Page 81 - Drumul_socialismului_1982_03

C A M P A N I A A O S I G O L I B E P R I M Ă V A R A
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VA

Fiecare oră bună de lucru—folosită in pin

Lucrările din campania Inginerul şef al unităţii, seamnă o densitate de. 450
agricolă de primăvară cîş- tovarăşul Andrei Dima, ne boabe de mazăre pe metru
[judeţul HUNEDOARA 1
tigă pe zi ce trece în inten­ spunea că tot în această pătrat. Ioan Magda şi Ni­
sitate, lucrătorii ogoarelor săptămînă se va acţiona colae Bolea lucrau la ară­
intensificîndu-şi eforturile energic pentru a apropia de turi, iar Ioan Lazăr şi loan
pentru realizarea imperati­ finalizare semănatul sfeclei Me.ştereagă pregăteau tere­
velor majore puse de se­ de zahăr şi plantatul carto­ nul unde urma să se se­
cretarul general al parti­ filor. Sămînţa de sfeclă mene sfecla furajeră.
dului, tovarăşul Nicolae este pregătită, cartofii sînt Aurelia Ilieş, preşedinte­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C selecţionaţi, utilajele de se­ le C.A.P. Cigmău, coordona
Ceauşescu, în faţa coope­
ratorilor, mecanizatorilor mănat se află în bună sta­ desfăşurarea arăturilor si
şi specialiştilor privind e- re de funcţionare, făcîn- pregătirea terenului de că­
fectuarea unor lucrări de du-se şi proba acestora. Pe tre mecanizatorii Anton
bună calitate şl în timpul o tarla din apropierea com­ Todea şi Nicolae Păcuraru
cel mai scurt, pentru obţi­ plexului de vaci de la Bo- pe o tarla ce urma să fie
Anul XXXIV, nr. 7581 JOI, 25 MARTIE 1982 4 pagini — 50 bani nerea de recolte sporite pe bîlna, mecanizatorul Victor plantată cu cartofi. în
toate suprafeţele şi la toa­ Bolea semăna, intr-un te­ cursul zilei de marţi a în­
te culturile. ren foarte bine pregătit, ceput şi semănatul sfeclei
La cooperativa agricolă mazăre cu ovăz. „Azi voi de zahăr, lucrarea efec-
Eforturile colectivului trebuie mai din ITărău se desfăşoară din ha cîte sînt aici" — ne-a la sortarea cartofilor, ac­
termina de semănat cele 12
tuindu-se pe 8 ha. Se lucra
în
plin
vederea
arăturile
însămînţării
de
culturilor
ţiune realizată de 25 de
furaje. Pină acum au fost spus el. Inginerul Victor cooperatoare.
intens susţinute de factorii tutelari arate şi pregătite pentru se­ se fac semănături de bună TRAIAN BONDOR
Filimon ne-a asigurat că
mănat suprafeţele destinate
9 culturii de boreeag, care calitate, fiind administrate (Alte relatări în pagina a
sînt amplasate în apropie­
la hectar 200 kg mazăre şi
La mina Troiţa, din ca­ mult sub necesar şi de ca­ ţia de a nu avea nici o rea Ff>rt/<r»ii’ii zootehnic. 22.5 kg ovăz, ceea ce în­ Hl-a).
