Page 91 - Drumul_socialismului_1982_03

pag. 3
HLB NR. 7583 ® SÎMBÂTA, 27 MARTIE 11)82

m&mgsemm® «a* 0

fisa
şl melodie
‘xereîe cunoaş- (Urmare din pag. 1) anul trecut. în acest sens .. a
serial ştiiiiţi-
au fost luate o serie de
teatraî cu sarcinile îndeplinite şi măsuri, altele se află în a- (Urmare din pag. 1)
irşît de săptănii-
la producţia fizică, poate tenţia colectivului. Am re­
i — cronica eve- chiar cu o uşoară depăşire. ţinut c.îteva dintre ele: excesului de umiditate. în
telor politice Am trecut prin nişte greu­ completarea efectivelor de total, s-a făcut înlăturarea
icnea programu-
tăţi cauzate de vitregiile muncitori şi ridicarea băltirilor de pe 15 hecta­
irnal iernii, a mai intervenit şi pregătirii lor profesionale re livadă.
î bine î perioada adaptării cu in­ (prin cursuri de calificare Un însemnat volum de (U'triate din pag. 1} râm informarea reciprocă. In V. A, : Ca maistru în sec­
icîclopcdia troducerea în fabricaţie a la locul de muncă), mo­ lucrări trebuie realizat în cele din urmă am găsit că ţia Veţel, şantierul Măgura,
muncii, Ţară. dernizarea fluxului de condiţie vitregă, clar şi mult pot să vă spun că aici se
.col IHcrar-muzî- trei noi tipuri de garnituri vederea extinderii pe încă este bine ca bilunar să ne
de mobilă („Rusca", „Bel­ producţie şi mecanizarea 10 hectare a plantaţiei la romantism şi multă poezie şi întîlnim cu şefii de secţii, fa­ află lotul — la oameni. Gin-
stţrial: „lumini vedere" şi „Suzi 1"), am re­ unor operaţii, cum este cea ferma din Densuş, unde o mare dorinţă de a învin­ cem analize pe bază de ra­ diţi-vă că sînt locuri unde
bre". Episodul 4 de tapiţerie, refacerea cir­ ge. Alternanţa crivăţului cu
mal simţit şi lipsa unor urmează să fie plantaţi poarte şi stabilim ce este de noi creăm civilizaţie, in pă­
rna Tv. S.D.V.-uri, insuficienţa for-, cuitului de abur tehnologic 5-000 meri, gutui şi pruni. trilul ciocîrliei, împreună cu făcut pentru următoarele duri, pe platouri ne aşezăm
ţei de muncă calificate. pentru uscător şi presă, re­ Interlocutorul aprecia că toate celelalte, dau o struc­ două săptămîni. Aceasta ar baracamente, aducem lumină
Am depăşit însă aceste vizuirea şi- repararea tu­ acţiunea respectivă se va tură sufletească nobilă; nu fi o modalitate, la care se electrică, montăm staţii de
greutăţi şi sperăm să ne turor utilajelor şi instala­ finaliza în prima decadă este nici o exagerare In ce mai adaugă controalele con­ transformare, facem puţuri,
îmbunătăţim în continua­ ţiilor, terminarea maga­ a. lunii aprilie a.c. Există, vă spun. Aşa s-au născut ori ducerii, analizele trimestriale grupuri sociale - tot ce ţine
re activitatea, să ne rea­ ziei de produse finite. A- de asemenea, preocupare s-au dezvoltat în urma noas­ şi altele. de o activitate industrială
Etf'J'l t : «>,00 Ha­
nii dimineţii; 7,00 lizăm planul la toţi indi­ ceste măsuri, altele ce vor pentru ca in perioada ur­ tră Baia de Arieş şi Bucium, Am acţionai şi pe alte căi, organizată. Lucrăm, deschi­
«1; 8,00 Revista catorii .şi în primul rînd ia fi luate, hărnicia şi dă­ mătoare să fie înfiinţată o Voirieasa şi Lueta, Suncuiuş, vizind direct forţa morală, dem, iar cînd totul este in
J ‘Curierul melo- producţia fizică. ruirea în muncă a colecti­ plantaţie de căpşuni pe parte a Turdei, Albei lulia şi
liuletin de ştiri; vului ■— din rîndul căruia cele 5 hectare planificate Devei, Muncel, Pciroşeni şi răspunderea oamenilor de la picioare, cum se zice, pre­
•iţa radio; 10,00 Am trecut prin atelie­ fiecare şantier şi avem nu dăm minerilor întreaga gamă
ştiri; 10,05 Re- rele secţiei. Oamenii lu­ se evidenţiază muncitori la ferma din Toteşti. Me­ Dîija, Livezeni sau Bârbătenl, mai puţin de 57 asemenea de dotări, iar noi ne căutăm
wl radio; 10,40 crau în ordine, cu hărni- ca Paraschiva Marcu, Cor- canizatorii sînt pregătiţi Roşia Poieni, Ohaba Ponor.
