Page 83 - Drumul_socialismului_1982_03

NR. 7581 © JOI, 25 MARTIE 1982 pag. 3
arffo»v»i
LOCALITĂŢILE NOASTRE - MAI FRUMOASE, Eforturile colectivului trebuie mai

1ZIUNE
mssmaxm intens susţinute te factorii tutelari
MAI BINE GOSPODĂRITE
.tic : „Debil­ (Urmare din pag. î) resc, cele privind creşterea
PARTICIPARE LARGĂ SĂ SĂDIM FLORI, IAR COPIILOR productivităţii muncii. Este
ii! — îndato-
loare la(ă <l« LA ACŢIUNILE GOSPODĂREŞTI * SENTIMENTUL PREŢUIRII MUNCII ! cienţi la activitatea de în­ adevărat, în această direc­
îoşeascâ şî treţinere şi reparaţii. Cei ţie îşi concentrează acum
mia societate Sin tem în plină campa­ crengile arborilor tineri şi pe care-i avem nu reuşesc atenţia cadrele tehnico-in-
u proRvamu- B HAŢEG. — Pe zi ce Pietraru, Gheorghe I.ută,
trece, oraşul Haţeg capă­ losif Drăghici. nie de gospodărire a oraşe­ frumoşi. Nu e păcat să asigure repararea vago- ginereşti ai o minei. Astfel,
tă o nouă personalitate. fgj CĂLAN. Şi oraşul de lor şi localităţilor. Să ne Am citat fragmente din netelor la timp; ba, mai de curînd, s-a finalizat
(.urală pe cele dotiă maluri ale amintim cită muncă s-a două scrisori sosite la re­ mult, nu avem nici măcar prima etapă — lucrările de
inerctului Locuitorii săi sînt mîndri depus anul trecut în a- dacţie.
1 programu- de oraşul în care trăiesc rîului Strei cunoaşte, în a- un spaţiu corespunzător. pregătire în panourile 5-6,
şi muncesc, şi participă cu ceste zile, freamătul mun­ ceastă direcţie. Cei îndră­ Sînt mulţi părinţi care Intervenţiile şi reparaţiile din zona Bolcana Nord —
dragoste la gospodărirea şi cii patriotice la care parti­ gostiţi de frumos, oameni au participat şi participă le -facem în curtea minei, de aplicare a unei tehno­
agricultivră Ja acţiunile de gospodărire
ţării, «ini­ înfrumuseţarea lui. Pînă în cipă harnicii săi locuitori. gospodari şi harnici au lu­ sub cerul liber. logii de productivitate mă­
mii. Concurs prezent s-au curăţat toate In fiecare zi, în timpul li­ crat în fiecare zi, dar mai împreună eu copiii, după Dacă o mare parte din rită: exploatarea cu surpa­
generală ber, şi în fiecare dumini­ ales în fiecare duminică pe cum sînt unii care privesc re în subptaje. „Aplicarea
e cinteoului zonele verzi dintre blocuri de la geam şi sînt chiar aspectele invocate de inter­ acestei metode va duce la
şi centrul oraşului, s-au a- că sute de cetăţeni au par­ zonele verzi, in jurul blo­ locutorul nostru sînt rea­
ticipat lp lucrări de gos­ curilor, cu cazmaua, sapa nepăsători la jocul copiilor, le şi ţin, în mare măsură creşterea productivităţii
menajat noi zone pe o su­ prin care aceştia distrug muncii la 6 -tone pe post.
prafaţă de peste un hectar, podărire. Au fost curăţate sau grebla în mină, iar în de ■ competenţa unităţii
zonele verzi din oraşul nou ceea ce alţii sădesc. Unii tutelare, trebuie să arătăm Tehnologia este demnă de
mai ales între blocurile noi urma lor totul căpăta altă sînt chiar intrigaţi cînd co­
din cartierul Aurel Vlaicu. şi cel vechi pe o suprafaţă faţă. S-au plantat mii de piii lor sînt atenţionaţi că însă că am remarcat şi u- luat în considerare — a
subliniat, în finalul discu­
I : 6,00 Ka- De asemenea, au fost plan­ de peste cinci hectare, a- arbuşti şi zeci de mii de nu e bine să strice. nele neajunsuri ce ţin ne­ ţiei, geologul minei, ingine­
imineţii; 7,OU taţi 1000 de trandafiri, alte menajîndu-se în plus alte flori, amenajîndu-se hec­ mijlocit de cei de la mina
i,00 Revista două hectare. De asemenea, tare întregi de zone verzi. „Am atras atenţia unor rul Iaroslav Glavaschi —
rierul melo- mii de bucăţi fiind pregă­ s-a executat toaleta pomi­ Vom face şi anul acesta n- copii , care aplecau cu Troiţa. Este vorba de mai întrucît caracteristicile ză-
;tin «le ştiri; tite să ia drumul şantiere­ lor ornamentali, pregătin- cîrligele arborii tineri şi le buna organizare a muncii
ascuitători- lor muncii patriotice. Po­ celaşi lucru, dar... rupeau vîrfurile pentru a-şi cămîntului şi ale rocilor
,ln de ştiri; milor ornamentali li s-au du-se pentru a fi plantaţi ...„In cartierele Bejan şi în subteran, de întărirea înconjurătoare permit să
Icloric; 10,23 alţii noi, dintre care peste confecţiona arcuri şi săgeţi, ordinii şi disciplinei (se se treacă, în viitor la ge­
din Grecia ; făcut tăierile de corecţie, 1000 tei. Tot pentru zonele Gojdu din Deva sînt multe alţii pur şl simplu distru­ mai înregistrează’ încă un neralizarea ei“.
