Page 82 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 82
pag 2 DRUMUL SOCIALISMUL^
CONFERINŢE PENTRU DĂRI DE SEAMĂ Şî
t'rai
Telex
ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID 1.1.00 tanţiil"
11,05 Film .■
12.40 Patr-.ot
rire d<
' glia si
Cu toate că rezultatele membrii comitetului de ţaţă (1
implicare nemijlocită obţinute în producţie, în Energie electrică mas «sită, partid s-au implicat per 13.00 Jncliid
Iui
ultimii doi ani, de energe- manent şi decis în viaţa 16.00 Telex
şi permanentă în activitatea de ticiemi de la Termocen cu cheltuieli «Mme organizaţiilor de bază din 16.15 Viaţa
17.00 Studio
trala Mintia pot fi conside
care fac parte, nu le-au
rate bune — în 1980 colec sprijinit concret, cu res 18.00 închid
lui
a
activităţii
economice,
înfăptuire a investiţiilor energetice tivul a obţinut locul trei teri de la ordine şi disci poate fi mobilizat întregul ponsabilitatea ce le reve 20.00 Teleju;
20,20 La zi
pe ţară în întrecerea socia
plină in muncă — a'u con
nea.
listă, fiind distins cu „Or tribuit la diminuarea capa colectiv la îndeplinirea e- în cadrul conferinţei 20,30 Drumi
rnurile
Deşi anul trecut pe Ame tii Tiberiu Micu şi Petru dinul Muncii" cl. a IlI-a, cităţii instalaţiilor de mă xemplară a sarcinilor de mulţi dintre comunişti au de eul
najarea hidroenergetică Rîu Paveloni, neasigurarea for iar în 1981, prin cei 6,9 mi cinat cărbune, la dese de plan. abordat problema repara 21.40 Meridi
Mare-Retezat s-a efectuat ţei de muncă la nivelul liarde kilowaţi-oră livraţi fecţiuni şi opriri la caza în legătură cu stilul de ţiilor agregatelor şi utilaje 22.15 Teleju
un mare volum de lucrări sarcinilor de plan şi slaba sistemului energetic naţio ne, deci la pierderi însem muncă al comitetului de lor energetice. Nicolae
— excavaţii la suprafaţă şi folosire a celei existente, nal, unitatea deveană s-a nate în producţie. pai'tid, cei oare au luat Gheorghe şi Adrian Rovi- SI Al
în subteran, umpluturi şi fapt ce s-a repercutat şi a- situat pe primul loc pe ţa în cuvântul lor, comuniş cuvântul au evidenţiat că naru, punctînd principale
s-au predat la montaj ga supra indicatorului produc ră în rîndul producătorilor tii Nicolae Staneiu, Ovidiu acesta a exercitat o con le greutăţi şi neajunsuri
leria forţată, distribuitorul, tivitatea muncii. Există în de energie electrică —, atît Florescu, Toma Oargă, Asi- ducere şi îndrumare poli manifestate în anul prece BUCURI
galeriile de legătură şi gru că o mare fluctuaţie pe darea de seamă, cît şi cei nefta Leaha, Ioan Rad şi tică permanentă, concen- dent în colectivele în frun dloprogram
pul nr. 1 al centralei sub şantiere. Este şi o urmare care au luat cuvântul în Octavian Băneasă s-au re trîndu-şi acţiunile spre tea cărora se află, au re Railiojurnă
presei;
terane —, rezultatele nu a faptului că nu în fieca cadrul conferinţei comuniş ferit la modul în care or problemele esenţiale ale levat măsurile luate de bi diilor; 8,00' 8,10
sînt în măsură să ii mul re şantier se manifestă su tilor de aici au insistat, în ganizaţiile de partid, birou producţiei, pentru aplica rourile organizaţiilor de 8.05 Răspui:
lor; 10,00 I
ţumească pe constructori, ficientă solicitudine din deosebi, asupra neajunsu rile acestora, toţi comuniş rea fermă şi operativă a partid pentru întărirea dis 10.05 Momci
deoarece nu şi-au realizat partea factorilor de condu rilor şi greutăţilor care tii s-au implicat în activi hotărârilor conducerii parti ciplinei în muncă, creşte Muzică uşn
