Page 9 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 9
.1
( Este necesar să lisam toate măsurile
pentru buna organizare a înfăptuirii progra-j
I
jmelor de autoaprovizionare, pentru realiza-|
j r e a producţiei agricole, a achiziţiilor şi con-}
(trădărilor de produse agricole, urmărind f ,
j înfăptuirea neabătută a prevederilor slabi-J
Uite în acest domeniu. Trebuie să acţionăm 4
4
jeu toată hotărârea şi fermitatea împotriva j
Ioricăror încercări de speculă cu orice fel dej
\ produse.
Anul XXXIV, nr. 7563 JOI, 4 MARTIE 1982 4 pagini - 50 bani
NSCOLAE CEAOŞESCO ^yşEscu |
La I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni
l 800 TONE COCS
METALURGIC
^ PESTE PLAN Ritmul redresorii trebuie SUPLIMENTAR
8 MILIOANE
t Oamenii muncii de KILOWATI-ORĂ
r Ia
î Uzina cocsochimi- amplificai ENERGIE ELECTRICĂ
J că nr. 1 din ca-
| drul C.S. Hunedoara în perioada trecută
t şi-au intensificat efor- din acest an, energeti-
: turile pentru a obţine — Cum aţi încheiat primele două luni ale cienii de la Mintia şi-au
\ rezultate cît mai bune anului ? amplificat eforturile,
i în producţie. Pe prime- — Cu rezultate diferite de la o lună la s-au mobilizat exemplar
Ie două luni ale anului, . în muncă, reuşind să
1 după cum ne-a infor- / alta, dar cu planul nerealizat la producţia fizică. învingă capriciile iernii,
ţ mat maistrul principal ' să livreze sistemului na
l Nicolae Blejan, şef de t într-adevăr, întreprinde 125—130 grade, s-a func ţional o importantă can
I schimb, printr-o bună ^ rea de fire artificiale „Vîs- ţionat o mare perioadă de titate de energie electri
) organizare a fluxului 1 coza“ Lupeni a încheiat timp cu 80—90 de grade. că peste prevederi. Ast
l de producţie şi o apro- ^ primele două luni ale a- Implicaţiile sînt deosebit fel, după cum ne-a in
/ vizionare ritmică cu i nului cu rămîneri în ur de mari. Dacă apa de spă format tehniciană Ghi-
1 materii prime, cocsarii .’ mă la producţia de fire. lare a firelor nu are tem zelea Morar, de la bi
V hunedoreni au realizat ţ în luna ianuarie minusul peratura prevăzută nu se roul „mers economic"
/ suplimentar planului l a fost de 69 tone, iar în poate face o spălare co al C.T.E. Mintia, pe
' peste 1 800 tone de cocs ) februarie de 20 tone. Deci, respunzătoare, iar firele îşi primele două luni ale
^ metalurgic. Printre mun- ) rezultate nesatisfăcătoare, pierd din caracteristici, nu anului, aici s-a înregis
1 citorii care şi-au adus \ dar, cu toate că şi în luna se obţin rezultatele prevă trat o depăşire a pro
J o contribuţie importan- i februarie s-a înregistrat zute, îngreunînd prelucra Tînărul Nicolae Şcrbănes cu, absolvent al Liceului a- ducţiei de energie elec
} tă la această depăşire ' minus la producţia fizică, rea firului. De asemenea, groinduslrial din Ilia, se bucură de încredere din partea trică de peste 8 mili
colectivului de muncă dc la Centrul de reparaţii al S.M.A.
1 se numără şefii de cehi- [ activitatea desfăşurată a datorită temperaturii mici Deva. oane kilow aţi-oră.
^ pă Gheorg.lie Călugăr, ^ fost cu totul alta faţă de este nevoie de o perioadă
1 Nicolae Tobă, mecanicii 1 prima lună. De fapt, cauza mai lungă pentru uscare,
ţ principali Emil Glienea, J rămînerilor în urmă a fost în felul acesta gîtuindu-se ă ă M B T m M LUNA INTBETINEBII '
j Mihai Beregată şi alţii, ) n easigur a rea tem pera tur ii anumite faze ale procesului
necesare la prelucrarea fi tehnologic. Aşa s-au întîm-
^ REALIZĂRI ) rului. Pentru menţinerea plat lucrurile în anul tre ! : EâŞÎINILOE ŞI FÎNEŢBLGR
\ DE PRESTIGIU \ unei temperaturi constante cut şi în luna ianuarie a.c. ■ •• •• '
^ Continuînd succesele ţ în instalaţie, întreprinderea Situaţia însă s-a schim
l din 1981, oamenii mun- i dispune de trei cazane. Cel bat întrucâtva în luna fe
’ cii de la întreprinderea ! mai mare dintre acestea bruarie. Adică, a fost re Se impun acţiuni ample, energice in toate
) chimică Orăştie rapor- I s-a aflat în reparaţie ca pus în funcţiune cazanul.
1 tează şi în acest an rea- ţ pitală anul trecut şi n-a După aproximativ o săptă- comunele sâ unităţile agricole ■
’i Iizări do prestigiu în î putut fi terminat la timpul mînă, cît au durat probe V 7
1 producţie. Ca urmare a stabilit. Pe de o parte, le tehnologice după repa în perioada de stabulaţie
ţ bunei preocupări pe li- ) pentru că nici unitatea ca raţia capitală, s-a pornit care încă nu s-a încheiat, turale, care ocupă peste gricole din Consiliul unio
i nia sporirii eficienţei i re a efectuat reparaţia nu în plin. Aceasta a făcut 250 000 hectare. agroindustrial Simeria.
i productive, pe primele 1 s-a prea grăbit, întîrziind ca dintr-o dată să crească numeroase unităţi agrico în scopul realizării unui Inginerul şef al C.A.P.
