Page 87 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 87
T NR. 7582 C VINERI, 26 MARTIE 1982 pag. 3
â M Â rt Sâ facem din blocurile noastre,
i Vele viziune
cu adevărat casa noastră!"
15,«0 Telex
' A R T I D 15,05 Moment, folcloric Cu o parte dintre loca sz.er (blocul 33) — cu 3 400
15,15 La volan — emisiune
pentru conducătorii lor de gospodărie comuna i.i care şi-a degradat apar-
auto tarii asociaţiei nr. 29 din lei; Alexandru Merlac (blo lă si locativă. Pe parcurs, t amentul)“.
15,30 Muzică din Bangladesh Deva am făcut cunoştinţă, cul 78) — cu 3 139 lei; ial am reuşit să lc recuperăm Pe de altă parte, din
C.A.P., realizarea unui indice de natalitate 15.50 Emisiune în limba dintru început, prin inter din blocul 79: Fiorin A- — 80 popriri şi 19 trimi discuţiile cu locatarii aso
germană
dicat. Se cere, de asemenea, ca organizaţia 17,40 Tragerea loto mediul gazetei de stradă a vram (1 811, iei), Otvos Şte teri în judecată în anul ciaţiei nr. 29, am reţinut
•de partid, consiliul popular, şcoala- să mili- 17.50 1001 de seri asociaţiei, amplasată în- fan (3 610 lei), Ciszer Lu trecut —, astfel îneît acum că aceştia au încă multe
t ea tinerii să nu mai plece clin sat, iar cei 18,00 închirierea programu tr-un loc de largă circu dovic (3 715 lei), Gh. Coles- nu mai avem datorii mari; cereri — îndreptăţite — ne
lui
;i/ajute părinţii în gospodărie, pentru ca fie- 20,00 Telejurnal laţie, în apropierea com niuc (3 406 lei), Valeriu Bă dar avem, în schimb, oa satisfăcute de cei în drept,
an să crească oi în curtea sa. Cu alte cuvin- 20,25 Actualitatea economică plexului comercial din lăci (2175 lei), Iacob Lup meni refractari — locatari cum ar fi: eliminarea apel
oltarea armonioasă a comunei să pună umă- 20,35 Arc peste timp în sa cartier. Aceasta prezenta, (1 595 lei), Ioan Cheregi certaţi cu normele convie ce bălteşte în subsolurile a
tul românesc
populaţia comunei, folosind bine toate posi- 21,00 Pe strune de vioară zilele trecute, < a de atîtea (7 025 lei), Simion Raţiu ţuirii în comun. Avem 5 blocuri din cele 6 ale
jcale şi între acestea zootehnia este una deo- cu orchestra ansam alte ori dealtfel, de o par (2 709 iei). Sint, după cum prea .mulţi locatari în blo asociaţiei; continuarea re
rtilă. blului „Doina** te fruntaşii asociaţiei — spuneam, doar ciţiva dintre curile noastre, mai ales în paraţiilor exterioare la ros
Film' artistic : „Spa „Cu aceşti locatari ne pu- turi (încă din octombrie
niole la Paris**, Pre
AGEM MAXIMUM DE îNVĂŢĂMiNTE \ mieră Tv. j tem mindri" - i a r de s-a montat, la blocul 77, o
22,20 Telejurnal. | alta, pe cei cărora... „Nu ASOCIAŢIILE DE LOCATARI ÎNTRE CEEA schelă pentru această lu
LIPSURILE ACTIVITĂŢII NOASTRE" le urmaţi exemplul.!", lo crare); amenajarea unui loc
catari care, cum spune ga CE SÎNT SI CE TREBUIE SA FIE de joacă pentru copii (ce
ie seamă şi participanţii la dezbateri, por : IE ADIO i zeta, „au uitat că ceea ce rere repetată do ani de