sarcinile încredinţate. cere, a gospodarilor şi a mai dăinuie în activitatea tatea economică la locurile dului şi statului nostru, a rea oalităţii reparaţiilor, 11.00 Buleti
Sîntem
Pe lingă unele cauze o- personalului de la birouri proprie, analizînd cu exi lor de muncă, la felul în celor proprii. Arătînd că reducerea duratei acestora. Buletin cop
de
biective care au influenţat le funcţionale faţă de unc genţă şi responsabilitate care au acţionat pentru un rol pozitiv, mobilizator Din dezbateri, din măsu come" a fc
rezultatele economice ale ie probleme ale constructo comunistă sarcinile ce stau înfăptuirea sarcinii funda l-a avut faptul că organul rile adoptate în cadrul 12,13 ..lagaî
anului 1981 — suplimenta rilor. în faţa colectivului în a- mentale ce stă în faţa co de partid a dezbătut de conferinţei a reieşit hotă jitie; 12,4
radio-tv.
;
rea planului de producţie, Un alt subiect de discu cest an. lectivului, realizarea zilnică fiecare dată împreună cu rârea fermă a comunişti 3; 15,00 C)
schimbarea unor soluţii ţie l-a constituit gospodări — Am produs în anul a producţiei de energie e- activul său toate proble lor, a întregului colectiv de 16.00 Buleti
tehnice la excavare, neasi- rea raţională a bazei ma precedent peste 5 miliarde iectrică planificată. Rele mele importante ale mun energeticieni de a realiza Creaţii cor
gurarea capacităţii de teriale. Se risipeşte încă kWli energie electrică pe vînd unele neajunsuri în cii şi vieţii colectivului, le- neabătut sarcinile ce le Brntu; 16,21
lui; 16,40 Ti
transport la nivelul plani mult: panouri şi materiale bază de cărbune •*— se re activitatea organizaţiilor ronim Rusan, Gheorghe stau în faţă în acest an şi zare in as
ficat, precum şi neaprovi- pentru cofraje, motorină şi leva în darea de seamă —, din care fac parte, ei au Dumitrache şi Cornel Ţuc- cincinal. Buletin de
zionarea ritmică cu unele iubrifianţi, piese de schimb mai mult ca alţii, dar cu 1 făcut propuneri concrete meanu au arătat că nu toţi M. CRIVAT huna te „radie
şi
ciot,
materiale şi combustibili — pentru maşini şi utilaje. A- miliard do kWh mai puţin privind creşterea rolului a- program u
au fost evidenţiate şi o se ceste aspecte pot fi întîlni- faţă de sarcinile de plan dunărilor generale de rele serii;
rie de lipsuri şi neajunsuri te la loturile Netiş, Valea prevăzute. Una din cauze partid, îmbunătăţirea nive Creşterea producţiei agricole şi oră; 23.00
cale;
23,30-
care se datoresc în primul Mare, „Priză", Rîuşor, Nuc a fost calitatea scăzută a lului dezbaterilor la învă mnzicai no
rînd constructorilor de şoara şi depotă faptul că cărbunelui primit de la u- ţământul politico-ideologic, a TIMIŞ'
aici şi pentru rezolvarea şefii acestora, maiştrii, se nităţile miniere din Valea întărirea vieţii interne de onorarea obligaţiilor la fondul formaţiile i
cărora comitetul de partid cretarii organizaţiilor de Jiului. însă trebuie să re organizaţie ş.a. Mai mult litatca in :
pe amenajare, organizaţii bază nu sînt suficient de cunoaştem deschis că şi li de jumătate din efectivul xima mohi
pentru rect
le de bază, conducerea gru gospodari în administrarea nele deficienţe de natură termocentralei sîntem co de stat - obiectiv fundamental comandări
pului de şantiere nu au luat bunurilor pe care le nu în tehnico-organizatorică care munişti şi astfel — subli 18,20 Din
cele mal operative şi hotă- dotare. Aceeaşi lipsă de s-au făcut simţite în activi niau ei —, printr-o perma Analizînd activitatea des rea lucrărilor de îmbună ralurilor ci
