Page 86 - Drumul_socialismului_1982_03

pag. 2
DRUMUL SOCI A LISMUUfi

C O N F E R I N Ţ E P E N T R U D Ă R I D E S E

Ş I Ă D E G E R I I N O E G A N I Z A Ţ I I L E D E F

MOBILIZAREA TUTUROR FORŢELOR sporească forţa organizatorică şi de mobilizare in di­ crescători de animale renumiţi. Cu toate acestea nu­ efectivele
recţia creşterii eficienţei întregii munci politice pentru mărul de bovine şi ovine a început să scadă, ca şi
PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI îndeplinirea planului. contribuţia satului la fondul de stat. De ce ? Fiindcă cît mai ri
FUNDAMENTAL AL ECONOMIE! ORAŞULUI - DORIN CORPADE mulţi muncesc la oraş şi nu se mai ocupă de gospo­ comunală
teze pentn
PRODUCŢIA DE MATERII PRIME dărie, nu ţin animale". plecaţi să-i
REZULTATELE OBŢINUTE - Relevînd aceste aspecte şi multe altele, participanţii care cetate
Ş! ENERGETICE
PUTERNIC ÎNDEMN LA O ACTIVITATE la dezbateri au adus critici comitetului comunal, bi­ te, la dezv
(Urmare din pag. 1) MAI RODNICĂ, MAI DINAMICĂ roului acestuia, organelor şi organizaţiilor de partid nil toată
care nu au coordonat îndeaproape şi cu eficienţă cele
bilităţile Ic
patru unităţi agricole, nu au folosit toate mijloacele se bit de fe
întreprinderea minieră Barza n-au găsit cele mai bune Rapoltu Mare este o comună cunoscută în judeţul
metode pentru a înlătura aceste lipsuri. Ne confruntăm nostru prin rezultatele bune ce le obţin cele două uni­ pentru a-i mobiliza pe mecanizatori şi cooperatori ia
cu greutăţi obiective, dar avem şi capacitatea de a face tăţi agricole cooperatiste. în 1981, de pildă, cooperativa efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor pe ogoare, „ S Ă TR
mai inult“. nu au acordat atenţia necesară zootehniei, creşterii pro­
din satul de reşedinţă a realizat 3 200 kg grîu la hec­ ducţiei acesteia. Noua revoluţie agrară, autoeonducerea om
Uzina de utilaj minier şi reparaţii Glăscior realizează tar, iar cea din Bobîlna — cea mai mare producţie de şi autoaprovizionarea impun să se cultive fiecare palmă
încă produse care consumă mult metal şi nu înglobează sfeclă de zahăr, situîndu-se pe locul I pe judeţ ia cul­ de pămînt, să se asigure cele mai bune condiţii pentru Darea (
suficientă muncă calificată şi mai cu seamă gîndire teh­ turile respective. Numeroase sînt împlinirile, în perioa­ a spori producţia la hectar, să se dezvolte zootehnia, să nind nu a
nică. Cauze ? Le spunea comunistul Viorel Poenar : „Pe da trecută de la alegerile precedente si pînă în pre­ sporească contribuţia satelor la buna aprovizionare a la neîmpii:
noi, comuniştii de la uzina din Crişcior nu trebuie să zent, şi in ce priveşte participarea gospodăriilor popu­ populaţiei. Iată direcţiile în care trebuie să se acţio­ a muncii)
ne lase indiferenţi faptul că nu este asigurată o bună laţiei la autoaprovizionarea teritorială, în domeniul edi- neze eu maximum de responsabilitate. tioara de
asistenţă tehnică pe schimburi, că organizarea fluxurilor litar-gospodărese, formarea omului nou, înfrumuseţarea sociale în
de producţie este defectuoasă. Şi dacă pînă acum n-am localităţilor ş.a. Evidenţiind bogatul bilanţ de succese, In aces\
găsit modalităţi de acţiune adecvate spre a corecta conferinţa organizaţiei comunale de partid a reliefat, SÂ PUNEM CU TOTII UMĂRUL la hectar,
aceste minusuri, să pornim de acum cu mai multă ho- pe bună dreptate, că acestea îşi au geneza în munca LA DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ mai miel
tărire ia eradicarea lor“. plină de înaltă răspundere, dăruire şi pasiune a comu­ A COMUNEI, FOLOSIND MAI BINE y Zidiţi ilor
Minusurile de care au vorbit comuniştii, rezervele pe niştilor, a organelor şi organizaţiilor de partid. orgi-
care ei ie-au arătat ca necesare a fi antrenate în pro­ Referindu-se Ia stilul şi metodele de muncă ale co­ POSIBILITĂŢILE LOCALE > ,1 :vsuf]
ducţie impun o largă participare a întregii mase de mitetului comunal, ale birourilor organizaţiilor de bază liza. IS ■ in
oameni ai muncii, o cuprinzătoare desfăşurare a între­ — participanţii la dezbateri — Cornel Tărăpoancă, Mir­ Aurel Rădoane, membru ai cooperativei agricole de situat mui
cerii socialiste şi mai ales intoleranţă colectivă faţă de cea Bozdog, Victoria Nuţiu şi alţii — au subliniat apli­ producţie din Bunila, luînd cuvintul în cadrul confe­ stabilite.