ţ două luni ale anului, 1 nejustificat de mult repu şi realizările. Zilnic se rea le din judeţul nostru au volum sporit de lucrări de Băcia, Mihai Hoţea, ne-a
l planul producţiei marfă nerea în funcţie, iar pe de lizau sarcinile de plan, ob- fost şi sînt încă confrunta ameliorare a pajiştilor, or relatat că s-au luat măsuri
/ a fost realizat în pro- altă parte pentru că nici ţinîndu-se chiar depăşiri te cu serioase dificultăţi ganizaţiile do partid de la hotărîte pentru ca în anul
*1 porţie de 101,2 la sută. întreprinderea n-a asigurat de 500—1 000 kg. Deci, a privind hrănirea animale sate, conducerile unităţilor viitor unitatea să renunţe
^ Depăşirea are la bază toate condiţiile pentru a- început acţiunea de recu lor cu furajele asigurate agricole de stat şi coope la cumpărarea de furaje.
i creşterea productivită- ceasta (îndeosebi materia perare a restanţelor. S-a din producţie proprie, fiind ratiste sint chemate să or Pe lingă extinderea trifo-
1 ţii muncii cu 4,5 Ia su- lele necesare). constatat o altă atmosferă nevoite să apeleze la cre ganizeze acţiuni de masă lienelor în cultură, o aten
ţ tă, mobilizarea mai bu- Cum s-a repercutat în- de muncă, se lucrează cu. dite pentru cumpărarea la curăţatul unor suprafe ţie deosebită este acordată
l nă a lucrătorilor, apro- tîrzierea asupra producţi mai mult elan. finului necesar. Din aceas ţe cit mai mari, fertiliza păşunilor şi fîneţelor. Pe
/ vizionarea ritmică cu ei ? Simplu. Nu a putut — începînd cu luna mar tă lecţie aspră trebuie să rea, defrişarea şi nivelatul 105 ha păşuni s-a încheiat
1 materii prime şi mate- fi asigurat agentul termic tie vom începe recupera fie trase 'maximum de în muşuroaielor, deelarind lu acţiunea de fertilizare şi
^ riale. Tot în această pe- la temperatura necesară în rea restanţelor — ne spu- văţăminte, punînd.u-se ac na martie lună a întreţi -s-a trecut, începînd de luni,
i rioadă, planul la export instalaţie — după cum ne centul pe valorificarea de nerii păşunilor şi fîneţelor. la defrişarea vegetaţiei
> a fost depăşit cu 8,5 informează ing. Ludovic CONSTANT1N 10VĂNESCU plină a principalei resurse Aceste acţiuni care au o lemnoase de pe 15 ha, la
\ milioane lei. Venczel, directorul adjunct, furajere existente în jude influenţă hotărâtoare asu brigada Petreni, în lunca
în loc de o temperatură de (Continuare in pag. a 3-a) ţul nostru — pajiştile na- pra producţiei de masă Streiului. Pînă acum s-a
verde şi de fin la hectar curăţat aproape jumătate
vor fi pe larg oglindite şi din suprafaţa stabilită, coo
în coloanele ziarului nos peratorii Petru Pirva, Ni-
Zilnic, la grădina de le tru. Pentru început, con T. NICOLAE
gume a Cooperativei agri semnăm câteva aspecte în-
cole de producţie din Si- tilnite în unele unităţi a- (Continuare în pag. o 2-a)
meria se lucrează intens
Ia amenajarea răsadniţelor, CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
in care s-au insăminţat
varza timpurie şi gulioare- Transportul şi împrăştierea îngrăşămintelor
Ie. Cooperatorii din echi
pa condusă dc Iordate Sil
via depun eforturi susţi naturale să fie impulsionate
nute pentru a crea con Pregătirea temeinică a grîu şi 300 ha cu orz, e-
diţii cit mai bune in ve campaniei agricole de pri
derea producerii răsaduri măvară, asigurarea tuturor fectuîndu-se lucrări de bu
lor din celelalte sortimen condiţiilor pentru obţinerea nă calitate. O preocupare
te de legume. aparte există pentru spo
— în lumina indicaţiilor rirea producţiei de furaje,
I'ol o: V IR OII. ONOIU şi orientărilor tovarăşului fiind fertilizate chimic 128
Nicolae Ceau.şescu, secreta ba semănate cu lolium, 50
rul general al partidului cu lucernă, 7 cu trifoi, pre
— a unor recolte cât mai cum şi 110 ha păşuni din
mari la hectar pentru a sc cele 1100 ha de câte dis
asigura buna aprovizionare pune unitatea, şi 80 ha
a populaţiei sînt preocu t'ineţe, din 185 ha.
pări prioritare şi pentru în ce priveşte transpor
lucrătorii întreprinderilor tul şi împrăştierea pe cîmp
agricole de stat. La I.A.S. a îngrăşămintelor naturale
Mintia se acţionează în a- situaţia este mai slabă. Din
ccste zile pentru fertiliza cele 4 000 tone gunoi de
rea ogoarelor. Activitatea grajd existente la ferma
mecanizatorilor, a celorlalţi din Brad s-au transportat
lucrători a fost astfel or 500 tone, iar din cele 6 000
ganizată încât să se admi tone ce se află la fermă
nistreze întreaga cantitate din Lăpuşnic s-au trans
de îngrăşăminte chimice e- portat 2 000 tone. Se im
xistentă, precum şi toată pun măsuri urgente ca pînă
cantitatea de gunoi dc la declanşarea campaniei
grajd provenită din fer agricole de primăvară în
mele zootehnice. Piuă în treaga cantitate de îngră
prezent au fost fertilizate- şăminte naturale să fie
fazial 400 ha cultivate cu transportată şi împrăştiată.