şi soliştii ansam- şantiere, răspîndlte în trei ju­ alte locuri. Se mai întîmpîă
Secretarul comitetului .nel Neiconi, Constantin să treacă la efectuarea a- Şi vor mai fi curînd multe deţe. Am pus şi punem un
artid, Constantin Pe- Balica, Mirozolin Ghergan, răturilor în livezi. Arn no­ altele: Hondol-Bâiaga, Co- accent deosebit pe întărirea să dăm şi oameni, gata pre­
u, aprecia că s-au fă- Ionel Danciu, Duci Ilel- tat totodată că asociaţia randa, Voia, Ciungani, Boi- verigilor de bază - şantie­ gătiţi, pentru că nu toţi re­
progrese privind- orga- joni, Aurelian Bajura, lu- dispune de cele-trei tone ţo-Haţeg, Troiţa, Vorţa, Mă­ zistă să meargă mai depar­
rea muncii, aprovizio- iius Solai, Aurel Nopcea, de erbicide necesare com­ gura, Podul ionului, Rovina şi rul şi raionul. Am repartizat te, nu toţi au puterea s-o ia
■a tchnico-materială şi Nicolae Kovacs şi alţii —, baterii pe cale chimică a cîte şi mai cîte, unele cu re­ astfel oamenii şi răspunderile de la capăt.
•
' i,l “ f
• 4.V ' ■. y.. .«i * aţinerea maşinilor şi buna organizare şi condu­ buruienilor şi ierburilor zonanţă de basm ! incit în fiecare raion să a- Prin astfel de succesiuni
•:t V 'l - > . vem organizaţii de bază de
riaţiilor, dar că mai cerea competentă a între­ din livadă. Cei 12 meca­ Ţcira are nevoie de mine­ ne-am călit şi ne-am unit şi
uie insistat asupra in­ gii activităţi — iată prin­ nizatori îşi aduc din - plin reuri şi tot ea ni le dăruie partid; chiar şi în unele şan­ sîntem azi 35 de ortaci, care
ii ordinii şi cliseipli- cipalii factori care vor contribuţia la efectuarea prin noi, prin geologi, son­ tiere avem. Pînă aici a fost trebuie să ştim de toate,
în producţie, a edu- conduce la îndeplinirea In condiţii agrotehnice co­ dori şi mineri. mai greu, dată fiind fluc­ pentru că nu putem aştepte
i patriotice a lucrăto­ ritmică a planului ia Sec­ respunzătoare a lucrărilor In ultimii 10 oni - repre­ tuaţia, determinată în bună totul de la specialişti. Aşa
it,jo meriaiauele rilor. Din discuţiile cu in­ ţia de mobilă din Haţeg. de sezon în pomicultură. parte de condiţiile incompa­ am introdus şi tehnici noi ele
18,00 Orele serii; terlocutorii am notat ho- Mai este însă nevoie şi de Măsurile întreprinse în zentând cam d treime din e- rabile oferite de urbanizare. perforaj, încărcări şi trans­
jurnal; 20,15 Sca­ sprijinul consistent, la faţa xistenţa noastră ca întreprin­ Acum ne bizuim mult pe or­
ii; 21,00 Buletin tărîrea fermă a colectivu­ Săptămîna pomiculturii dau dere - volumul activităţii s-a porturi, pentru ca munca oa­
1,05 Ea sugestia lui de a îndeplini integral locului, al conducerii în­ certitudinea că Asociaţia ganizaţiile de bază, ps co­ menilor să fie uşurată. Avem
,00 Radiojurnal ; prevederile de plan pe a- treprinderii de prelucrarea pomicolă Toteşti se va în­ dublat, iar în actualul cinci­ mitetele sindicale din secţii. grijă mare de oameni, să se
iţio. ta dans ; nal se va mai dubla o dată.