Porinind
indisciplină. „Am tolerat cu toţii prea uşor justifică­ carea fermă în întreaga activitate a principiului muncii rinţei organizaţiei comunale de partid spunea : tele sini e
rile, am dovedit multă Îngăduinţă. Deşi activitatea sin­ colective, creşterea rolului adunărilor generale,, elabo­ — Ţin minte că pe vremuri în satele noastre exista vi lăţi, corn
dicală s-a situat mai temeinic la nivelul grupelor sin­ rarea unor măsuri eficiente, insistenţa cu care s-a mi­ un mare număr de oi. Aproape că nu exista familie spei ale ne-
dicale iar întrecerea socialistă a reflectat mai bine gra­ litat în permanenţă pentru traducerea în viaţă a indi­ care să nu aibă oi. Lucrul era firesc, deoarece Bunila nnmife stat<
dul de efort depus de fiecare colectiv, faptul că ne în­ caţiilor şi orientărilor conducerii partidului şi statului are condiţii foarte bune pentru creşterea lor, dispu- biroului a<
tâlnim cu multe absenţe nemotivate în producţie, cu nostru, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi a nînd de suprafeţe întinse de teren ce produc iarbă bo­ d<' pe raz*
acte de indisciplină, dovedeşte că adunările generale hotărîrilor proprii. „Ţin să reliefez în mod deosebit — gată, cantităţi mari de fin. mai acilecv
ale grupelor sindicale n-au devenit încă un cadru de spunea loan Bocan — atenţia acordată de comitetul co­ într-adevăr — cum sublinia darea de seamă si par­ tui rea poL
dezbatere şi atitudine, colectivă fermă faţă de aseme­ munal, de organele şi organizaţiile de partid agricul­ ticipanţii la dezbateri — Aurel Herban, Ana Rădoane, organe]lor
nea manifestări" — arăta Nicolae Pantea, preşedintele turii, obţinerii unor rezultate bune atât în cultura mare. Victoria Rădoane şi alţii — comuna are corniil ii fn.-rte
un stil de
Consiliului orăşenesc al sindicatelor.
arăta i n <■
La rolul pe care trebuie să-l îndeplinească în spri­ nerale, pu
jinul producţiei activitatea politico-organizatorică de ţinut, i n. y
partid, munca de educaţie, organizaţiile de masă si ob­ fost bune.
şteşti s-au referit în intervenţiile lor şi comuniştii Herta fost parcul
Faur, Mircea Oprişa, loan Başa, Rodiea Avram, Cornel stabilite",
Ştefan, Bianca Leueean, Eiisabetn Roşea, loan Dumitra- zaţiilor de
na, Petru Roşea, Maria Jianu. posturile <
Modul în care a fost dezbătut in conferinţă acest severonţă •
important aspect al conducerii de către partid a activi­ Orăş tioara
tăţii economice dovedeşte maturitatea şi responsabili­ de pildă, •
tatea organizaţiei orăşeneşti de partid brădene. Comu­ iar in 19,
niştilor le-a dat şi trebuie să le dea serios de gîndit rile doar •
faptul că intr-un domeniu vital pentru economia na­ Trebuie
ţională, cel al bazei de materii prime şi energetice, eco­ tatea desf;
nomia oraşului lor a rămas anul trecut datoare. Ei îneit să si
sint conştienţi că aceste nerealizări trebuie recuperate. ie pune e<
ION CIOCLE! ţii lor de p
Vedere de pe. platforma siderurgică de Ia Căi an. □ frunte cu
ORGANIZAŢIILE DE PARTID - facă o cot
în legumicultură cît şi în sectorul creşterii animalelor. bune pentru creşterea oilor, dispunînd de 840 ha pă­ Orâşlioara
ÎN PRIMA LINIE A LUPTEI PENTRU Succesele obţinute sînt bune, dar conferinţa n-a alu­ şune şi 1 926 ha fineţe. Aceasta a fost dealtfel .şi ra­ ta se ale ji
necat pe panta automulţumirii şi autoliniştirii, lucru ţiunea ce a stat la baza specializării cooperativei agri­
MAI MULT MINEREU dealtfel firesc, întrucît într-o seamă de sectoare — la cole de aici pe creşterea ovinelor.