î ştiri; 11,03 iar cei uscaţi ou fost înlo­ zone verzi distruse, pe geau trandafirii. Ştiţi ce
larelui; 12,00 verzi sînt pregătiţi peste ele se parchează maşini, se număr mare de absenţe ne­ Deci, la mina Troiţa e-
; 12,05 Din cuiţi. S-au adus din pădu­ 6 000 de trandafiri, urmînd calcă cu piciorul; au dis­ mi-au zis părinţii copiilor ? motivate, abateri de la teh­
ulo' -><istru; re peste i 0 000 bucăţi ca în curînd să înceapă să Vezi-ţi de drum omule, fă xistă condiţii pentru spori­
cir, ^,-ştiin- ditul florilor. părut trandafirii plan­ educaţie copiilor tăi. Sînt nologiile de lucru etc.), mai rea producţiei de minereuri
vanpreroferă arbuşti esenţe diferite, pen­ taţi...". „Pe străzile Pinilor copii şi se joacă şi ei, ce buna gospodărire (în curtea
De la l la tru a fi plantaţi ca gard O contribuţie deosebită u-nităţii sînt împrăştiate di­ complexe, clar este nece­
univers 20 ; viu. în aceste acţiuni au avut şi Trandafirilor din Hune­ te doare?". Am citat mîh- ferite utilaje, piese şi ma­ sar ca atît conducerea sec­
t ştiri; 16,05 doara, precum şi pe zonele nirea din scrisoarea primită
de Teodor La aceste lucrări s-au e- asociaţiile nr. 1 şi 2, Liceul verzi dintre blocuri s-au de la Vaida Sevei-, din teriale — unele vechi, al­ ţiei mină Muncel, cea a
tul medlcu- videnţiat asociaţiile nr. 2
:ă şi organi- industrial şi Exploatarea plantat mulţi trandafiri şi Hunedoara, şi aip fi dorit tele noi — care ar merita exploatării miniere cit şi
tură; 17,00 şi 4 în frunte aflîndu-se de gospodărie comunală şi arbuşti ornamentali. Acum să nu aibă dreptate. Nu­ o atenţie mai mare din cea a Centralei minereuri­
; 17,05 Tri- sînt aproape toţi rupţi, în­ mai că, asemenea expresii
,25 Te apăr Sergiu Paladian, Ludovic locativă, precum şi alte u- partea colectivului de aici). lor Deva să acorde activi­
ria mea — Iercan, Dionisie Frenţoni, nităţi economice din loca­ doiţi sau pur şi simplu dis­ ale unor părinţi ne-a fost
D; 18,00 O- păruţi. Am văzut copii cu dat să auzim şi noi. Acestor preocupări tre­ tăţii de aici importanţa cu­
O 7.1 intr-o Dumitru Popescu, Teodor litate. cîrlige de sîrmă rupînd GHEORGHE GOSTIAN buie să li se alăture, fi­ venită.