Von stop mu zi- cest an, deşi ele sint sen­ lemnului Deva, în vederea scrie cu o contribuţie me­ Este una din dovezile că prio­ caiifice, să lucreze bine şl
sibil sporite faţă de anul soluţionării operative a tu­ ritorie la materializarea o~ să cîştige. Unii ne-ar părăsi
precedent, de a recupera turor problemelor care a- bieetivelor cuprinse in pro­ rităţile stabilite de partid sînt pentru a merge la mină, Its
o bună parte din restan­ par în activitatea colecti­ gramul de autoaprovlzio- ştiinţific determinate şi rigu­ mina pe care noi am des­
ţele la producţia fizică de vului. | nare teritorială. ros înfăptuite. La ultima
noastră întîlnire de lucru cu chis-o şi care oferă condiţii
tovarăşul Nicolae Ceauşeseu mai bune. Cit timp îi bat gfn-
»'opie la indigo niţele firescului. Alexandru această orientare a fost deo­ duri de acestea nu mai lu­
ia şi hoţul (Ar- Codreanu, reprezentind un sebit de pregnant relevată, crează ca înainte, alţii fac
EDOARA: Nori- personaj eu funcţie-chcie, so­ nemotivate, ca să le dăm
; Campionii m m m m u Eia m m m ţul care ştie tot adevărul ca derivînd din cerinţa do- care aproximativ 95 la sută
ui); Trecâtoarea dar care, cu abilitate per­ bîndirii independenţei noastre drumul. Noi îi înţelegem, d«f
jectivul — serii- versă îl ascunde mereu, po­ la un număr tot mai mare sînt comunişti. Schimburile nu cedăm uşor. De cîte orî
îstr-uctorul); PE- zând in victimă, etalează un de materii prime. sint astfel alcătuite îneît fie­ trebuie să stăm de vorbă C(S
Iubirea are OJLl.VSIMU MATICUESClî, educaţia maselor largi, înde­ umor rafinat şi un calm care cuprinde membri de
—■ seriile I-IT plinind astfel un deziderat tulburător. Ilic Ştefan, ca un ei, să mai mergem şi pe Io
întoarcere la STELIAN NEAGOE : formulat de autori: „Ani de Sherlok Hohnes de ocazie, CARE ESTE CONDIŢIA partid. familiile lor, să le întărim
•Untii <7 Noiem- luptă comunistă" reprezintă incurcind şi mai mult lucru­ Red. ; Cum lucrează aces­ încrederea în ei înşişi ! Nu-i
EN1: Mondo u- o carte din care am dori să rile, senil şi guraliv, sur­ UNUI COLECTIV FRUNTAŞ ?
’tural); Tereza facem un instrument de for­ prinde plăcut. te nuclee in condiţiile cînd uşor. Mina e uneori mai
v); VULCAN; ţă educativă, care să insufle Premiera, cea de a cincea Rec!. : Deci, prin ce s-ar sprijinul, îndrumarea şi con­ convingătoare prin ceea ce
seriile I-1I (Lu> tinerei generaţii, fiecărui om din stagiune, in nota de in­ trolul funcţionează destul de
LONEA; Hecur- ai muncii înalte sentimente terpretare realist-comică ce­ defini condiţia colectivului de oferă: cantină, autobuz de
dă — seriile I-1I patriotice, profundă recunoş­ rută de regizor, a cucerit la întreprinderea de prospec­ anevoios ? convenţie, locuinţă in oraş.
AN1NOASA ; tinţă şi preţuire faţă de via­ publicul. C. A. : Cred că avem de-a Adevărul este că numai cei
;ranatelor (Mun- ţa şi activitatea eroică a tova­ ţiuni şi explorări Deva, care face cu o autonomie speci­ puternici rezistă.
URICANI : Lu- l’ciioatla Uc peste un dece­ răşului Nicolae Ceauşeseu". DUMITRU DEM IQNAŞCU de mai mulţi ani se situează
»r (Retezatul) ; niu, dintre anii 1933—194* pe locuri fruntaşe în între­ fică, cu deosebire în sfera C. A. : Aşa cum sint con­
Am o idee este una dintre cele mai Prof. !OAN BLAJ cerea socialistă pe ramură, căutării şi aplicării mijloace­ diţiile noastre, unii din cei
osie) ; ORAŞ- grele din istoria patriei noas­ lor care se potrivesc cel moi
aterizează stră- tre. Succesiunea rapida a e- iar anul trecut - chiar pe plecaţi se întorc şi numai
’atria); Şantaj venimentelor pe plan intern primul loc ? bine şantierului, care să asi­ cu discernămînt, îi reprimim.
