Page 89 - Drumul_socialismului_1982_03

CAMPANIA A Q R i C Q L A P E P B I M & V & R Ă
rolfN d,
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
Obiectivul prioritar — terminarea

m grataira a fnsamînţărilor

In aceste zile, eforturile zăre pentru boabe. Cu re­ zatorii Alexandru Rozoti,
cooperatorilor, mecanizato­ zultate mai bune se pre­ Dumitru Mureşan, Ion Ru-
rilor şi cadrelor tehnice zintă C.A.P. Batiz, unde su, Nicolae Bodros, Vasile
din Consiliul unic agro­ s-a încheiat semănatul pe Goga, Ion Boglea şi alţii
industrial Călan sînt sub­ cele 25 hectare destinate îşi aduc o contribuţie me­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN ordonate încheierii grabni­ culturii respective. Tot la ritorie la realizarea cu o-
ce a însămînţării culturi­ unitatea amintită s-a ter­ perativitate şi în condiţii
lor din prima epocă. Un e- minat semănatul borceagu- calitativ superioare a lu­
xemplu demn de urmat îl lui şi trifoiului, iar la crărilor din această cam­
oferă C.A.P. Vîlcele, uni­ C.A.P. Sîncrai sfecla fu­ panie.
........ V
tate unde s-a terminat în- rajeră s-a însămînţat pe In Consiliul unic agro­
Anul XXXIV, nr. 7583 SIMBĂTĂ, 27 MARTIE 1982 4 pagini — 50 bani sămînţarea griului pe su­ întreaga suprafaţă stabili­ industrial Hunedoara, cele
prafaţa stabilită — 35 de tă. în ceea ce priveşte se­ mai bune rezultate la se­
hectare. La C.A.P. Nădăş- mănatul mazării pentru mănat s-au înregistrat la
tie sînt concentrate 11 boabe şi al plantelor fura­ C.A.P. Boş. Inginera şefă
tractoare la arături, pre­ jere, acţiunea mai trebuie a unităţii, Mioara Gireadă,
gătirea terenului şi semă­ realizată pe suprafeţe de ne-a relatat că s-a termi­
cîte 10—40 de hectare la
Minerii din Vulcan au îndeplinit natul griului pe cele 50 de C.A.P. Ruşi, Boşorod şi nat semănatul griului de
primăvară, al plantelor fu­
hectare planificate, acţiune
ce se finalizează în cursul Gînţaga. Există condiţii ca rajere şi legumelor. Exem­
planul pe primul trimestru zilei de azi. De asemenea, semănatul să fie încheiat plul acestei unităţi este
urmat şi de către C.A.P.
pe toate suprafeţele pînă
la C.A.P. Ruşi se reali­
zează semănatul ultimelor la sfîrsitul acestei decade. Peştişu Mare şi Nandru.
hectare cu grîu din cele Culturii cartofilor îi sînt între mecanizatorii cu o
Destoinicul colectiv de muncă al Între­ Cele mai mari sporuri de producţie le-au 35 prevăzute. MecanizatO; destinate 340 de hectare. contribuţie de seamă la
prinderii miniere Vulcan a raportat îndepli­ obţinut brigăzile conduse de Mihai Neş- rii Ştefan Zigli, Nicolae Unităţile sînt pregătite să grăbirea lucrărilor de se­
nirea prevederilor de plan la producţia de tean, Mihai Dudescu, Florea Petrişor, llie Pătruţ şi Traian Barbu au treacă la plantat, avînd o zon îi amintim pe Nicolae
cărbune pe primul trimestru ai anului. Or- Boghean, Traian Borşa, foan Bud, Mihai asigurat, sub supraveghe­ parte din sămînţă sortată, Vlaicu, Dumitru Ichim,
ganizindu-şi temeinic lucrul în abataje, pe Posch, llie Călugăreanu, Ion Calotă. rea specialiştilor din uni­ iar maşinile sînt în stare Sabin Ciupe, Mihai Scoro-
şi
boniţă,
Ion
Prisecaru
schimburi şi brigăzi, folosind raţional dota­ De menţionat că şase din cele şapte tăţi, respectarea normelor de funcţionare. în aceste alţii. Se impune însă ca
rea tehnică din subteran şi timpul efectiv sectoare de producţie se prezintă cu pla­ de calitate cerute la se­ zile se lucrează la împrăş- în toate unităţile să fie în­
de lucru, preocupîndu-se în permanenţă de nul depăşit Ia zi : sectorul I - 8 900 tone, mănat. tierea gunoiului de grajd cheiat grabnic semănatul
asigurarea liniei de front active, minerii sectorul 11 — 5 300 tone, sectorul V — 3 000 Pînă ieri s-au însămîn- pe .ultimele 50 de hectare plantelor furajere şi al le­
de la Vulcan au extras suplimentar sarcini­ tone, sectorul VII - 1 500 tone, sectorul III ţat, în raport de eşalona­ la C.A.P. Boşorod, Strei gumelor rădăcinoase, cît
lor de plan la zi mai mult de 25 000 tone - 670 tone şi sectorul VII - 540 tone. Sec­ rea făcută în vederea re­ şi Nădăştie, precum şi la şi plantatul căpşunilor pe
de cărbune, îndeplinindu-şi înainte de ter­ torul IV are un uşor minus, dar există cer­ coltării, 42 hectare cu ma- fermele de stat. Mecani- suprafeţele repartizate.
men prevederile pe primul trimestru al a- titudinea că el va fi recuperat pînă în
nului şi depâşindu-şi sensibil angajamen­ data de 31 martie a.c., astfel îneît, la fi­
tul perioadei asumat în întrecerea socia­ nele trimestrului, toate sectoarele de pro­ in oîenţîcs consiliilor populare comunale
listă. ducţie să aibă planul realizat şi depăşit.