drul Exploatării miniere litate necorespunzătoare. rezervă pentru cele trei
Deva, producţia de bază Apoi, ducem o lipsă acută pompe de evacuare (este
o constituie minereurile de forţă de muncă, atît în vorba de statoare, rotoare
-complexe. Necesitatea ex­ subteran, unde ’ am avea şi oţel inoxidabil pentru
ploatării şi valorificării cu nevoie urgentă de aproxi­ axe). Astfel că, în situaţia
eficienţă ridicată a acestor mativ 38 de oameni, cit şi avarierii uneia dintre fele,
zăcăminte impune şi aici pentru activitatea de între­ există pericolul inundării
desfăşurarea unei activi­ ţinere şi reparaţii. în sub­ orizontului —160 şi stagnă­
tăţi susţinute, care să ducă teran ne sînt necesari şi rii producţiei la acest ni­
la creşterea productivităţii în abataje, dar, mai ales, vel, deoarece debitul de
muncii, a cantităţii dc mi­ la lucrările de deschideri apă este de aproximativ
nereu extras, la îmbunătă­ şi pregătiri. Deocamdată a- 50 mc pe oră. (Considerăm
ţirea calităţii acestuia. vem asigurate pregătirile că factorii de conducere de
pentru 18 luni, însă dacă la exploatarea minieră şi
în perioada trecută din
acest an minerii de la Troi­ nu vom reuşi să menţinem centrala minereurilor tre­
ţa şi-au realizat şi chiar buie să manifeste o mai
depăşit (in luna februarie) mare receptivitate faţă' de
sarcinile de plan la plumb ÎN BĂTĂLIA PENTRU această problemă, întrucît
gradul mare de aciditate al
şi zinc cu 30, respectiv, 18 CÎT MAI MULTE
MATERII PRIME
la sută. Rezultatele men­ apei în subteranul minei
provoacă
Troiţa
uzarea
ţionate puteau fi mai con­ prematură a utilajelor şi
sistente dacă n-ar fi rămas indicele de normalitate pla­ instalaţiilor respective).
cu 850 tone de minereu sub nificat, riscăm să diminuăm
plan. Această nerealizare capacitatea de extracţie. Dar, după cum aveam să
îşi are cauzele sale, obiec­ Aşa am păţit şi anul tre­ aflăm, ritmicitatea produc­
tive si subiective. De la ţiei a suferit şi din cauza Pe tarlalele C.A.T». Ciguiau preşedinta Aurelia Ilieş, impreunâ eu mecanizatorii Anton
bun început am remarcat cut, cînd am fost obligaţi derulării necoresp.unzăto.are Todea şi Nicolae Păcuraru, la pregătirea a 20 hectare dc teren pentru plantat cartofi.
că aici productivitatea mun­ să oprim complet produc­ a transportului în subte­
cii este scăzută — 1,9 tone ţia din lipsă de front de ran şi la suprafaţă. O lun­
de minereu pe post. Dar lucru. gă perioadă de timp, de e-
în cele două luni din acest — Cine trebuie să vă xemplu, oaica ferată din
.an nivelul productivităţii sprijine în rezolvarea aces­ galeria principală a stat i C u planul trimestrial îndeplinit
s-a situat sub această ci­ tor probleme ? sub apă pe o porţiune de
fră. Lncercînd să aflăm de — Centrala minereurilor aproximativ 500 de metri, SECTORUL I tre brigăzile care au con­ devreme planul pe tri­
ce, am constatat că, în- şi Exploatarea minieră De­ fapt care nu numai că a tribuit în mod deosebit mestrul I ta livrările de
tr-adev.ăr, mina Troiţa şi va, în ce priveşte asigura­ dereglat activitatea minei, AL MINEI ANINOASA la rezultatul înregistrai
colectivul el se confruntă rea forţei de muncă, iar în dar a dus la creşterea ne­ lapte către fondul de stat,
cu unele greutăţi prea mari privinţa aprovizionării cu justificată a costurilor de Minerii din sectorul I se numără cele conduse onorîndu-şj .cu cinste o-
de Pa.vel Dediu, Constan­
contractuale.
