Page 93 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 93
CAMPANIA A G R I C O L A I E P R I M Â V A R Â
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢ1-VA!
Tool© forţei© la pregătirea
terenului şi însămînţarea culturilor
{JUDEŢUL HUNEDOARA
în toate unităţile agri
cole din Consiliul unic
agroindustrial Orăşlie se
acţionează cu forţe spo
rite la pregătirea terenu
lui şi semănatul culturilor
de primăvară. Atenţia
AL COMITETULUI iJUPtTEA principală este îndreptată
spre executarea unor lu
S i l I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N crări de calitate, încadra
rea semănatului în epoca
optimă, respectarea tutu
ror regulilor şi normelor
Anul XXXIV, nr. 7S84 DUMINICĂ, 28 MARTIE 1932 4 pagini - 50 bani agrotehnice, între care un
accent deosebit se pune
pe calitatea seminţei, asi
Mecanizatorul Viorel Soîo i«on, lucrind la plantarea car
gurarea densităţii — con tofilor la C.A.P. Mărtineşti.
Un succes remarcabil al constructorilor diţii hotărîtoare în obţi
nerea unor producţii mari
mitru. Alături, într-o altă
ci© la Rm Nare-Retezat la hectar. Avînd asigurat Privaz. Au fost, de ase tarla lucrau cu discurile la
menea, semănate şi ierburi
teren bine pregătit, toate
unităţile agricole socialiste perene pe 20 ha. întreaga pregătirea terenului pentru
suprafaţă destinată însă- cartofi Mircea Boer, Ga-
au reuşit să finalizeze semă
Străpungerea galeriei ie fugă natul mazării furajere pe mînţării eu plante de nu vrilă Marele şi Aurel Bota,
întreaga suprafaţă de 295 treţ va fi realizată în ur iar Constantin Mltran şi
mătoarele zile în toate Dudaş Cornel însămînţau
Constructorii de pe Ame Ieri, ta amiază, pe ame vaţi mai mult de 28 000 mc ha, la timp şi în condiţii unităţile. Tot datorită ultimele suprafeţe desti
najarea hidroenergetica Riu najarea hidroenergetică de de rocă, redindu-l mo-niori» foarte bune — cum aprecia bunei organizări a muncii nate culturii de trifoi. *
Mare-Retezat îşi amplifica la poaleie Retezatului a avut Icn cu două luni avans fciţâ inginerul şef al consiliului, şi asigurării frontului de La C.A.P. Turdaş, mecani
strădaniile în muncă, hotă- toc un eveniment de muncă de graficul de execuţie. Gheorghe Crăciun. In frun lucru s-a reuşit să se zatorul Nicolae Nasta a
riţi să apropie cit mai mult deosebit : străpungerea ga Celălalt tronson - de la te s-a situat Asociaţia termine însămînţarea celor plantat 8 ha cu cartofi,
termenul de finalizare a u- leriei de fugă. debuşare spre centrala sub economică intercooperatis- 110 ii a prevăzute cu grîu în cep! ud de luni se va
neia dintre cele mai mari Relaţii ne dă ing. loan terană —, în lungime de 350 tă de îngrăşăre a tineretu dc primăvară. trece şi la însămînţarea
hidrocentrale de pe rîurile Dănilă, şeful şantierului nr. m a fost atacat în luna iulie în urmă eu o zi s-a color 70 ha planificate cu
interioare ale ţării. La aceas 1 - uzina subterană —, băr 1980, lui bovin Orăştie, Asocia trecut şi la plantarea celor sfeclă do zahăr. Terenul
intercoope-
ţia
economică
tă dată, cele mai mari forţe bat tînăr, energic, de mare 5-a lucrat, de asemenea, 280 ha cu cartofi. Prima
sint concentrate la centrala probitate profesională. în ritmuri alerte, şi momen ratistă pentru vaci cu lapte este pregătit şi fertilizat
subterană, la baraj şi la a- — începute în luna noiem tul finalizării obiectivului, Beriu, care au însămînţai unitate care u început a- şi semănatul se va realiza
ducţiunea principală. brie 1979, dinspre uzina sub respectiv al galeriei de fugă 200 şi, respectiv, -10 ha, şi eeastă lucrare u fost C.A.P. in cîteya zile bune de
Revelatoare sint pentru im terană înspre aval, lucrările s-a consumat ieri, 27 martie C.A.P. Turdaş şi Pricaz Mărtineşti. Aici, mecaniza lucru. Trebuie Insă inten
portanţa acestui mare obi s-au desfăşurat cu intensi 1982, la ora 13. Artificierul care au depăşit planul cu torul Viorel Solomori, a- sificat ritmul de muncă la
ectiv energetic al ţării spri tate, pe primul tronson de Teader Averiţei, unul dintre 10 şi, respectiv, 7 ha. jutat de mai mulţi coo semănatu! sfeclei furajere,
jinul consistent acordat de 422 de metri. Utilizînd o cei mai destoinici artificieri între primele unităţi peratori a plantat primele cultură ia care din 147 ha
conducerea de partid şi de tehnologie de lucru modernă care au încheiat însămîn- 10 ha cu cartofi. Lucrarea s-a realizat doar -ceva mai
stat, de Comitetul judeţean — în funcţie de tăria şl stra DUMITRU GHEONEA ţarea trifoiului în cultură se face sub directa îndru mult de jumătate.
