Page 95 - Drumul_socialismului_1982_03

î. 7584 ® DUMINICA, £8 MARTIE 1982

Străpungerea galeriei de fugă PATRU Şl... TOŢI PATRU
U NE Simpozion. Centenarul Alexandru, Adalbert,
«gamai loan şi Emil Ţapu din
(Urmare din pag. 1) încă 3Q-40 de nume, oa­ constructorii de la Rîu Mare-
meni care au adus mereu Retezat au realizat-a în cei Haţeg sînt fraţi buni
V de centrale hidroenergetice mai aproape termenul cînd şase ani de cînd a început Nicolae Titulescu şi au cîteva trăsături
ulmitcrca din ţară, a declanşat ultima din munţii Retezatului vor aici construcţia hidroenerge­ comune : sînt de mese­
tul supe- puşcare - cea mai frumoa­ ţişni mii de kilowaţi spre tică. Centenarul diplomatului externe a României in anii rie zugravi, neîncadraţi
i .agricol să şi reuşită izbîndă din ac­ inima de forţă şi lumină a — îndemnul partidului, în­ Nicolae Titulescu, om poli­ interbelici"), prof. Adela nicăieri în muncă şi îşi
tivitatea lui de peste un de­ ţării. seamnă pentru noi o masi­ petrec o mare parte a
ătatea tic de renume european, Herban („Nicolae Titules­
trici ceniu şi jumătate pe marile Tot ieri, la Rîu Mare-Rete­ vă mobilizare de forţe spre pentru care patriotismul a cu — eminent om politic şi timpului în compania
zicii hidrocentrale de la Lotru, zat, un specialist în centrale finalizarea în cel mai scurt constituit esenţa opţiunilor diplomat român") şi prof. paharului. Deseori, în
Argeş şi Rîu Mare-Retezat. hidroenergetice subterane — termen a hidrocentralei de jurul amiezii, pot fi vă­
or in toate împrejurările şi la dr. Mircea Valea („Conti­
,,Mă bucur din suflet că la Ignat losif —, împreună cu la Rîu Mare-Retezat, releva toate tribunele — a fost nuitate şi spirit novator în zuţi în localuri. Le
nical îndemnul secretarului gene­ oamenii lui de înaltă profe- ing. Viorel Dăniiă, directorul omagiat, ieri, la Deva politica externă a României place, mai ales, la cra­
sică; De- ral al partidului, tovarăşul mă. întrebaţi, îşi ex­
reporta- sionalitate, au încheiat o grupului de şantiere. Colec­ într-un apreciat simpozion, socialiste") — au relevat plică prezenţa lor acolo,
mt“. Par- Nicolae Ceauşescu, am reu­ lucrare importantă, pe care tivul nostru este hotărij să organizat de Comitetul ju­ activitatea impresionantă a
şit să finalizăm azi (27 mar­ şeful de lot, Florin Mandai, materializeze exemplar sarci­ deţean de cultură şi edu­ ilustrului diplomat, devotat la acea oră, cu dezinvol­
rt ; Fot- tură „Noi avem timp
F.C. Olt tie 1982), o lucrare de ma­ ne-o prezintă : „Este vorba nile ce-i revirv, indicaţiile to­ caţie socialistă. Inspectora­ intereselor ţării, cauzei berechet, lucrăm parti­
» viitor ximă importanţă pentru sis­ varăşului Nicolae Ceauşescu. tul şcolar judeţean şi Mu­ păcii, precum şi contribuţia cular; acu’ am terminat
temul nostru hidroenergetic : despre predarea la montaj a zeul judeţean. La simpo­ excepţională a Partidului
t plinirilor Este hotărîrea minerilor, de zugrăvit la un client
galeria de fugă de la Rîu celui de al doilea grup hi­ constructorilor, betoniştilor, zion au participat profesori Comunist Român la orien­ şi aşteptăm să sc
ra. Spec- Mare-Retezat", apreciază ing. drogenerator de pe această fierarilor, mecanicilor de uti­ de istorie şi ştiinţe sociale tarea politicii externe a
nuzical din unităţile de învăţămînt usuce... varul". Placă
„întoar- Tiberiu Micii, şeful şantieru­ importantă amenajare hidro­ laje de pe amenajare, întă­ ale judeţului şi activişti cul­ României socialiste, înte­ deja uzată I Nu ştim
lui nr. 2, uzina subterană. energetică". rită şi de minerii şefi de meiată pe analiza ştiinţifică dacă cei patru fraţi
port schimb şi de brigadă Teodor turali. Comunicările — sus­
igite „Ne-am străduit, am mobi­ - Finalizarea acestui ma­ ţinute de praf. Vosile lonaş a realităţilor, a proceselor Ţapu dispun de autoxi-
rogramu- Munteanu şi Gavrilă Nuţaş,
lizat cele mai bune forţe re obiectiv, după străpunge­ care, vorbind în numele or­ („Coordonate ale politicii social-politîce.