terii muzi-
Nfon stop
„Acolo unde lucrezi este CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
t ; 18,00 In-
18,10 Actua-
bătălia locul marilor împliniri"
iltură : Ma-
: in
Timiş ; Rc- irîji deosebită pentru sănătatea livezilor, pentru in I.A.S.—peste
iecialiştilor;
strările ta- (Urmare din pag. 5} racterizează pe toţi munci­
;lui cultural torii din formaţie. obţinerea unei producţii sporite de fructe 150 hectare
i al casei — Foarte mult depinde
cultură Ti- — Care este aportul con­ In această perioadă tre­ răşeneşti sau comunale Si­ jeni, insecte defoliatoare,
Revista so- do caracterul oamenilor pe ducătorului, al omului po­ seminali
ică : Alian- care îi ai în formaţie. Un litic la formarea acestei a- buie să se termine princi­ meria, Certej, Rapoltu Ma­ făinarea, rapănul, monilio-
itori şi ţă- colectiv unit, care nu face palele lucrări de care de­ re, Brănişca, Boşorod, Pui zele — care dacă nu sînt
la forţă a rabat de la disciplină şi de titudini faţă dc muncă? pinde creşterea şi dezvolta­ şl altele, care s-au preocu­ opriţi in dezvoltare prin Semănatul culturilor din
scsului rc- — V-am apus înainte : tratamente, diminuează re­
omănia la îndeplinirea cu conştiin­ nu-mi este indiferent cu rea pomilor, sănătatea li­ pat de organizarea unor ac­ prima epocă s-a declanşat
0 Refrenele ciozitate n sarcinilor nu vezilor, cantitatea şi cali­ ţiuni susţinute în plantaţii­ colta de fructe şi chiar cu forţe sporite şi în uni­
Uzică uşoa- poate să nu-1 ajute pe cel cine plec la drum. Ca se­ tatea recoltei de fructe. le pomicole, efectuîndu-se distrug pomii. Iată de ce tăţile agricole de stat. îaa
lladiomaga- cretar al organizaţiei de
nou încadrat. Aici intervi­ Este vorba de tăierile de tratamente la mii de pomi se impune să se efectueze primele zile au fost însă-
ne şi seriozitatea, dragos­ bază şi, după recentele a- formare şi rodire, aplica­ din curţile şi grădinile ce­ aceste tratamente concomi­ mînţate peste 150 hectare
HSSWM8S3832 tea faţă dc profesiunea a- legeri, ca secretar al co­ rea tratamentelor pentru tăţenilor, la şcoli sau in­ tent cu aplicarea celorlalte cu plante furajere şi legu­
mitetului de partid al Şan­
A ™ leasă. Cine a vrut cu ade­ tierului 1, mă frămîntă gă­ combaterea bolilor' şi dău­ stituţii. măsuri de igienă culturală me. Din cele 550 hectare
omsfâzssm vărat, a rămas în forma­ nătorilor, fertilizarea live­ în toate comunele, con­ ca: răzuirea scoarţei pomi­ destinate culturilor furaje­
ţie ! Cui nu i-a fost teamă sirea metodelor optime de zilor şi întreţinerea planta­ siliile populare au datoria lor bătrîni, tăierea ramuri­ re s-au însămînţat 130 hec­
■ la indigo de greutăţi, nu a fost co­ punere în valoare a atitu­ ţiilor. să sprijine mai mult for- lor atacate de făinare, a tare, acţiunea fiind în curs
botul (Ar- dinii revoluţionare ce-i ca­ lăstarilor lacomi şi drajo-
\PA: Non- mod din fire, a rămas ! în racterizează pe comunişti, Zilele ■ frumoase din a- de desfăşurare în toate u-
Campionii meseria noastră nu poate ceastă perioadă au permis nilor, strîngerea şi arderea nităţile. De asemenea, la
Trecătoarea fi vorba de „nu pot“ sau în viaţa de familie, în pro­ amplificarea lucrărilor în Săplămîna pomicuitimi fructelor mumifiate şi a cui­ ferma de legume a I.A.S,
ul — serii- „nu vreau", trebuie* să ac­ ducţie ei trebuie să fie e- burilor de omizi, văruirea Simeria s-au cultivat pri­
itorul); PE- xemplu de urmat. în ca­ livezile judeţului, atît în tulpinii pomilor din curţi­
irea are ţionăm toţi ca unul. Iată, drul formaţiei am ţinut în­ unităţile agricole socialiste, maţiile de protecţia plante­ mele 10 hectare cu rădăci-
seriile I-Ii spre exemplu, la' această cît şi pe loturile şcolare lor în desfacerea produse­ le şi grădinile cetăţenilor. noase şi ceapă. Pe terenu­
arcere la lucrare, a fost nevoie să totdeauna să fim ca într-o sau în grădinile cetăţeni­ lor fitosanitare, în organi­ Consiliile populare, toţi rile Zvîntate, în fermele
(7 Noiem- familie. M-a preocupat cu­ cetăţenii şi pomicultorii sînt
Mondo u- muncim cîteva duminici la noaşterea cît mai bună a lor. în ceea ce priveşte zarea şi aplicarea trata­ I.A.S. Mintia s-a trecut la
; VULCAN: rînd. Şi nu a fost un zi­ protecţia pomilor fructi­ mentelor. Se va folosi pen­ chemaţi să acţioneze ener­ plantatul cartofilor, acţiu­
e 1-: dar care să lipsească. Dar, fiecărui muncitor, să mă feri, deşi s-a stropit un nu­ tru tratamentul din aceas­ gic în vederea aplicării cu ne realizată pe o suprafa­
iA: Eccyx- implic mai mult în proble­ tă perioadă Carbetox în operativitate şi la un nivel ţă de 15 hectare.