ii, de la realizările obţinute, eît mai ales de se consumă mai trebuie şi zile) ; mutarea containere
ni-ri, au făcut o amplă şi minuţioasă analiză plătit !". cei care nu răspund che biocul 79, care nu parti lor pentru gunoiul menajer
desfăşurate de comuniştii din comuna Orăş- BUCUREŞTI I : 0,00 Ra- Deci, vrînd-ncvrînd, ia mărilor repetate ale comi cipă la acţiunile comune de lingă curtea şcolii pe
Sus pentru înfăptuirea sarcinilor economico- dioprogramul dimineţii; 7,00 anchetele întreprinse în tetului asociaţiei pentru organizate, care nu-şl în platformele amenajate pen
profil teritorial. Radiojurnal; 8,00 Revista cadrul asociaţiilor de loca participare la activitate şi treţin apartamentele aşa tru acestea (lîngă blocul
‘ ■context s-a subliniat că producţiile obţinute presei; 8,10 Curierul melo tari, ne-am lovit din nou viaţa comună în cadrul a- cum trebuie, care nu păs 82 şi în spatele blocului
diilor; 9,00 Buletin de ştiri;
precum şi cele din zootehnie au fost cu mult 9.05 Răspundem ascultători de... aceşti de-a dreptul sociaţiei. trează bunurile şi locurile 81) ; verificarea mai îndea
decît cele planificate, nu atît din pricina lor; 10,00 Buletin de ştiri; refractari la obligaţiile ce „Am vrut să facem din comune în bune condiţiuni. proape a activităţii şi ser
atmosferice nefavorabile, cit şi mai ales din 10.05 Atlas folcloric; 10,30 le au in bloc şi asociaţie, blocurile noastre, cu ade Ceilalţi locatari îi cunosc, virii în magazinul alimen
Ştiinţa şi viaţa; 10,50 Parti
mizării negorespunzătoare a muncii, partici- dul, inima ţării; 11,00 Bule indiferenţi la îndatoriri, vărat casa noastră" — ne ei au fost atenţionaţi cu tar nr. 22; reprofilarea be
:cie-'*e la lucru a membrilor cooperatori. Rea- tin de ştiri; 11,05 Vreau să gdar mult mai puţin indife declară Ana Alb, adminis diverse prilejuri pentru a- răriei „Orizont", care po
ce .,-şle contribuţia ia fondul de stat s-au ştiu; 11,35 Publicitate; 12,00 renţi ia ceea ce cred că tratorul asociaţiei nr. 29 ceste comportări (Sluioc luează liniştea cartierului {
t sub posibilităţile comunei si prevederilor Buletin de ştiri; 12,05 Cîn- li se cuvine. Notăm pe din cartierul Bejan-Deva. E Pruncise, de exemplu, a
tarea României; 12,45 Avan desfiinţarea tuturor împrej
premieră radio-tv. ; 13,00 De cîţiva din asociaţia nr. 29: foarte greu. Acum doi ani, fost chiar amendat pen muirilor de sîrmă de pria
de ia adevărul confirmat de viaţă că tap la 1 la 3; 15,00 Student- Mihai Pinzeş — cu o res cînd am preluat funcţia de tru inundarea apartamen zonele verzi — adevărate
ele ce dau măsura şi calitatea oricărei acii- club; 16,00 Buletin de ştiri; tanţă la piaţa taxelor co surse de accidentare pen
16,25 Sfatul medicului; 16,30
'erinţa a subliniat că rezultatele economico- Repere componistice : A- mune de 3 440 lei şi Gheor- administrator, asociaţia a- tului de dedesubt şi a ca tru copii.