bligaţiile
pentru un sector a'tît de lemn de mină şi piese de producţie prin degradarea al întreprinderii miniere tin Iacob, losif Pris.ăc.ar, Pină la 25 martie s-au li­
mic. lată ce ne spune, în schimb — baza de aprovi­ căii ferate. Şi un alt as­ Anjnoasa au reuşit să-şi Vasile B.orlec, Francişc vrat
această privinţă, inginerul zionare a centralei noastre. pect. Din parcul .de vago- îndeptiiţască planul tri­ Nemeş, Dan Rotaru şi suplimentar peste
x 000 I lapte. în obţinerea
Io an Matei, şeful sectoru­ Cînd spun piese de schimb, nete, aproape o treime sînt mestrial la extracţia de Ioan Buz. acestor rezultate bune —
lui. mă refer în primul rînd la imobilizate. De ce ? cărbune cu 10 zile mai arăta Paulin Moş, tehni­
devreme. Plusul înregis­
— Procesul nostru de cele pentru pompele de e- — Sînt defecte — ne răs­ trat ieri, 24 martie a.c., FERMA ZOOTEHNICĂ cian yeterinar, secretarul
producţie este îngreunat de vacuare a apei din subte­ punde şeful sectorului. se' ridică ia peste 14 000 A C.A.P. NUCŞOARA .organizaţiei de partid a
inconstanţa în aproviziona­ ran. Aici stăm foarte rău. N-au .defecţiuni mari, avem tone. De consemnat că a- C.A.P. — şi-au adus o
rea cu lemn de mină, care Deşi am făcut numeroase chiar şi piese de schimb, cest colectiv a lansat che­ Muncind cu abnegaţie contribuţie deosebită în­
dar nu avem oameni sufi-
ne este adus, de regulă, cu demersuri, sîntem în situa­ marea la întrecere socia­ şi dărujr.e, personalul fer­ grijitoarele Elena VTad,
f _________
DORIN CORPADE listă pe anul 15)82 către mei zootehnice a C.A.P. EJena Jurj, Ioan Contea,
MIRCEA LEPĂDATU toate sectoarele producti­ Nucşoara a reuşit să înde­ Ioan Daj şi ciobanii Ionel
Comunistul —om al cutezanţei revoluţionare ve ale Văii Jiului. Prin­ plinească cu 40 zile mai Albu şi Roman Daj.
(Continuate în pag. o 3-a)
„Acolo unde lucrezi este • — • — ~ o — n — m — m — • — •-* — * — • — a — • « — • — • — * — • — * — « — *
locul marilor împliniri” întreaga muncă politică — subordonată
„Tudor Polifronie, de ia de fiecare dată, noi, .oame­
Şantierul I este, după pă­ nii, am ieşit învingători. realizării producţiei de metal planificate
rerea noastră, comunistul Să fiu sincer, eram sigur
de la care veţi putea afla că vom .devansa termenul Comuniştii din cadrul binat siderurgic hunedo- zări de plan la .unii indi­ suficienta mobilizare a u-
ceea ce vă interesează". de realizare a lucrării. Combinatului siderurgic rean, celor peste 7 900 catori fizici şi de eficien­ nor .specialişti şi factori de
Parcă înţeleşi înainte, Ioan — Ce anume v-a oferit Hunedoara .au raportat în membri* de partid de aici, ţă, aceasta se datoreşte — răspundere din combinat, a
Durdui, secretar adjunct al această garanţie ? conferinţa de dare de sea­ realizări care atesta condu­ pe lingă unele cauze obiec­ unor comunişti care .aveau
comitetului de partid, şi — Faptul că ştiu pe cine mă şi alegeri o serie de cerea permanentă şi com­ tive (necorelări de plan, obligaţia să fie promotorii
Liviu Ienăşoni, preşedinte­ am alături. îmi cunosc bi­ rezultate bune obţinute în petentă de către partid a slabă aprovizionare tehni- unor acţiuni şi măsuri.