GEOAOIIT-RAT • şi extern, profundele mutaţii Semnificaţiile rebeliunii lui gure neabătut îndeplinirea N-am vrut şi nu vrem ca în­
soeiul-politicc care au avut Jan, micul erou al peliculei M. S. : Un element impor­ sarcinilor de plan. Mica co­
Joe au antrenat in viitoarea Poate cea mai controver­ „Fuga de acasă" ascund o tant cred că este capacita­ treprinderea noastră să fie
luptelor, mai mult ea ori- sată piesă a lui A. de Herz, problematică gravă. Anali- tea de a menţine un echili­ lectivitate din şantierul de platformă de lansare şi nici
ciiul, forţele progresiste din in orice caz, cea mai cunos­ zînd textura naraţiunii fil- prospectare sau explorare tre­ întreprindere de promenadă.
România, sul> conducerea cută şi mai jucată, „Incureă- micc, sîntem puşi în faţa a bru bine controlat între două
Partidului Comunist Român. f.unte" se bucură, la Teatrul două conflicte interdepen­ direcţii esenţiale de acţiune: buie să găsească în interio­ M. S. : Am început cu doi
Autorii cărţii „Ani de luptă de stat din Petroşani, de o dente: unul interior, altul ex­ extinderea actualelor zăcă­ rul ei rezervele de energie, geologi (soţii Silvia şi Dic-
comunistă" (Editura politică) interpretare dintre cele mai terior, izvorile din cauze e- minte, paralel cu descoperi­ de inteligenţă şi forţă de ac­ nisie Doboş), iar azi sîntem
prezintă cititorilor tocmai a- reuşite, in regia lui Nicolae minamente sociale. Aşadar, ţiune pentru diversele stări
eeşti ani de luptă intensă Gherghe. avem dc-a face cu o reali­ rea altora noi, astfel îneît să 70. Avem oameni care de
in care comuniştii români Fără a fi o operă funda­ tate artistică complexă, care se asigure continuitate în ce se ivesc în natură. Dar, început au intrat în probe dc
au acţionat cu hotărirc şi au mentală a dramaturgiei Iui la rindul ci vine organic din dezvoltare, adică exact ceea mai bine ar putea vorbi de­ foc: Vladimir Galcenco, Mar­
făcut dovada unor înalte ca­ A. de Herz, „Incurcă-Bume" complexitatea vieţii. Subiec­ spre asemenea lucruri omul
lităţi morale. rezistă timpului prin capaci­ tul pare să fie comun. Dar ce se impune prin cele mai care are această condiţie. cel Cenghea, Luminiţa Gri-
Urmărind eu consecvenţă tatea pe care o are de a graţie lui Jaromir Jires şi actuale documente ale parti­ gore, soţii Puica şi Stănilă !a-
Casa de cul- ideea eă „istoria clasei noas­ surprinde şi dezvălui eîteva lavei Fiala se petrece acel dului. Pe de altă parte, este I. S. : La secţia Teliuc nu mandei, Elena şi Sebasticn
16 şi 19,30. An* tre muncitoare reprezintă dintre caracteristicile unei miracol pe care numai artiş­ important să înţelegi priori- avem, formal vorbind, un Ivăşcanu, Gheorgho Buzdu-'
,SemcnicuI w elin parte integrantă a istoriei societăţi in declin, mai exact tii de primă mină 11 pot în­ tatea cărbunelui, a fierului, consiliu al oamenilor mun­
•ectacol Ia care generale a poporului român, ale unei lumi care se supune făptui: faptul cotidian se 4 gan, Emil Florea, Nicolae
grupul strbesc a luptei necontenite duse dc unui anume sistem social şi transfigurează şi, sensibili- a neferoaselor şi minereurilor cii şi totuşi noi lucrăm de Mazilu şi alţii.