eorespunzătoare se datoresc neajunsurilor drian Enescu; 16,40 Coor ghe Corodescu — cu 1 460 vea datorii de peste 112 000 sei scărilor, iar Ioan Che
• în activitatea comitetului comunal de partid, donate economice; 17,00 Bu lei (blocul 76), Gyula Ci- lei ia Grupul întreprinderi- regi mustrat pentru halul DOINA COJOCARU
■estuia, a organelor şi organizaţiilor de partid letin de ştiri; 17,05 De toa
turiştii; 17,45
\ comunei, care n-au utilizat metodele cele te pentru toţi la A Ia Z;
iic
Agricultura
jte pentru mobilizarea comuniştilor ia înfăp- 18,00 Orele serii; 20,00 Ra
: tic,ii partidului în agricultură, a hotărîrilor diojurnal; 20,15 Seară cul Dacă o vedeţi pe Marineia... Jm depăşi, aşa
turală; 21,00 Buletin de
superioare şi a celor proprii, n-au folosit ştiri; 21,05 La sugestia
muncă dinamic, eficient. ,,Este adevărat — dumneavoastră; 22,00 O zi A părăsit familia prin cafenele, baruri şi bulevar lităţi, eschivîndu-se de la mm ne-am angajat,
uvintul sau Radu Gavriloiu — adunările ge- într-o oră; 23,00 Bijuterii august 1981 fără nici o ex de, nu prezintă interes pen datoriile de mamă, de la
Mţareie de comitet, şedinţele de birou s-au muzicale; 23,30—3,00 Non plicaţie. De atunci, Viorel tru Marineia Bobar, chiar muncă, de la principiile e- planul trimestrial"
stop muzical nocturn.
eueral, cu regularitate, hotârîrile adoptate au Bobar se străduieşte să în dacă această viaţă o in ticii şi echităţii şi ale Co
];)ar drumul de la hotărîre la înfăptuire n-a deplinească şi rolul de tegra din nou in familie, în dului familiei. Este căutată (Urmare din pag. î) 1
s întotdeauna, nu s-a urmărit aplicarea celor mamă pentru cei doi mi tr-o atmosferă care-i oferea fiindcă se ascunde pentru
„S-a militat pentru creşterea rolului organi- [ C I N E M A ! nori, Romeo şi Raimond. satisfacţii prin muncă. A- a împiedica aplicarea unei — Printr-o temeinică pre
partid, pentru repartizarea comuniştilor în in urma unui accident, mogirea plăcerilor trecătoa sentinţe împotriva ei a Ju gătire a producţiei acestui
heie ale producţiei, dar nu cu suficientă per- V.B. este internat intr-un re o desprinde de familie, decătoriei din Petroşani, an, încă din trimestrul IV
DEVA:
la
Copie
— spunea Elena Vişescu, inginer şef la C.A.P. (Patria); Ana şi hoţul indigo spital din Timişoara pen făcînd-o să uite că este pent/u pensia de întreţi 1981, cînd s-au luat măsuri
(Ar
de Sus. în sectorul zootehnic din Orăştioara, ta); HUNEDOARA; Non- tru a-şi reface sănătatea. soţie, dar mai ales mamă. nere. de asigurare a liniei de
nunceşte doar un singui- membru de partid, stop (Flacăra); Campionii La întoarcere, află mai Acasă au rămas doi co Dacă o întilniţi, aminti- front active. Apoi dorese
81: organizaţia comunală şi-a întărit rîndu- (Sitlerurgistul); Trecătoare» multe lucruri neplăcute de pii minori care cer multe. să subliniez că la noi ac
(Arta); Detectivul — serii ţi-i că un soţ şi doi copii
u opt comunişti". le l-II (Constructorul); PE- spre ocupaţiile soţiei sale Ei cer, moi ales, o mină o aşteaptă. Amintiţi - i că ţiunea de policalificare, de
trase maximum de învăţăminte din activi- TROŞANi: Iubirea are în lipsa lui, dar ceea ce i-a de mamă care să-i spele, plăcerile sint trecătoare şi formare a minerului-tehni-
—
seriile
işurată pînă acum şi- luate asemenea măsuri multe feţe întoarcere t-II spus Romeo nu-i venea să să le gătească. Cer o pri cian, începe să-şi arate
la