şi a crescătorilor de animale
Zilele frumoase şi căl­ podăriile populaţiei sau sancţionează cu închisoa­
duroase din ultima peri­ chiar ale unor unităţi a- re de Ia şase luni la cinci
Producţia fizică realizată ritmic, oadă au favorizat o bună gricole. Potrivit prevede­ ani.
Deoarece soarta produc­
pornire în vegetaţie a rilor Decretului Consiliu­ ţiei agricole este o ches­
lui de Stat privind măsu­
restanţele recuperate integral culturilor semănate în rile pentru prevenirea şi tiune care ne priveşte pe
toamnă. Se constată însă
că în unele localităţi pro­ combaterea unor fapte fiecare, consiliile popu­
ducţia de cereale păioase care afectează buna apro­ lare, toţi cetăţenii şi
La Secţia de mobilă Ha- mobilă Haţeg — om ener­ gistrat restanţe şi la pro­ crescătorii de animale
ţeg lucrează un colectiv de gie, priceput, bine inten­ ducţia marfă însumînd 10 sau plante furajere este vizionare a populaţiei, a- sini chemaţi să asigure
oameni harnici, pricepuţi. ţionat —, am aruncat o milioane lei. dijmuită prin păşunarea semenea aspecte de dis­ prin toate mijloacele a-
Mobila realizată a|.ci este privire asupra bilanţului Revenind la situaţia la abuzivă de către anima­ trugere a recoltei consti­ părarea culturilor agri­
apreciată de beneficiarii activităţii colectivului în a- zi am consemnat o îmbu­ lele sau păsările din gos­ tuie infracţiune şi se cole.
din ţară şi de peste hota­ nul trecut. Producţia glo­ nătăţire a activităţii faţă
re. Am vrut să scriem de­ bală a fost realizată în pro­ de anul precedent, depăşin-
spre preocupările şi reali­ porţie de 102 la sută, pla- du-se planul la producţiile
zările producătorilor de marfă şi globală şi reali- Săptămina pomiculturii EÎOrturt SUSţillllte
mobilă din Haţeg. Am in­ zîndu-se prevederile la ex­
trat greu în relaţii cu fac­ La Secţia port. Şi de această dată
torii de conducere ai sec­ însă producţia fizică de în toate îermele asociaţiei
ţiei, pentru că directorul de mobilă Haţeg mobilă prezintă unele res­
întreprinderii de prelucra­ tanţe faţă de plan. Livezile Asociaţiei pomi­ valorifieării superioare a re s-a făcut fertilizarea cu
re a lemnului Deva, Corne- — Intr-adevăr, avem u- cole din Toteşti cuprind potenţialului productiv al îngrăşăminte chimice, fo-
Iiu Ionescu, contrar Legii nul la export a fost depă­ nele nerealizări la produc­ 455 hectare, ceea- ce impu­ livezilor din fiecare fermă. losindu-se 18 tone substan­
presei, a emis circulare că­ şit cu 2,4 milioane lei, ţia de mobilă — ne' spu­ ne un volum însemnat de Ca urmare, pînă acum, ţă activă. De curînd s-a
tre toate secţiile din sub­ cheltuielile la 1 000 lei pro­ lucrări în vederea realiză­ s-au finalizat tăierile de
ordine de a nu da infor­ ducţie marfă au fost redu­ nea Ion Plăvan —, dar ele fructificare şi rodire la încheiat şi al doilea trata­
maţii fără aprobarea sa. se cu 26 lei, producţia netă nu sînt mari şi, după mo­ rii unei producţii de peste pomi pe mai mult de 325 ment la cei 220 000 pomi,
combate­
astfel
asigurînd
2 800 tone fructe ce trebuie
Am aşteptat, s-a luat le­ a fost depăşită cu 2,7 mi­ dul în care se mobilizea­ livrate în acest an, potri­ hectare. Zilnic participă la rea eficientă a bolilor şi
gătura telefonic cu sediul lioane lei, s-au înregistrat ză oamenii la muncă, a- vit prevederilor programu­ acţiunile din plantaţii cîte dăunătorilor. Deoarece pe
întreprinderii, din Deva, beneficii suplimentare în preciem că vom încheia 90—100 lucrători, asigurîn- o parte din suprafaţa plan­
de unde, prin contabilul valoare de 1,2 milioane lei. primul trimestru al anului lui de autoaprovizionare du-se efectuarea tăierilor taţiei fermei din Toteşti
teritorială. în legătură cu
şef, tovarăşul Ionescu a ac­ In acelaşi timp însă, prin­ DUMITRU GHEONEA acţiunile ce s-au întreprins pe cel puţin 10 hectare. există băltiri de apă, s-a
ceptat să ne putem face cipalul indicator — pro­ O atenţie sporită s-a a- acţionat la efectuarea ca­
şi se află în curs de des­
documentarea. ducţia fizică de mobilă — LIVIU BRAICA făşurare, directorul asocia­ cordat fertilizărilor, fiind nalelor pentru înlăturarea
Cu ajutorul tînărului in­ a fost îndeplinit doar în ţiei, ing. Visarion Cvaşa, transportate în livezi pes­
te 4 000 tone îngrăşăminte
giner Ion Plăvan, doar de procent de 71 la sută, şi ne-a relatat că eforturile organice, care se aplică pe N. TÎRCOB
două luni şef al Secţiei de pe această bază, s-au înre­ (Continuare in pag. a 3-a) au fost şi sînt subordonate mai mult de 160 hectare.
Concomitent, pe 120 heeta- (Continuare în pcg o 3 af
Mesele rotunde ale ziarului AcţjUIISi do VilorifîSlfS
t
a zăcămintelor minerale relevă şi uriaşa rezervă