ferma zootehnică a C.A.P. Rapolt, asigurarea bazei fu­ în ultimii doi ani şi jumătate sectorul zootehnic al
în cuvintul său la lucrările Conferinţei pentru dare rajere, atragerea la fondul de stat a unor cantităţi cît comunei s-a dezvoltat, s-a asigurat în întregime nece­ RE
de seamă şi alegeri de la întreprinderea minieră Hu­ mai mari de produse agricole etc. — rezultatele n-au sarul de furaje pentru oi, s-a realizat o natalitate if
nedoara, comunistul loan Topliceanu sublinia necesita­ fost la înălţimea sarcinilor şi posibilităţilor. „Nereuşi­ bună. (în 1981 indicele respectiv s-a ridicat la 96 la
tea sporirii eforturilor, îmbunătăţirea ordinii şi disci­ tele înregistrate — spunea cooperatorul Manase Deac sută). Comitetul comunal de partid a manifestat o pr<
plinei, a exigenţei în scopul realizării sarcinilor de — trebuie să determine sporirea preocupării organiza­
plan. De asemenea, comunistul Vasile Golda, directorul ţiei comunale de partid, a comitetului şi biroului aces­ ocupare tot mai mare pentru buna desfăşurare a act — -To|
întreprinderii, a cerut să se acţioneze pentru schimba­ tuia faţă de zootehnie, faţă de înfăptuirea autoeondu- vităţii din zootehnie. membri ce
Cu toate acestea, în perioada de referinţă efectivele
rea mentalităţii unor oameni care se împacă cu rărnî- cerii şi auto aprovizionării". planificate n-au fost realizate. La finele anului trecut şi astfel f:
nerea sub plan. „Este inadmisibil — a spus el să Participanţii la dezbateri au venit în cuvintul lor C.A.P. Bunila avea lipsă din efectiv peste 600 de ol. la vreme
avem 50 de echipe care nu şi-au realizat sarcinile de cadrul con
cu numeroase sugestii şi propuneri concretizate in­ Cum s-a ajuns la această situaţie ? Comuni:
plan". tr-un amplu program de măsuri ce va direcţiona acti­ — Am avut multe ieşiri din efectiv — arăta in Dingă, ing
Evidenţiind rezultatele bune obţinute în anul 1980 vitatea spre ridicarea continuă a muncii politice şi or­ cuvintul său Aureliu Rădoane, preşedintele şi ingine­
şi în prima jumătate a anului 1981, comuniştii au con­ ganizatorice la înălţimea înaltelor exigenţe ce stau în rul şef al cooperativei agricole, încercînd să justifice nea, propu
siderat oportun să se refere şi ia cauzele care^ au fă­ faţa organizaţiilor de partid din mediul rural. situaţia. în anul trecut am pierdut 622 de oi prin mor­ în sectorul
de viţele
cut ca în a doua jumătate a anului trecut că scadă talităţi şi răpiri. iaţiei. S-a
producţia. Nu se poate contesta faptul că minerii din PĂMÎNTOL E DARNIC CU OMUL HARNIC - După cum se poate observa, ieşirile din efectiv sînt Ieşti, folos
Rusca nu s-au confruntat şi cu unele greutăţi, dar ana­ aproximativ egale cu numărul oilor ce lipsesc din coo­
liza critică a activităţii a relevat însemnate rezerve ce UN ADEVĂR CE TREBUIE MAI BINE perativă. Sigur, pierderi se mai produc. Dar a pierde ţească asis
celu Mic
n-au fost pe deplin valorificate. Din această cauza, ÎNŢELES Şl APLICAT într-un an 622 de oi este un fapt ce denotă că există
unele măsuri luate de organizaţiile de partid pentru o preocupare foarte firavă faţă de sectorul zootehnic ! bazei tehi
realizarea planului nu şi-au validat eficienţa. Dai ea Luînd cuvintul în cadrul conferinţei organizaţiei de Cum' s-a putut produce aşa ceva ? Faptul merită o ana­ riul comu
firesc —
de seamă a scos în evidenţă şi faptul că unil^ secre­ partid din comuna Lăpugiu de Jos, Iosif Munteanu I liză mai atentă. A făcut-o parţial brigadierul Aurel terilor, ia;
tari ai comitetelor de partid nu au reuşit să impună spunea : „Un proverb rămas din străbuni spune că pă- Herban. „în 1981 au murit 400 de oi — număr foarte problemei!