(Unirea);
î îndeplinească imperativele majore pe care dragostea dinţii (7 Noiem creadă... „Mama venea cu vire care sâ-i mîngîie, sau înşelătoare, că adevărata roadele. Ele se văd nu nu
inducerea partidului nostru în faţa organiza- brie); LUPENI: Mondo u- nenea Toni la noi, cu mul să-i certe cînd greşesc. Cer bucurie nu o poţi încerca mai prin climatul sănătos
artid din mediul rural. Toţi comuniştii — în mano (Cultural); Tereza : te tanti, fumau, beau ca fiinţa care le-a dat viaţă decît în sinul familiei, în de muncă existent, prin
VULCAN
(Muncitoresc);
comitetul comunal de partid nou ales — să Yankeii — seriile I-II (Lu fele, apoi plecau în oraş, şi pe care nimeni nu o care ea are un rol de ne creşterea spiritului de răs
itură în activitatea poiitică şi economică, iar ceafărul); LONEA: Recur iar noi rămîneam singuri, poate înlocui; pe ea, mama înlocuit, acela de mamă. pundere şi a competenţei
de Sus să se situeze printre comunele frun- sul la metodă — seriile I-IJ închişi in casă... 1 '. lor, Marineia. profesionale a fiecărui mi
(Minerul); PETRILA: Vara Dar Marineia a uitat de Dar, dacă ştiţi pe unde ner în realizarea sarcinilor
ideţuiui. speranţelor (Muncitoresc) ; incercind să o smulgă din
TRAIAN BONDOR ANTNOASA : Organizaţia mediul imoral în care că acea trăire sufletească, pe se ascunde Marineia, fâ- zilnice, ci şi prin faptul că
fantomă (Muncitoresc); U- zuse, şi pentru a realiza un care numai o mamă o poa ceţi-vă datoria cetăţeneas am ajuns la un nivel de
RICANT: Lupii mărilor (Re te avea, cînd -i-a adus pe omogenizare a colectivului,
SPGNSABiLiTATE SI ANGAJARE tezatul) ; BRAD: Am o echilibru familial, V.B. se lume pe Romeo şi Rai că şi anunţaţi organele de care a dus la eliminarea
idee (Steaua roşie); ORAŞ- hotărăşte să părăsească a- ordine.
*ENTRU MAI BUNA ÎNGRIJIRE T1E: Alo. aterizează stră partamentul confortabil din mond. (Ce trist adevăr, l-a diferenţierilor dintre mi
bunica (Patria); Şantaj adus pe lume şi i-a lăsat TRAIAN OPRONI neri, mecanici sau electri
A ANIMALELOR (Flacăra); GEOAG1U-BAI : Deva şi se transferă la să se descurce ia vîrsta secretarul cieni. Astăzi, orice neajuns
Ştefan Luehian (Casa de Grupul de şantiere de pe de şase şi, respectiv, trei comitetului U.T.C. - se iveşte, toţi pun umărul,
>un ca - ‘/.-ier naturale să fie împărţite pe cultură); HAŢEG: Stele de Rîu Mare-Retezat. ani !). Grupul de şantiere fac front comun şi înlătu
f;
operatori pentru o perioadă mai'îndelungată iarnă (Dacia); BRAZI : Viaţa de şantier, cu sa (n prezent, M.B. se aven
Campionul — seriile I-II ; Rîu Mare-Retezat ră cu operativitate deficien
ecare să aibă responsabilitatea curăţării lor CALAN: Ana şi hoţul (Ca crificiile ei fireşti, lipsită de turează prin diferite loca GHEORGHE GOSTIAN ţele. în acest sens, avem
— a spus în cuvîntul său Viorel Onco.ş, în sa de cultură): Braconierii brigăzi „de elită" în Valea
ferinţei comunale de partid Veţel. (11 Iunie); SIMERIA: Un Jiului, ca cele conduse de
extraterestru
ştii înscrişi la cuvînt, ca Virginia Belea, Ion şerif ILIA: Mondo (Mure Constantin Popa, Paul Gra-
C
şul);
umano
. Marin Constantinescu au făcut, de aseme- (Lumina); GHELARI: A Fiul M P A N I A A G R I C O L Ă O E P R I M Ă V A su, R Ă Teodor Boncalo, Con
neri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii cel mare (Minerul). stantin Manda, Grigore FI®,
zootehnic, atît la cele două C.A.P., la ferma rea, Mihai Nistor.
