Page 85 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 85
La invitaţia tovarăşului Hicolao Ceauşescu,
şeful de stat ai HepubiisIS Turcia, Kenan Evreu,
va efectua o vizită de stat în România
La invitaţia tovarăşului România, generalul Kenan o vizită de stat în Româ
Nicolae Ceauşescu preşedin Evren, şef de stat al Re nia în perioada 5—li apri
m
tele Republicii Socialiste
lie 1982.
SOdALISMlI DE H SESIUNE JUDEŢEANĂ Mobilizarea tuturor forţelor pentru
publicii Turcia, va efectua
COMUNICĂRI
TEIINI-
CO-ŞTIINŢIFICE.
Miercuri
avut
a
de
concursului
a
judeţeană loc Ia Deva etapa
creaţie tehnico-ştiinţifică pe realizarea obiectivului fundamental
ORGAN AL COMITETULUI; JUDEŢEAN HUNEDOARAIARA Al P & tema : „Ştiinţă-tehnică-pro-
ducţie". Etapa, organizată
JU D E T E A N sub forma unei sesiuni de
comunicări tciinico-şliinţi- al economiei oraşului - producţia
fice, s-a bucurat de parti
ciparea preşedinţilor comi
siilor de creaţie telinico- de materii prime şi energetice
ştiinţifică pentru tineret,
Anul XXXIV, nr. 7582 VINERI, 26 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani specialişti, studenţi, tineri
inventatori şi inovatori din întreaga desfăşurare a firma inginerul Nicolae
judeţ. Sesiunea de comu
nicări, circumscrisă mani lucrărilor conferinţei orăşe Lungu — directorul între
festărilor organizate în ca- neşti de partid Brad pen prinderii miniere Barza —
Mâner» din Lupenî afirmă tru dare de seamă şi ale nu reflectă posibilităţile şi
geri a stat sub semnul ne nici sprijinul pe care l-am
Săptămîna creaţiei cesităţii mobilizării tuturor primit pentru dezvoltare.
Vom depăşi, aşa cum ne-am forţelor la dezvoltarea con Şi aceasta din cauză că
PP tehnico — tinuă a bazei de materii n-am folosit eficient tehni
prime şi energetice. ca din dotare, forţa de
angajat, planul trimestrial" ştiinţifice mulţi dintre delegaţii par muncă, n-ara organizat cum
celor
Intervenţiile
mai
trebuie activitatea de pre
ticipanţi la dezbateri, cit parare. Pe viitor trebuie să
aprilie. Operaţiile respecti cirul „Săptămânii creaţiei şi hotărârea adoptată au avansăm mai convingător
rele
© De la începutul anului s-au extras su ve sînt executate de una teiiaico-ştiinţi£ice“, a tinerilor vizat tocmai realizarea a- cu lucrările geologice şi cu
preocupările
vat
plimentar 8 650 tone de cărbune cocsificabil. dintre cele mai bune bri specialişti clin minerit, si cestui important obiectiv. cele de pregătiri".
găzi ale noastre, cea a lui derurgie, transporturi şi
@ Noi măsuri telinico-organizatorice menite Teodor Boncalo, care a e- din domeniul producerii şi Căci dacă angajamentul în cercetarea mai temei
să sporească producţia în trimestrul al II-lea. fectuat majoritatea lucrări distribuirii energiei electri cincinalului 1976—1980 a nică a zăcămîntului şi în
fost cu mult depăşit de e-
ce.
mai buna dirijare a lucră
S
N.
Tot
S
© Sectorul IV port-drapelul colectivului în lor de pregătire aici. Intra miercuri, I M P O ia Z I O organizarea conomia brădeană, iar în rilor de deschidere şi pre
bătălia pentru depăşirea planului. © Deviza rea în funcţiune, în felia Inspectoratului şcolar jude anul .1981 s-au dat peste gătire vedea şi Viorel Siar-
10, a complexului va faci
judeţean
Comitetirtrui
minerilor din Lupeni : „Cărbune cit mai mult, lita obţinerea suplimentară ţean, U.T.C. şi Consiliului ju plan .32 tone zinc, 28 tone ca — şeful exploatării mi
cupru, 374 tone maşini şi
niere Ţebea —, posibilita
al
de calitate superioară, cu cheltuieli cit mai a aproximativ 600 tone de deţean al Organizaţiei pio utilaje miniere şi altele, tea recuperării minusului
cărbune pe zi. De aseme nierilor, a avut Ioc la Şcoa primele două luni ale a- de cărbune din anul trecut,
mici ! . nea, pentru menţinerea şi la generală nr. 4 Deva sim nului 1982 nu s-au soldat în intervenţia sa, şeful de
B
şi
pozionul
crea
„Muncă
mărirea capacităţii de pro ţie Au participat peste cu rezultate pe măsură să brigadă Teodor Feier a-
ducţie la sectorul VI, în 200 de elevi şi cadre di-dac- i firma : „Trebuie să contra
perioada următoare vom tice din licee şi şcoli ge satisfacă nevoile es^noraiei. carăm conţinutul slab al
(■MliiMinumnoMi 11111 deschide un nou front cu nerale din judeţ. Ca in vi- | ! Dealtfel, nici rezultatele la zăcămîntului făcînd ceea ce
dr.