rite măsuri. Tocmai acest preocupare s-a manifestat tatea secţiilor, în special a nentă şi temeinică implica făşurată de organizaţiile tăţiri şi punerea în valoa din Vlrfur
municipale
lucru au analizat delegaţii şi la recuperarea şi preda celor de exploatare şi re re a birourilor organizaţii de partid, de către toţi co re a potenţialului. de pro mişoara ;
comuniştilor la conferinţa rea materialelor «'folosi paraţii cazane — folosirea lor de bază, a fiecărui co muniştii pentru îndeplini ducţie al pajiştilor natura noră social
pentru dare de seamă şi bile. nejudieioasă a timpului de munist în problemele pro rea sarcinilor economico- le. Tot ceea ce am reali ţa dintre
răni, pri
alegeri de la Grupul de Toate organele şi orga lucru, calitatea slabă a u- ducţiei, se poate realiza sociale si edilitar-gospodă- zat — arăta Adrian Bol dezvoltării
şantiere Rîu Marc-Retezat. nizaţiile de partid trebuie nor reparaţii, anumite aba- conducerea de către acestea reşti ce au revenit comu tea — este rodul muncii voluţionar
Ei au evaluat unele rezer să înţeleagă necesitatea nei Boşorod, atît darea de noastre. Dar şi nereallză- dezbatere ;
primăverii
ve insuficient valorificate. ră ţ 18,30—
implicării nemijlocite şi seamă cît şi discuţiile au riie ni se datoresc tot
Astfel, comunistul Aurel permanente în activitatea demonstrat spiritul critic nouă. Trebuie să punem zin.
Dan a arătat că la baraj economică a fiecărui colec şi autocritic, responsabili toţi umărul la realizarea
nu s-au putut realiza sta tiv. „Trebuie să intervină ■ > tatea, preocuparea pentru planului şi să ne onorăm
diile fizice din cauza nea- cu măsuri oportune — sub îmbunătăţirea activităţii obligaţiile la fondul de
sigurării capacităţii de linierea aparţine comuniş viitoare, pentru ridicarea stat. Angajîndu-se să depu
transport. De fapt, autoba tilor Nicolae Raviei, Nieo- întregii munci de partid la nă toate eforturile pentru DEVA:
za grupului nu şi-a realizat lae Hortolomei, Dorel Ba W rWzfc&rrt»#-. msm mm nivelul sarcinilor şi cerin realizarea sarcinilor de (Patria); l
nici un indicator tehnico- dea — pentru eliminarea ■ i ■;? xmş«ii»;« ţelor actuale. Referindu-se plan la contractări şi 11- ta); HUI
economic în anul ce a tre tuturor neajunsurilor care mM, JMr. la rezultatele obţinute, vrări de produse către fon stop (Fiat
(Siderurgia
cut. Explicaţia trebuie cău mulţi dintre participanţii dul de stat, Nicolae Fiii o- (Aria); Di
împiedică obţinerea de re
tată la nivelul organizaţii zultate superioare în la dezbateri, între care Ni monescu, Mihai Pantiloiu, le I-II (Co
lor de bază din autobază, colae Popovici, Maria Bă- Ionel Cacuci, Adam Grecu, TROŞANI: feţi
multe
pentru că s-a manifestat, muncă". luşe, Romanlţa Ciocade, au exprimat dorinţa şi ho- (Unirea);
atît din partea birourilor Ţinînd cont de impor Augustin Vişoiu, Maria Bu- tărîrea comuniştilor, a ce dragostea
organizaţiilor de partid cit tanţa deosebită a acestui cluman, Lazăr Tămăşoi şi bric); LU
(Cui
şi a conducerii secţiei auto, obiectiv hidroenergetic, co alţii, au arătat că acestea, tăţenilor din satele Tîrsu, tnpnci ii —
a maiştrilor, o lipsă de pre muniştii de aici s-au anga cu toate condiţiile pedocli Alun, Ursici şi Prihodişte eeafărul);
ocupare în ceea ce priveşte jat să nu precupeţească nici matice mai puţin favora de a contribui la mai buna sul la met
(Minerul);
îmbunătăţirea calităţii re un efort pentru urgentarea bile, puteau fi mai mari. gospodărire şi înfrumuseţa speranţelo
paraţiilor la mijloacele de lucrărilor de investiţii. Vio- Producţiile de gnu, orz, re a comunei, la situarea ANINOAS.