de partid şi de organele tu tificata rocilor, cu susţinere DORIN CORPADS ascunsă se numără C.A.P. mare şi supraveghere a
telare de specialitate, sprijin provizorie şi folosind o me Jeledinţi, Mărtineşti si inginerului şef Petre Du N. BADIU
pe care constructorii de la todă înaintată de exploata (Continuare în pag, a 3-ta)
Riu Mare-Retezat l-au primit re în două niveluri, prin ca
cu satisfacţie, concretizîndu-l re productivitatea muncii s
în fapte de muncă deosebi crescut cu 5 ml pe lună —,
te, în mobilizarea exemplară constructorii de aici - chiar
a acestora pentru urgenta dacă se numesc mineri, dul
rea lucrărilor !a obiectivele gheri, betonişti —, au reu
de bază şi îndeosebi la a- şit să finalizeze tronsonul in
ducţiunea principală. urma căruia au fost exca
Minerii in Oricani raportează
îndeplinirea planului pe trimestru! întîl
Mobilizîndu-se exemplar în întrecerea socialistă
pentru cît mai mult cărbune extras din subteran,
colectivul întreprinderii miniere Uricani a raportat
îndeplinirea planului pe primul trimestru cu cinci
zile mai devreme. Printr-o organizare riguroasă a
activităţii din abataje, minorii Uricaniului au extras
peste prevedorilc de pian la zi 12 500 tone de căr
bune. O contribuţie decisivă la obţinerea acestui re
zultat şi-au adus-o colectivele sectoarelor I şi II, care
şi-au depăşit sarcinile cu 5 000 şi, respectiv, 6 000
tone do cărbune.
Din rîndul brigăzilor aflate în întrecere, cele mai Cele două formaţii de lucru, care ieri au străpuns galeria de fugii, s-au întHnlt, l« ieşirea din subteran, pentru
bune rezultate le înregistrează cele conduse de Ilie * 80 fotografia împreună, rolo: VIKGIL ON'OIU
Amorăriţei (3 000 tone peste plan), Gheorghe Scorpie
(1000 tone), de la sectorul II, Constantin Soreseu
(2 500 tone) şi Iosif Roca (1 000 tone), do la sectorul în centrul___ atenţi®! lucratorilor dm zootehnie
I. De menţionat că zilele rămase pînă la sfîrşitul
lunii martie vor asigura co iectivului posibilitatea să
ridice, în acest trimestru, plusurile Ia producţia de
Buna îngrijire şl furajare a animalelor!
cărbune la peste 14 000 de tone.
nea C.A.P-ului, o staţie jeră a complexului sint
Din iniţiativa Biroului Comitetului judeţean de de sortare, nemontată, îm rezerve de furaje de bună
partid, ieri dimineaţă a fost organizată o acţiune de prăştiată pe păşune, redu- calitate, care, împreună cu
control, îndrumare şi sprijin în formele zootehnice cînd suprafaţa păşunabilă. cumpărările, asigură hră-
Resursele secundare - o uriaşi ale unor unităţi agricole do stat şi cooperatiste. Pre Şi oficiul de gospodărire nirea în bune condiţiuni
zenţi în colectivele care s-au deplasat pe teren, re a apelor din judeţul nos a animalelor pină la ieşi
mină, de mare randament (I) porteri ai ziarului nostru au consemnat faptele intil- a păşunii „Sideaşca un rea pe păşune.