generaţii de militanţi pa­ moral, ce o obligă la min­ zînd resorturi morale, deş­ nemetalifere. Acesta este cîm- parcă am avea. De cîte ori
i()ABA. Casa de trioţi, care timp de peste ciună, fals, renunţare con­ teaptă în cinespectator sen­ pul nostru de acţiune. este nevoie, organizaţia de C. A. : între cei de început
’eatrul de stat două milenii s-ao jertfit ştientă Ia adevăr. Piesa pu­ timentul responsabilităţii, de­ merită să-i amintim, pen­
'ui" Petroşani ; pentru propăşirea patriei pe ne, fără îndoială, probleme clanşează o meditaţie ce du­ C . A. : Este mare lucru să partid, comitetul sindicatului, tru pasiune şi devotament,'
.imc 6 , de Â. ele căi dc libertate, de unitate de interpretare scenică. Op­ ce la recintărirea unor ati­ fii stăpînit de nevoia intimă inginerii, geologii, minerii,
şi progres social", Olimpiu ţiunea unui actor eu perso­ tudini sociale, la reevalua­ pe Gheorghe Moldoveanul,'
(E — GEOA- Ălalieiiescu şi Steliun Nea- nalitate ea Nicolae Gliergbe rea unor categorii etice. de a realiza sarcinile, să ai care sîntem mai pe aproape, Gheorghe Negescu, loan MT>
mi săra bl ui „Doi- goe fac o amplă şi critică pentru o asemenea piesă nu Un prim lucru pe care il convingerea utilităţii şi în­ ne consultăm, schimbăm pă­ halache, care l-a lăsat în loc
•ai" Caransebeş; analiză a situaţiei economice este deloc intîmplătoare. Re­ conştientizează in noi filmul semnătăţii sociale a muncii reri, punem în discuţie orice
nil e'întec elul- şi politice din ţara noastră gizorul nu merge, cred, pe este acela al valabilităţii pe­ pe tovarăşul Alexa, aflat d®
Ia începutul deceniului al calea ce părea să o indice rene a ecuaţiei cnuză-efect. pe care o prestezi, să im­ propuneri şi decidem împreu­ faţă, inginerii fiaţi Dorel iţi
LA : T.eatrul dc treilea, evidenţiind acţiunile textul la o primă lectură. Substanţa mesajului este în­ primi aceste sentimente tu­ nă ce şi cum trebuie să fa- Nicolae Ţăndău, Vasile Pe-
. Jiului" Pctro- întreprinse de comunişti pen­ Dimpotrivă. EI îi conferă o săşi anularea ciudatei stări turor oamenilor cu care lu­ ,cem. Pentru fiecare situaţie
1 treilea nu sp tru oprirea pericolului fas­ realitate acceptabilă în final, de amnezie, în virtutea că­ treanu, Ionel Constantin Steri
Ivan Martinov. cist şi pentru înlăturarea dîndu-i, doar aparent, posi­ reia sintem înclinaţi să cer­ crezi. Şi mai sint eîteva lu­ antrenăm la gîndire pe toţi Acum, parcă mai mult ca îh
războiului. Printre aceste ac­ bilitatea alegerii nu adevăru­ cetăm efectul, să căutăm so­ cruri: curaj, bărbăţie, dîrze- cei implicaţi în ea, dar şi pe alţi ani, au loc înlocuiri în
ţiuni se numără şi semnarea lui ci convenabilului. Ca un luţii în perimetrul lui. Tot nie şi temeritate, poate şi alţii. în felul acesta reali­
unor acorduri comune intre laitmotiv, la fiecare perso­ aşa procedează şi părinţii a- multă renunţare. generaţia veche, dar sîntem
forţele democratice din naj revine iluzia înşelării ce­ doptivi ai lui Jan, omiţînd zăm cel puţin două cîştlgurî pregătiţi pentru aceasta. A»
România, la Bă cin, in sep­ luilalt. Regizorul găseşte în criza vieţii lor conjugale, ca­ Red. : Şi, cum se obţin a- de valoare. Pe de o parte vem'la îndemînă oricînd oa­
tembrie şi la ţebea, în de­ prezenţa soţilor modul con­ re determină „fuga de aca­ semenea parametri de func­ întărim răspunderea tuturor
.e tragerii din 26 cembrie 1D35. flictului conjugal, un „în- să" a băieţelului. Ceea ce meni de nădejde, între care
Bar nici arestările şi schin­ curcă-Lumc" care clin solida­ este. mai impresionant în tra­ ţionare - ca să spunem aşa pentru realizarea deciziei, iar llie Popescu, loan TănăsesctJs
40, 20, 84, 5, 14, giuirile, nici anii grei de tem­ valiul realist al lui Jireş, ţi­ - ia scara unui colectiv, ca­ în al doilea rînd, întărim Nicolae Berinde, Dumitru Po­
(. niţă nu au putut înfringe ritate bărbătească devine ne de fineţea psihologiei, re nu se grupează ca într-o
urzeli,
„victima"
propriilor
r-a : 56, 53, 74, dorinţa de libertate şi drep­ sfirşiud printr-o căsătorie re­ Toato personajele — Maria, personalitatea fiecărui om, îi pescu, loan Refec, Simion Tei*
3, 59, 16. tate a poporului român. Co­ zonabilă. Cu o scenografie mama adoptivă, suferind de uzină ? arătăm deplina încredere, îi cherean..