au
prezenţi
taţi,
fost
pe
producţia
anul
fizică
(de
Pop
la
1 Kl mecanizare si susţinere in ing. Alexandru proiectări ilu- ; j 1981 nu au mulţumit, in nu am mai făcut anul tre
Institutul
de
lliL dividuală, în stratul IX, iar nedoara), ing. Frisch Mi- dustria extractivă a Bradu cut : să respectăm tehno
în sectorul VII, în zona hai (Institutul de cercetări lui rămînind datoare, între logiile, să folosim mai bine
Cu o săptămînă înainte toarelor de producţie. De pilierului, vom deschide un şi inginerie tehnologică altele, cu 55 tone plumb, timpul de muncă. Organi
minereuri
Deva)
şi
pentru
de încheierea primului tri altfel, dintre cele şapte a- nou abataj dotat cu com ing. Leontin Petro osc 3 130 tone cărbune, şi alte zaţiile de partid de la
mestru, minerii din Lupeni semenea sectoare, cinci în bină de tăiere, de produc (Centrul de cercetare şi produse.
au raportat depăşirea sar registrează depăşiri de plan ţie românească. proiectare a Centralei si „Rezultatele noastre — a- (Continuare in pag. o 2-aî
derurgice Hunedoara).
cinilor de plan cu peste şi numai două (sectoarele Pi’in realizările obţinute,
8 600 tone de cărbune cocsi- VI şi VII, care se confrun minerii sectorului IV se-
ficabil. Este o „zestre" fru tă acum cu greutăţi de na dovedesc a fi port-drapelul
moasă, pe care colectivul, tură tectonică) sînt sub colectivului din Lupeni în
şi-a propus să o amplifice plan. Dar încă din această bătălia pentru cit mai mult
în zilele rămase din acest perioadă am luat o serie cărbune. în 24 martie ei
prim sfert de an, prin de de măsuri privind asigu au raportat îndeplinirea in
păşirea planului lunii mar rarea capacităţilor cores tegrală a sarcinilor de plan
tie cu 2 500 tone. punzătoare, care să ne per pe trimestrul I şi extrage
— Sînt şanse reale să mită realizarea ritmică şi rea suplimentară a peste
încheiem luna martie cu chiar depăşirea producţiei 12 000 tone de cărbune.'
plusul menţionat şi să de de cărbune planificată în Cum s-a ajuns la aceste re
păşim astfel prevederile lunile următoare. zultate, ne-a relatat Alexe
trimestrului cu peste 9 000 — Care ar fi cele mai Furdui, secretarul comite
tone — ne spunea ing. Ti- importante ? tului de partid al sectoru
tus Costache, director teh — Se acţionează intens lui.