tru a lăsat pe o bună parte
nite. In continuare, relatările:
11
întrunit un număr mare
număr mare de plopi se dc* animale vor păşuna la
Acest adevăr atrage de energie şi de combusti culari, dizlocaţi din teren, Hoream (Almaş Sălişte),
după sine un imperativ, de bil, uriaşul efort material C.A.P. IUA Supunem atenţiei Cen cu prilejul construirii di facem un apel către Gru
fapt, un principiu de bază pentru extragerea şi pre trului judeţean de repro pul de şantiere de construc
de la care pornim această pararea minereurilor, căr La ferma din Ilia pro ducţie şl selecţie a ani gului la Mureş. De ce să ţii forestiere şi industriale
acţiune de presă în legă bunilor şi calcarului. Pot gramul de grajd s-a des malelor situaţia de la a- ocupăm păşunea, mică, să preia trasarea unui
tură cu reintroducerea în fi evitate astfel de efor făşurat in prezenţa pre ceastă cooperativă: un sin aşa cum este, cu aceste drum de 1,5—2 km din
circuitul economic a re turi ? Se pot realiza eco şedintelui C.A.P. — Gheor gur operator însăminţător rămăşiţe ? ! satul Almăşel în păşunea
surselor refolosibile: nimic nomii de materii prime, de ghe Suba, a şefului de Horcani, cu plata aferentă
din ceea ce poate fi re energie şi forţă de mun fermă — Gheorghe Ivan, a lucrării din partea în
cuperat să nu rămjjiă nc- că ? Desigur! Ţinînd sea a economistei Cornelia Brigada de reporteri în fermele zootehnice treprinderii judeţene de
valorificat şi nimic din ma- că fiecare tonă de Moisiuc. Cu alte cuvinte pajişti. Aceasta pentru a
ceea ce poate fi util nu materiale refolosibile fe cu toţi factorii prezenţi. crea front de lucru ce
trebuie aruncat. roase înlocuieşte o tonă de Furaj area animalelor stă la un efectiv de peste 700 COMPLEXUL IUA lor de la pajişti, încă din
ARGUMENT fontă, trebuie să ne con sub semnul acestei primă bovine şi 1400 ovine, cît
Fiindcă sîntem Intr-un centrăm eforturile în di veri plină de învăţăminte şl pentru animalele din luna aprilie—mai, pentru a
judeţ în care siderurgia recţia perfecţionării acti pentru viitor — cu fîn gospodăriile cetăţenilor din Program de grajd desfă realiza captarea apei şi
este la ea acasă, exemplul vităţii de colectare şi va cumpărat din împrejurimi, 6 sate e3te mal mult decît şurat în bune condiţiuni, adăpătorile necesare tabe
pe care îl vom da cre lorificare a metalului cu siloz de la Brîznic şi puţin. Aici erau două pos în prezenţa ofiţerului de rei do vară de acolo. Pen
sfeclă de la Cuieş...
dem că este destul de edi vechi. Aceasta în siderur turi. De ce s-a renunţat serviciu Rodica Ioschici, tru că nu se mai poate
ficator: pentru a se obţi gie. Dar dte domenii de Viţei mulţi, frumoşi, în- la unul din ele, eînd efec care, în paralel, s-a ocupat repeta situaţia de anul
ne o tonă de fontă este activitate nu slut în care tilnim la toate loturile. O tivele nu s-au redus, ei, şi de plecarea formaţiei trecut, cînd accesul dificil
nevoie de dană tone de se pf-eteasă reciclarea ?! parte dintre el vor fi pre dimpotrivă ?! •„ la păşune şi lipsa apei
minereu, o tonă de căr luaţi de complexul Iii» Reamintim întreprinderii de mecanizatori Ia pre pentru adăpat au făcut ca
buni cocslficabili şi jumă pentru a reduce, astfel, din do produse de balastieră gătirea terenului şi semă
tate de tonă de calcar, fă cantitatea de lapte pe care din Alba lulia efi şl-a nat. Se mai cumpără şl
ră a mai socoti consumul (Continuam în pag. a 3-a) a consumă. „uitat' 1 la lila, pe păşu aici fîn, dar în baza fura (Continua?* în pag. o 8-aJ