umană ie competenţă, voinţă şi statornicie

Cea de-a treia dezbatere ceput'v-am ruga să schiţaţi ele însele prospectare şi ex­ ţează puternic efectele crizei
am avut-o la întreprinderea cîteva dintre dimensiunile plorare, vizînd întîi de toate, mondiale de materii prime.
de prospecţiuni şi explorări sarcinilor pe care actuala evaluarea potenţialului, iar Faptul acesta dă dintr-o dată
geologice Deva/ la care au creştere economico-socială le aici un loc central îl ocupă dimensiunea fundamentală a
participat tovarăşii: ing. Cor- pune în faţa prospectării şi materiile prime, in cazul ju­ sarcinilor noastre. Cercetăm,
neliu Arsin - directorul în­ explorării geologice. deţului nostru — cărbunele; prospectăm şi explorăm, iar
treprinderii, Viorel Alexa - jn urma noastră rămîn mine,
maistru la şantierul Măgura- se constituie colective cu
POLITICA PARTIDULUI —
Hondol, loan Jurca - secre­ rosturi majore în societate,
tarul comitetului de partid, STUDIATĂ PROFUND, ÎNSUŞITĂ TEMEINIC, se nasc aşezări de civilizaţie
Marin Stancu — geologul şef APLICATĂ ÎN VIAŢĂ CU DĂRUIRE modernă, iar noi mergem mai
al întreprinderii, ing. Ionel ŞI PASIUNE departe, în alte locuri singu­
Ster — şeful secţiei Teliuc. ratice, luînd totul de la în­
C. A. : Oricum am lua-o, minereurile de fier, cupru, ceput, de la baracă, de la
ÎNCEPUTUL PERPETUU felinar şi pat de campanie.
prospectarea şi explorarea zinc, plumb, auro-argintifere,
Se adună aici şi noutate şi
geologică reprezintă alfa
Red. : Să începem, deci, talc, dolomită şi multe altele.
limbajului practic al dezvol­ După cum se ştie, în ulti­
prospectarea pe care ne-am CORNEL ARMEANU
tării noastre. Toate documen­
propus-o în conştiinţa oame­ mii ani punerea în valoare ION CIOCLEI
nilor chemaţi să răspundă u- tele prin care partidul prefi­ a propriilor rezerve are un
nor mari cerinţe economice gurează şi conturează creş­ caracter extrem de acut, pen­
în etapa actuală. Pentru în­ terea generală a ţării sînt tru că s-au ivit şi ne influen­ iContinuate in pag. o 3-a)