le comitetului sindicatului ne oamenii, pe toţi. Cu pa­ anul 1981: o producţie întregii vieţi economico- co-materială etc.) — şi fap­ Tocmai de aceea, consider
întreprinderii de construc­ tru dintre ei lucrez din. marfă peste plan în valoa­ sociale. tului că organizaţiile de că noul comitet de partid
ţii siderurgice din Hune­ 1966, cu alţii din 1970. Ştiu re de 223 milioane lei, li­ Darea de scamă prezen­ partid din unele uzine, sec­ al combinatului, comitete­
doara, au indicat .acelaşi ce poate fiecare şi, mai cu vrarea suplimentară la ex­ tată de secretarul comite­ ţii, ateliere nu au acţionat le şi organizaţiile de partid
nume .atunci .cind au aflat seamă, ce poate formaţia port a unui volum de pro­ din uzine, secţii, ateliere,
care este tema ce ne in­ întreagă. Teodor Bodeanu, duse însumînd 308 milioa­ laboratoare, trebuie să des­
teresa. Răduţ Ghennan, Floarea ne lei, depăşirea planului făşoare o muncă susţinută,
Ne-am întîlnit cu Tudor Barbu, Constantin Hărăguş fizic cu 3 300 tone cocs, Combinatul siderurgic Hunedoara dinamică, convingătoare în
Polifronie la oţelăria elec­ şi ceilalţi zidari .sînt oa­ 163 000 tone aglomerat şi î’îndul colectivelor de oa­
trică nr. 2 din combinat. meni cu care am dus ia 34 300 tone laminate fini­ meni ai muncii.
te, economisirea unei în­ tului de partid al combi­ cu consecvenţă şi fermita­ Mai mulţi participanţi la
Formaţia pe care o condu­ bun sfîrşit lucrări grele, ,u- semnate cantităţi de •mate­ natului, Iacob Toplicean, te pentru soluţionarea ope­
ce predase în avans faţă nele chiar foarte grele — rii prime şi materiale (căr­ cit şi .dezbaterile — purtate rativă a stărilor de lucruri discuţii — Nicolae Mărcu-
de grafic o Lucrare impor­ nu doar din combinat, ci bune, cărămizi refractare, întraun pronunţat spirit negative de natură internă lescu, Miron Negrilă, Ni­
tantă : instalaţia pentru chiar din alte .oraşe ale .ju­ feroaliaje -etc.). în aceeaşi critic şi autocritic, de prin­ — aprecia comunistul Sa­ colae Burtică, Constantin
Noghi — au relevat cu o-
turnarea oţelului sub vid; deţului, unde întreprinde­ perioadă au fost asimilate cipialitate şi angajare co­ bin Faur, .directorul com­ biectivitate greutăţile şi
'• partea .de zidărie, evident. rea noastră a fost solici­ 11 noi mărci de oţeluri şi munistă — au subliniat şi binatului. Mă refer, îndeo­ neajunsurile cu oare orga­
tată.
— Ne bucură acest suc­ şase tipodimensiuni de la­ alte realizări, în domenii­ sebi, la întreţinerea neco- nizaţiile de partid din care
ces cu atît mai mult cu cit — Cum se face că feno­ minate, îmbunătăţite 64 in­ le vieţii' interne de .partid respunzătoare a unor agre fac parte, colectivele de
T
menul atît de discutat — şi propagandei, economic şi gate şi Instalaţii, la .calita­
lucrarea, foarte complexă, cel al fluctuaţiei forţei de strucţiuni -tehnologice şi de .muncă s-au confruntat în
ne-a cerut, tuturor celor lucru, s-au racordat la cir­ social, reliefîndu-se că în­ tea reviziilor şi reparaţii­ perioada care a trecut de
muncă în construcţii — nu treaga muncă de partid a lor şi folosirea neraţională
21 de oameni .din formaţie, afectează şi echipa pe care cuitul productiv noi capa­ fost subordonată îndeplini­ a unor materii prime, ma­ ,1a precedentele alegeri de
să facem dovada hărni­ o conduceţi ? cităţi, s-au modernizat u- rii prevederilor ,de plan. teriale, combustibili şi e- partid şi au făcut propu-
ciei şi priceperii în muncă. nele fluxuri de fabricaţie. — Şi dacă în activitatea nergie, ia o serie de aba­ DUMITRU GHEONEA
La aceasta se adaugă con­ MIRCEA D1ACONU Sînt realizări care fac cin­ economică a combinatului teri de ţa .disciplina teh­
diţiile în care s-a muncit ste .puternicei organizaţii au existat şi mai există nologică si a muncii. Toate
— o iarnă foarte grea. Ca (Continuare In pag. o 3-a) de partid din marele com­ unele neajunsuri, neraali- acestea vorbesc despre in­ (Continuare in pag. a 2-a)