seriile I-Ii ceea ce-mi place mai mult mele pe care le are acesta. măr apreciabil de pomi,
ULA: Vara la oamenii aceştia, e că au este nevoie să se urgenteze concentraţie de 1 la sută agrotehnic superior a lu­ Pe zi ce trece, ritmul la
ncitoresc) ; Am dorit ca atunci cînd se terminarea stropitului, în sau Polisul'fură de bariu crărilor de sezon în pomi­ semănat se amplifică, un
Organizaţia ţinut să-şi onoreze cartea vorbeşte despre „formaţia special în sectorul gospo­ în concentraţie de 6 la su­ cultură — condiţie hotărî-
torese); U- dc vizită, să deschidă front lui Polifronie", în ceea ce toare pentru sporirea pro­ accent deosebit punîndu-sa
ul (lleteza- dăriilor populaţiei, pentru tă, produse ce se află în pe calitatea lucrărilor şi pe
: voi face de lucru celorlalte forma­ se spune, să mă recunosc ca pînă la începutul um­ fiecare comună, unde se ducţiei de fructe, pentru respectarea densităţilor op­
(Steaua ro- aşa cum sînt. Şi cred că găseşte şi aparatura nece­ îndeplinirea exemplară a
ZA: Tenta- ţii care contribuie la rea­ flării mugurilor de rod sarcinilor ce decurg din time de plante stabilite
ORAŞTIE : lizarea obiectivului. am reuşit. Ştim cu toţii că toţi pomii, fie că sînt în sară. pentru fiecare cultură. în
străbunica masiv sau răzleţi, să se în perioada de repaus programul de dezvoltare a acest scop, cadrele tehnice
(Flacăra); — în ce fel s-a ajuns la acolo unde lucrezi este lo­ vegetativ, pe pomii fructi­ pomiculturii. din ferme şi unităţi se a-
Corleone un asemenea mod de ac­ cul marilor împliniri; ca trateze cel puţin o dată în
); HAŢEG: perioada de iarnă. Cu răs­ feri se adăpostesc mulţi Dr. ing. MIHAI GUTĂ flă permanent în cîmp pen­
n (Dacia); ţiune ? muncitor, ca om. Credem pundere faţă de soarta re­ dăunători şi agenţi- pato­ inspector şef tru a organiza şi suprave­
lalt; CA- în acest adevăr, el a de­ coltei de fructe au acţio­ geni — păduchele de San al Inspectoratului judeţean ghea buna desfăşurare a
e din ia- — Cred că din dorinţa
s cultură); dc a face lucrurile cît mai venit deviza formaţiei nat consiliile populare o- Jose, ouă dc afide, păian­ pentru protecţia plantelor lucrărilor.
iunie); S£-
aeşic piuă bine, din ambiţia care-i ca­ noastre.
I; TLIA :
i: GHE- căpătîi şi ocupaţie, a fost condamnat Pentru infracţiunea
mare (Mi- s-au prezentat peste 6ft de Pedeapsă meritată ia 1 an şi 6 luni închisoare pentru
donatori. Printre el, Livia Tiberiu Alexandru Gazbera nu are de tîlhărie
Adam, Luca Ildieo, Ileana infracţiunea de vagabondaj. Pînă în
Coşniţă, Balasz Irina, Maria * decît 21 de ani. Trei din aceştia, prezent inculpatul a executat încă 15
Ştioiea, Elena Rus, Elena I pînă la vîrsta de 18 ani, i-a trăit Aciuiţi prin judeţul nostru, Petre
CPRES Crişan, Maria Ardelean cu » Intr-o şcoală specială de reeducare pedepse între 6 luni şi 7 ani, lotali- Bratu din Argeş şi loan Hantea din
a Amfiteatrul artelor — eîtc C pînă la 10 donări, şi t pentru mai multe furturi săvîrşite în zînd 26 ani de închisoare.