transport, întronarea unui rel Dănilă, directorul gru porumb, cartofi, fructe, pre ei pe un loc de frunte în fantomă (
R IC ANI: <
climat ferm de disciplină. pului de şantiere, arăta că cum şi cea de lapte şi car întrecerea pe judeţ. tul); BRd
Petre Brădescu a subli este necesară o mobilizare ne nu 8-au ridicat la ni Toate acţiunile şi mă să iubeşti
niat ca necesară îmbunătă susţinută, în special pe a- velul cerut Aceasta şi da surile care vor fi între şic); GUR
ţirea activităţii de repara ducţiunea principală, o ac torită faptului că nu s-a prinse pentru ridicarea în ţia (Minei
Alo,
ateii
ţii la utilaje, atît la nive- tivitate a cărei dominantă folosit cum trebuie fondul tregii munci de partid la (Patria);
lul şantierelor, cît şi la a- să fie îndeplinirea ritmică funciar, iar potenţialul de nivelul sarcinilor reieşite GEOAG1U
(Casa de i
telierele centrale. a tuturor indicatorilor de producţie a fost scăzut de din documentele Congre Pîine, aur
sului al Xll-lea al P.C.R.,
O altă cauză importantă plan de către fiecare colec oarece nu s-au făcut la din cuvîntările tovarăşului BRAZI: z
a nerealizărilor din anul tiv de muncă. C.S.H., reparaţii electrice. Sudorul Gheorghe Malea este timp şi în bune condiţii lu Nicolae Ceauşescu şi din LAN: Şa)
<C
nuario
1981, o constituie, aşa cum uti comunist care răspunde la toate chemările secţiei. crările de fertilizare şi pre noile acte legislative cu Braconieri
au prezentat-o şi comuniş- D. ALMĂSAN I Foto: VIRGIL ONOIU gătire a patului germina MERI A: !
tiv, s-au depăşit uneori e- privire la agricultură, şi-au la cer (ă:
pocile optime la semănat, găsit reflectarea în hotărî- Clinele <r
(Urmare din pag. f) şi onorarea exemplară a nu s-au respectat densită rea adoptată de conferinţă. LARI: Eh
întreaga muncă politică - prevederilor c!e plan la ex norul).
ţile şi întreţinerea culturi
neri concrete de îmbunătă port. Realizarea cantităţilor lor a lăsat pe alocuri de Organizaţiile de partid, co
muniştii vor acţiona per
ţire a activităţii. Făcindu-se subordonată realizării producţiei planificate de oţel hunedo- dorit. manent pentru mobilizarea
purtătorii de cuvînt ai co rean, de calitate superioară şi unirea eforturilor tutu
muniştilor pe care i-au re şi în structura sortimenta în zootehnie — sectorul ror cetăţenilor la îndepli
prezentat la conferinţă, ei de metal planificate lă stabilită, asigurarea unei care capătă o pondere tot nirea prevederilor de plan Rezultaţi
s-au angajat să muncească eficienţe ridicate întregii mai mare în economia co în agricultură. Prin creşte martie 19;
mal mult şi mai bine, să activităţi productive recla munei — are loc un pro rea producţiei agricole ve Extr. r
obţină realizări deosebite sub toate formele, realiză bune în producţie ale com mă şi grija permanentă a ces continuu de moderni getale şi animale ei s-au 42, 7.