a I.A.S. Mintia cît şi la gospodăriile popu- Sporirea potenţialului de producţie ai pajiştilor Concomitent cu - realiza
propus astfel să se delimiteze păşunea Bă- ^SPECTACOLE! rea ritmică a planului, in
ită parţial de C.A.P. Deva, să se îmbunătă- (Urmare din pag. 1) preună cu Viorel Danciu, cru cîte 300—400 de oameni tenţia minerilor de la sec
tenţa zooveterinară în satele de munte Mun- secretarul organizaţiei de pe zi. Aşa am şi reuşit să torul IV, ca dealtfel a în
. i Muncelu Mare, să fie sprijinită asigurarea © CALAN. Casa de cul De mari suprafeţe ocupa partid, au făcut asemenea realizăm curăţiri pe aproa tregului colectiv de la Lu-
tură. Teatrul de stat „Va
ico-materiale la ferma I.A.S. de pe terito- lea Jiului" Petroşani : te cu păşuni şi fineţe dis lucrări pe mai bine de 50 pe 500 ha păşuni şi pe mai peni, este concentrată în
îei. Activitatea din zootehnie — cum era şi „încurcă-lume“ tle A. de pune şi comuna Pui şi anu ha, iar la Rîu Bărbat mult de 500 ha fineţe, iar direcţia creşterii calităţii
-i ocupat un loc important in centrul dezba- Ilerz. me ; 3 400 ha păşuni şi s-au executat igienizări fertilizări pe mai bine de si reducerii cheltuielilor pe
©
GURABARZA
BRAD.
darea de seamă a insistat cu prioritate pe Ansamblul „Doina — Banatu peste 5 000 ha fineţe. Ă- şi fertilizări pe mai mult 100 ha. Aceste lucrări vor tona de cărbune extras.
din agricultură, în special pe cele privind lui" Caransebeş : „Doină, ceste pajişti bine întreţi de 40 ha. Asemenea lu avea un efect pozitiv în a- După cum aveam să aflăm
i îngrijirea animalelor. S-a scos în evidenţă doină, cîntec dulce". nute şi gospodărite pot a- crări se fac zilnic şi la bri sigurarea unei hrane boga de la interlocutorii noştri,
® CINCIŞ — GIIELARI.
t capitol cele două C.A.P. — Veţel şi Leş- sigura hrana întregului e- găzile C.A.P. Pui din Po te şi ieftine pentru întreg în fronturile de lucru se
Orchestra populară a Fi
au rezultate dintre cele mai bune, deşi, aşa larmonicii de stat din Cluj- fectiv de animale pe care nor, Galaţi, Ruşor, Ohaba- efectivul de animale, în acţionează permanent pen
ăiniat in cuvîntul său Ioan Ştef —, cu .spri- Napoca. îl deţin unităţile agricole Ponor,. Băieşti şi Pui, pre creşterea producţiei anima tru creşterea calităţii căiv
îprinderilor „Energoconstrucţia" şi „Energo- socialiste şi gospodăriile cum şi la C.A.P. Şerel. liere. Tocmai de aceea se bunelui (prin alegerea ma
ub îndrumarea Comitetului municipal de populaţiei. Dar aceste uni Zi de zi, sute de ţărani impune finalizarea lucrări nuală a sterilului în zona
a, s-au creat condiţii corespunzătoare pentru : VREMEA tăţi au cumpărat şi în a- cooperatori din satele co lor prevăzute pentru aceas culcuşului şi a susţinerii
cest an mult fin. De ce ? munei Baru se află la cu
animalelor. tă perioadă şi continuarea individuale, funcţionarea
îhnie vor trebui să fie luate măsuri pentru Timpul probabil pentru Pentru că 30 la sută din răţirea şi întreţinerea pă celor de întreţinere şi cu continuă a benzii de clau-