care va avea Joc mîine, 26 mulţi alţii eu 4 sau 5 do­ Eliberat din penitenciar în august Mehedinţi, indivizi certaţi cu etica,
erii din 21 martie, orele 18, la casa «le nări. a In cadrul complexu­ ' perioada cît a fost minor. Acum a 1980, Viorel Moroşan - care, se vede, ambii recidiviştl, s-au întîlnit şi s-au
cultură, se va desfăşura sub lui meşteşugăresc din strada J fost condamnat de către Judecătoria împrietenit repede în ale tîlhăriei. De
>3, 21, 35, genericul „Revista Transil­ Mărăşti al cooperativei „Mu­ ■> din Deva la 3 ani închisoare pentru curînd s-au urcat într-un tren ce
vania la io ani «le la apari­ reşul", se fac ultimele pre­
. 3. 17, 11. ţie". Amfiteatrul va avea ca gătiri în vederea deschiderii | două infracţiuni de furt calificat rn staţiona în gara Subcetate, unde l-au
oaspeţi po Mircea Tomtiş, atelierului Foto-color, primul J paguba avutului obştesc şi alte două găsit, într-un compartiment, pe cetă­
iri : redactorul şef al reviste! săr­ de acest fel din municipiu. | furturi în paguba avutului personal. fapte ie instanţă ţeanul A.C. După ce l-au bătut, cau-
bătorite, secretarul Asociaţi­ ® Toate unităţile aparţină­
ei scriitorilor din Sibiu, scrii­ toare întreprinderii comer­ * într-una din nopţile trecute a spart zîndu-i leziuni grave, i-au sustras ba­
tori, redactori şi artişti din ciale de stat mărfuri indus­ i baraca pentru tir a Asociaţiei vînă- nii ce-i avea asupra lui, ceasul de
Sibiu, printre care Vasiie triale au fost aprovizionate I torilor din Deva, de unde a sustras la mînă şi alte obiecte. După numai
Bărbii, Mircea Braga, Rodica cu produse Specifice sezonu­ J obiecte în valoare de 2 400 lei, apar- nu a tras nici un fel de învăţăminte
Irimie Fota, Mircea Ivănes- lui «le primăvară : pantofi, din sancţiunile ce i-au fost aplicate cîteva ore de Ia săvîrşirea faptei au
cu, Ion Mircea, Titu Popescu pardesle, rochii şi o variată | ţînînd gestionarului chioşcului. In a- fost descoperiţi de către organele de
1 pentru şl Mariana Strasser. ® La gamă de tricotaje în valoare anterior - a continuat să ducă o
moaşă cu de peste 1 500 000 lei, urmînd * ceeaşi noapte a forţat gratiile unu! viaţă parazitară, să comită tot felul miliţie. Judecaţi de Judecătoria din
lăcătuşcrie
n
e in. vin- secţia cooperativei din Dovfl ca in zilele următoare să a- 8 geam de la un magazin din Deva, de ilegalităţi pentru a trăi cît mai Petroşani, care, ţinînd seama şi de
„Prestarea"
a
ideiat din Simeria (fost „Constructo­ pavă alte noutăţi. a Dumi­ * în care a pătruns, suslrăgînd suma
emperatu- rul"), a intrat în execuţie nică, 28 martie, incepînd de J de 15 917 lei şi minicalculatorul ges- uşor. Ultima sa ispravă, pentru care antecedentele lor penale, i-a con­
cuprinsă la orele 9, po un traseu din va adăuga la seriosul său bagaj de
de
. grad, iar prima instalaţie rural. biogaz centrul oraşului, se va des­ jj tionarei. ani petrecuţi la închisoare încă 1 an damnat pe Petre Bratu la 7 ani, iar
După
pentru
mediul
:imă între omologare va începe produc­ pe ioan Hantea ia 4 ani închisoare i
ical dlml- ţia de serie şi desfacerea făşura „Crosul tineretului", N-a tras învăţămintele şi jumătate, a fost calificată de că­
nala bru- ia care vor participa tineri pentru infracţiunea de tilhârie.
către populaţie, a în cadrul * cuvenite tre Judecătoria din Petroşani - vaga­
dispensarului medical coma­ din întreprinderile, instituţii­ I
,rele două sat nr. 1 din strada Dcccbal bondaj şi speculă cu diferite obiecte, Rubrică realizată cu sprijinul
moaşă eu se desfăşoară o susţinută ac­ le şî liceele municipiului. 1 Prin sentinţă penală, Viorel Moro-
emperalu- tivitate de donare onorifică î şan din Petroşani, recidivist, om fără şi pedepsită c.a atare. Tribunalului judeţean
iptată. GH. BGJANU
de sînge. La ultima acţiune,