Extr. a
în producţie, prin care să rii producţiei de oţel pla binatului, dar şi perpetua organelor şi organizaţiilor zare şi dezvoltare. Aceasta angajat să depună toate 10, 30.
contribuie la recuperarea nificate". „Facem din nou rea unor neajunsuri de or de partid pentru pregăti nu se reflectă însă şi în strădaniile pentru ca agri Fond dc
în acest an a cel puţin 30 un apel tovărăşesc către ganizare şi disciplină a rea profesională şi educa producţia animalieră pen cultura comunei să produ 1 107 259 le
la sută din compensaţiile minerii şi preparatorii din muncii, de automulţumire rea cadrelor, pentru întro tru că furajarea a lăsat de că şi să livreze în acest an
băneşti acordate de stat în Valea Jiului să ne trimită şi superficialitate, partici narea unui fertil climat de dorit, iar procesul de re la fondul de stat 275 tone
urma majorării preţurilor cantităţile contractate de panţii la dezbateri JVIihai ordine şi disciplină, de bu producţie şi selecţie nu a
la produsele agfoalimen- cărbune şi de calitatea Uervencovici, Ioan Berar, nă gospodărire şi utilizare fost organizat şi dirijat grîu şi secară, 116 tone orz,
tare. prescrisă" — solicita Victor Ilie Fîntînă, Vaier Păcurar, a valorilor materiale şi fi cum trebuie. Anul acesta 90 tone porumb, 310 tone Timpul
„Nu era în obiceiul nos Balosin. „Şi comuniştii de Ioan Cioroianu, considerau nanciare ale combinatului. s-au cheltuit 300 000 lei cartofi, 21,5 tone carne, azi : Vrei
cerul
m-i
tru să ne prezentăm la a- la controlul tehnic de ca că se impun acţiuni şi Toate aceste atribute ale pentru procurarea de fu 2 700 hl lapte de vacă, 270 tul va si
semenea evenimente cu ne- litate şi laboratoare, femei măsuri ferme pe linia mun unei munci de partid şi raje. Cu mai multă chib hl lapte de oaie, 7 850 kg est şi sui
realizări de plan —subli le din combinat pot şi tre cii de partid, care să asi activităţi de producţie fruc zuială şi simţ gospodăresc lînă din sectorul socialist, ra minim
nia Victor Petroiesc, secre buie să-şi sporească apor gure desfăşurarea în cele tuoase sînt cuprinse într-un se putea asigura un stoc de iar de la gospodăriile popu între mini
temperatu
tarul comitetului de partid tul la îndeplinirea planu mai bune condiţii a activi vast program de măsuri, a furaje corespunzător şi laţiei 220 tone cartofi, 186 9 şi 14 gi
de la Oţelăria Siemens lui, la ridicarea nivelului tăţii productive, cu accent cărui materializare trebuie pentru o iarnă mai lungă, tone carne, 4 800 hl lapte neaţa se
Martin nr. 2. Aceasta în calitativ al produselor" — pe îndeplinirea ritmică a să se afle pe agenda de cum a fost în acest an. de vacă, 286 hl lapte de mă slabă.
Pentru
seamnă că n-am muncit aprecia Maria Ţiu. producţiei fizice şi îmbu preocupări zilnice a noului Trebuie să se acţioneze oaie, 3 000 kg carne de pa zile : Vre
bine. Ne angajăm să in Relevînd contribuţia co nătăţirea oalităţii produse comitet de partid al Com mai hotărît pentru creşte săre, 100 000 ouă, 3 600 cerul var
tensificăm activitatea de muniştilor din colectivele lor, pe reducerea continuă binatului siderurgic Hune rea producţiei la furajele Scg lînă. va in ere
partid, s-o subordonăm, care lucrează la realizările a cheltuielilor de producţie doara. cultivate, pentru exeeuta- N. BADiU