cîşliguri ; pe urma infidelităţii soţului
muniştii români, strîns uniţi improvizată, dar utilă, sem­ i. J. : Este, într.-adevăr, o preţuim contribuţia — mare, Red. : „ Sînt toate semnele
în jurul aceluiaşi ideal lu­ nată de Ştefan Baraţii, spec­ mai tînăr; Michal, pendulînd problemă: cum să lucrăm cu mică, cum o fi ea - la re­ unei continuităţi certe şi de
minos, au pregătit, cu răb­ tacolul se încheagă firesc. intre răspundere şi irespon­ oamenii. Mai bine-zis, a fost zolvarea problemelor de care
dare şi simţ do răspundere Încnrcă-Lume, în interpre­ sabilitate; Jan, care îşi caută anvergură crescîndă. Am a-
faţă de întreaga naţiune, de­ tarea lui Mircea Zabalon, cu ardoare identitatea şi lo­ problemă pînă am străbătut ne izbim. dâuga la tot ce s-a spus încă
mmasmsBffli clanşarea unei noi etape în poartă de la înfăţişare şi pl- cul adevărat în lume — sint un proces destul de îndelun­ un element care vorbeşte de
istoria noastră, care a înce­ nă la atitudine semnul stîl- urmărite din această per­ gat de formare şi omogeni­ CU OAMENII ÎNCEPE
va continua să put cu august 19M. pului de cafenea, dezvăluin- spectivă lucidă şi gingaşă. zare, de întărire a răspunde­ la sine despre capacitatea
3că, cu cer va- Temeinica documentare, în­ du-şi eu vervă şi umor inte­ Dincolo de revelaţia pe ca­ Şl SE ÎMPLINEŞTE TOTUL de efort a colectivului, despre
ui va sufla în făţişarea fidelă a realităţii ligenţa scenică şi simţul mă­ re o constituie Tomas Holy rii fiecărei formaţii de lucru competenţa sa. Persoane şi
Temperatura din perioada amintită, unita­ surii, sugerînd clar şi firesc (copii de un firesc extraor­ pentru realizarea sarcinilor. Red. : Din tot ce am pros­ echipe întregi de aici sîntf
revederea
Janei
fl cuprinsă în- tea dintre cele patru capi­ momentele de joc iii joc şi dinar), face ca „Fuga de Brej- Cum să ajungă informaţia la
a-
chova
grade, iar cea tole fac din cartea „Ani de pe acelea de tristă autoiro­ casă" să ofere o mare satis­ pectat' pină ăici, am reţinut solicitate în Peru, Maroc,
re 13 şi 18 gra­ luptă comunistă" nu numai nie. Ştefania Bonca, al cărei facţie pentru cinefili. toate locurile de muncă şi existenţa şi viabilitatea unei Zambia, Algeria, Mozambie
se va produce o amplă sursă de informaţie, rol o putea face orieînd să cea de aici - la conducere ? frumoase rezerve — oamenii, şi în alte ţări, cu care Româ^’
?orolog de ser- Ci oferă şi un material bo­ cadă în vulgar, ştie, cu dis­ Am avut tot felul de cău­ valoarea lor. Ne ajutaţi s-o nia întreţine relaţii de coop&j
a Ţuţiirlga) • gat, menit să contribuie la creţie, să nu depăşească gra­ AL. COVACI
tări' prin care să ne asigu- relevăm mai bi ne ? rare economică. ,