jire şi furajare a animalelor, în raport de azi. Vremea va ii frumoa suprafaţa de fineţe proprie şunilor şi fîneţelor. Corne răţire de buruieni, scaieţi baj, reducerea umidităţii
răcoroasă
dar
ji starea lor fiziologică, de respectare a pro- să dimineaţa. Nu se noaptea tatea C.A.P. este acoperită lia Bera, împreună cu Ma- şi vegetaţie în tot cursul a- din lucrările miniere, prin
vor
şi
le grajd şi de păşunat, de asigurare a fura- semnala precipitaţii. Vintul de masă forestieră. In fie rioara Botoroagă, Ioan nului. amenajări speciale ce diri
;are cantitativ şi calitativ. S-a subliniat, tot- va sufla în general slab. care an s-a prevăzut să se Ceuţă, Vaier Crăci unescu, jează apa pe suitori şi în
Temperatura în uşoară creş defrişeze anumite suprafe Cornel Bera şi alţi coope canale de scurgere din ga
jrija pentru condiţiile de viaţă şi muncă ale tere. Minimele vor Ii cu Primele suprafeţe
>r de animale va sta în centrul atenţiei bi- prinse între minus 3 şi 2 ţe dar nu s-a realizat ni ratori lucrau pe păşunea lerii, etc.), pentru diminua
itetului comunal de partid, grade, iar maximele între mic. Amînarea executării din satul Livadia, unde cultivate cu cartofi rea cheltuielilor de produc
io şi 15 grade. Dimineaţa, lucrărilor de către C.A.P., realizaseră curăţiri şi fer ţie prin respectarea strictă
analitic în care au fost .prezentate în da
frecvent se va semnala lipsa de control şi exigen tilizări pe 20 ha. Alţi zeci
ună neajunsurile din zootehnie ca şi în cu- brumă. ţă din partea consiliului de cooperatori, împreună La cooperativa agricolă a procesului de extracţie,
ticipanţilor la dezbateri reflectă înalta răs- Pentru următoarele două popular s-a reflectat în cu brigadierii Aurica Necşa de producţie din* Brănişca economisirea materialului
combativitate a comuniştilor,, a organizaţii- zile. cu Vremea va fi frumoa lipsa de fin, în bani chel (satul Valea Lupului), Le- s-au plantat manual cinci lemnos, a metalului ş; re
cerul
excep-
variabil,
să
tid ale comunei, angajarea lor pentru înfăp- tînd sfîrşitul intervalului, tuiţi pentru procurarea de tiţia Brotei (satul Petros), hectare cu cartofi timpurii, cuperarea oricărui element
cînd cerul se va înnoura iar mecanizatorul Nicolae reutilizabil ' din subteran.
bătută, cu dăruire şi fermitate, a sarcinilor iar pe alocuri va ploua nutreţ.. Sînziana Pîrvu (satul Baru) Ceoază a plantat patru hec Urmărite riguros şi anali
:omunei în domeniul ridicării pe o treaptă slab. în prezent se pare că se munceau cu multă sîrgu- tare cu maşina. Lucrarea se zate lunar, la nivel de see*
uperibară a întregii activităţi, pentru reali- La munte. Vreme frumoa acţionează mai bine pentru inţă. Avem o participare desfăşoară sub directa în toare si întreprindere, a*
variabil.
autoaprovizionări şi autogospodăriri la nl- să eu de cer serviciu : (Meteo executarea lucrărilor de cu bună la muncă — ne spu drumare şi supraveghere a ceste măsuri contribuie la
Dana
rolog
iţelor. Valeriu Dorel). răţire şi întreţinere. Locui nea Nela Ceuţă, preşedinta ing. Viorica .Tuia, şefa fer creşterea calităţii şi ofici
ESTERA SiNA torii din satul Uric, îm C.A.P. Livadia. Vin la lu mei vegetale. eri lei muncii în abataje.