un stil de muncă ferm în organizaţiile de baza, acolo mîntul este darnic cu omul harnic, adică cu cel care-1 mare — întrucît grija faţă de animale a fost puţină. creşterea
undo trebuiau materializate hotărîrile. Doar sporadic, munceşte cu pricepere, la timp, execută lucrări de Ciobanii, nefiind localnici, s-au ocupat mai mult de că la ace
si mai mult la intervenţia comitetului de partid al în­ bună calitate". Ideea lansată de primul care a luat cu- oile proprietate personală, decît de cele alte unităţii nic — nu
treprinderii, au fost puse în discuţie cadrele, comuniştii vîntul în cadrul conferinţei a dominat dealtfel dezba­ agricole. Preşedintele şi inginerul şef al cooperativei, cum a su
care au comis abateri. Revelator pentru acest stil de terile ce au avut loc pe marginea dării de seamă, ca şi şefa de fermă, au mers rar pe la turme, fiind jinul înti
muncă este şi faptul că nici un comitet de partid sau ceea ce i-a imprimat acesteia caracter de lucru, un amîndoi navetişti din Hunedoara. Medicul veterinar al montaj",
birou de organizaţie de baza nu a pus în discuţia c înalt spirit de exigenţă. în 'perioada trecută, de la ale­ circumscripţiei din Ghelari, Mircea Dudas, şi tehnicia­ partid Dc
munistilor pe cei care nu şi-au redizat saic mie de gerile precedente, comuna Lăpugiu de Jos a obţinut nul Gheorghe Drăgoi au răspuns cu întârziere la soli­ îngrijirea
plan Iată de ce, firesc, comunistul Nicolae Dnstaiu a o seamă de realizări in multe domenii ale vieţii eco- citări. în zoo
luat poziţie împotriva acelora ce nu muncesc cum se nomico-sociale şi cultural-educative. Apreciind aceste Că de problema zootehniei în comună comitetul co­ buna îng
cuvine, cerînd ca aceştia sa nu mai fie t a \ realizări, participanţii la dezbateri s-au aplecat cu mul­ munal de partid nu s-a ocupat suficient o dovedeşte şi producţie
hui blîndeţii, ca pînă acum. Sa fie puşi la tieaba, obli­ tă atenţie asupra aspectelor negative ce au existat în faptul că numărul de oi scade şi la gospodăriile popu­ gramului
munca de partid. în cuvintul său, Maria Furdean, spu­ laţiei. Reeensămîntul animalelor domestice relevă că
gaţi să respecte disciplina dc producţie şi cea tehnolo­ jelor neo
gică. Stan Stoica a arătat că la unele locuri de munca nea: „Am obţinut unele rezultate, este drept, dar nu cetăţenii posedă numai 1 663 oi, ceea ce înseamnă că odată, că
oamenii au absolutizat greutăţile. Aceasta a fost o gie pe măsura sarcinilor ce ne-au revenit, a Posibilităţilor revine, în medie, pe familie, circa o oaie şi jumătate. îngrijitori
seală. Nici iniţiativele muncitoreşti n-au mai putut i de care dispunem. Iată, Cooperativa agricolă de pro- Foarte puţin ! roului co:
ducţie din Ohaba a realizat la hectar numai 470 kg în cuvîntul său, comunista Elena Herban arăta : „O
susţinute şi urmărite in întregime. Spirite
grîu şi 550 kg porumb. Rezultatele complet necorespun- suprafaţă mare de fineţe rămîne necosită în fiecare an,
Un alt aspect care a constituit subiect de dezbatere .zătoare se datoresc necultivării în întregime a pămm- cantităţi mari de fin sînt lăsate în cîmp. în Bunila, Vadu rea de s
pentru participanţii la conferinţa (loan Tşfanoiu, Duţu tului, muncii de slabă calitate şi în contratimp a unor Dobrii, Alun, Poieniţa Voinii şi Cernişoara Florese sînt vîntul p;
Răducanu, Nicolae Petrea, loan Maica) a fost cel le­ mecanizatori, participării insuficiente la muncă a coo­ multe gospodării părăsite, multe terenuri de pe care pundere
gat de utilizarea fondului de timp. Toate sectoarele de peratorilor". „Comuna noastră — sublinia Mircea Om- lor de p;
activitate au multe deficienţe în aceasta privinţa. Aşa tju — are condiţii foarte bune pentru zootehnie, cu nu se strînge nimic, nici măcar iarbă". tui rea nt
se si explică numărul mare de absenţe nemotivate acu Pornind de la această situaţie, este imperios necesar ce revin
toate acestea nu ne-am realizat efectivele de animale a se întreprinde măsuri care să ducă la creşterea nu­
mulate în anul 1981. planificate, nu reuşim să asigurăm în întregime baza mărului de ovine atît la cooperativa agricolă cît şi în calitativ
zarea ur
Trăgîndu-se învăţămintele ce se cuvin din activi­ furajeră, producţia de lapte este mică". „Oamenii dm gospodăriile populaţiei. în acest sens trebuie să se veluî cei
tatea anului trecut, organizaţiile de partid trebuie să-şi satul Lăpugiu de Sus — reliefa Dionisle Urs — sînt acorde o mai mare atenţie diminuării pierderilor din