nic electromecanic. Stăm la repararea şi montarea
bine la pregătiri (505 ml complexului cu susţinere MIRCEA LEPÂOATU
în plus faţă de prevederi) mecanizată „Lupeni 5“, din
şi avem asigurat front de sectorul IV, planificat să
lucru în majoritatea sec intre în funcţiune în luna (Continuare în pag. a 3-a)
© — & — o — a *«■— © — O — 9 — a — ® — Q — — a — a — o — © — » — o
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VARA
păunilor şi linapte :
In aceste zile bune de lucru-—preocupare intensă
Eforturi permanente pentru
şi responsabilă pentru grăbirea ritmului la însămînfări
sporirea potenţialului de producţie
In unităţile Consiliului pe ogoare de dimineaţa pî- ţie din ilia au fost planta 30 ha — urmată dc cele al pajiştilor naturale
unic agroindustrial Iii a nă seara tîrziu, folos iradu-se te cu cartofi 10 ha. Iri' din Roşeau! şi Tiîiu — cu
campania agricolă de pri fiecare oră bună de lucru. cursul zilei de ieri aceas cile 20 ha — şi dc cele din Păşunile şi fineţele natu prinderii de pajişti — s-au
măvară cunoaşte o intensi Iată o situaţie la zi a tă lucrare a început şi la Rădulcşti — 15 ba — şi rale reprezintă una din defrişat mai mult de 50
tate tot mai mare. lucrărilor în cîteva unităţi C.A.P. Bretea Mureşană, Lăsau — 5 ha. Mecanizato cele mai importante surse ha. De asemenea, s-au fă
—■ La ora actuală — ne agricole : cooperativele din unde s-au semănat 2 ha. rii VTrgil Gheară, Ioan Pe- de furaje pentru animale cut fertilizări cu îngrăşă
spunea Petru Puia, directo lira şi Gurasada au înche Continuă intr-un ritm in traşc, loan Trnznai, losif le unităţilor agricole socia minte chimice pe mai mult
rul Staţiunii de maşini a- iat însămînţarea sfeclei fu tens arăturile, pregătirea Pădureanu şi ceilalţi colegi liste şi gospodăriilor popu de 1 000 ha. Acum se lu
gricole 11 ia — s-a trecut rajere pe suprafeţele plani terenului şi însămînţarea ai lor ce muncesc la pre laţiei din comuna Sălaş u crează la fertilizări pe pă
la însămînţarea culturilor ficate, iar la Complexul de griului de primăvară. Au gătirea terenului şi însă- de Sus. în total comuna şunea C.A.P. Nucşoara, ca
din prima epocă în toate vaci de la Ilia s-a terminat fost arate şi pregătite pî minţarea griului de primă dispune de peste 1 000 hu re se fac atît mecanic, cit
unităţile din zonă iar me semănatul mazării pe 40 nă acum 300 ha şi 's-au se vară execută lucrări de păşuni şi 2 660 ha fineţe şi manual.
canizatorii, sub îndrumarea ha. în întreg consiliul ci mănat cu grîu 100 ha. Coo cea mai bună calitate, res- naturale, / iar efectivul de Pentru a se acoperi nece
şi supravegherea atentă a nic agroindustrial s-au se perativa agricolă de pro pectind întocmai densităţi bovine numără 4 216 bovi sarul de fin, la C.A.P. Rîu
le planificate pe unitatea
ne şi 7 150 ovine. Eforturi
specialiştilor. efectuează mănat pînă ieri 126 ha cu ducţie cea mai avansată la ■de suprafaţă. le pentru sporired poten Alb s-au oprit pentru coa
să 89 li a păşune îmbunătă
numai lucrări de cea mai plante furajere. La coope această lucrare este cea din N. ZAMFIR ţialului de producţie al pa ţită şi tot în acest scop
bună calitate. Se munceşte rativa agricolă de produc Ohaba, unde s-au semănat B. 7USDEANU jiştilor naturale are un ca s-au reinsămânţat 20 ha. La
racter permanent şi ei se lucrările de curăţire şi în
amplifică an de an. Anul treţinere ce se fac acum pe
acesta — ne spunea Ioan păşuni participă zilnic in
Bursescu, vicepreşedinte a! jur de 300 de ţărani coo
biroului executiv al consi peratori şi alţi locuitori ai
liului popular — sînt alo satelor. în programul co
cate 5,6 milioane lei în ve munal este prevăzut să se
derea executării de lucrări facă reînsămînţări pe 124
ha şi supraânsămlnţări pe
în Complex pe 500 ha şi
fertilizări pe ] 600 ha. în 178 ha, iar executarea n-
eestor lucrări trebuie să se
cepând djn 15 martie se
lucrează cu două echipe facă la. timp şi în bune
formate din 100 de oameni condiţii centru a avea in
anul viitor suprafeţe mai
la defrişări în păşunea din mari de păşuni cu un po
Sălaşu de Sus. Din supra tenţial ridicat de produc
faţa de 180 ha — ne rela ţie.
Complexul de îugrăşare a viţeilor din Orîiştie. Aspect de Ia semănatul furajelor pe o tarla de 18 ha. ta tehnicianul Grigore Vlad, N. SAD:
* Fota: V. ONOTO care se ocupă de aceste
lucrări din partea între (Continuare in pag o 3 a)