umane ale noastre şi am rea galeriei forţate, preda­ tacilor lor, au afirmat încă
făcut o treabă bună. Nuţaş, rea la montaj a grupului nr. o dată voinţa unanimă a
limba tuturor constructorilor de a
Orăşan, Berlici, Găbureanu, 2 executarea puţului caste­
materializa în cel mai scurt
Averiţei, Budrincă — şi dacă lului de echilibru — este a
rogramu- timp sarcinile ce le stau în zalii de meseriaşi par-
mai tre'viie mai pot sublinia patra mare lucrare pe care faţă. ) ticulari, dar socotim că
Consemnări După echinox
ilco-ştiin- l le-ar sta mai bine în-
/ cadraţi în muncă, inte-
ticaîe i graţi ordinii şi disci-
Iad , Am simţit întotdeauna dealuri şi coaste de munţi,
n : „La echinoxul primăverii ca pe şi, chiar fără vorbe, veţi alia ^ plinei noastre socialiste.
âsodul 3) I „CINE VA PLĂTI
un ceas fast în curgerea binefăcătoare veşti despre
•ogramu- neistovită a vremii. Un ceas statornicie şi încredere în 1 MATERIALELE
de glorie solară, simbolic lumină. Priviţi îndelung la ) DEGRADATE ?“
în sensul cel mai larg prin scăpărarea soarelui tînăr în ^ După cum ne semua-
biruinţă nouă a zilei Îm­ smalţul oalelor noi, ciocăni- ( lează cititorul nostru,
potriva nopţii. Dealul Cetă­ ţi-le uşor cu degetul îndoit / Romulus Muşa, în jurul
ţii încă nu a înverzit ca in şi veţi auzi glasul pămîntu- 1 blocului pentru nefarni-
alţi ani, dar asta nu mai lui sfinţit de alintul mîiniî ) lişti ce se construieşte
schimbă nimic. Chiar dacă de olar: el spune tot des­ i în cartierul Bej an din
a indigo
oţul (Ar- primăvara e mai Înceată, pre ciudata şi tainica legă­ > municipiul Deva, dom-
A: Non- marşul triumfal al luminii a tură dintre statornicie şi de­ ) neşte dezordinea: ma-
'am pionii l teriale împrăştiate, sad
3Cătoarea început după echinox, iar venire. Dar poate nimic nu
— serii- întunericul e mai nevolnic vorbeşte mai limpede des­ / cu gips supuşi intem-
:ul); PE- şi mai puţin. Legea eternă pre acestea decit seminţele 1 periilor. „Cine va plăti
ia are şi exactă a ^ oare materialele degra-
iile I-II echilibrului din sacii lor răsirînţi, cu
sere la Firii lucrează, lucrează. dâ- acele culori ale lor, lumi­ i date?" — se întreabă
Noiem- ruindu-ne veşnic proaspătul noase şi blinde, care te J pe bună dreptate sem-
tondo u- temei al speranţei. De-aici duc cu gindul ia stemele 'i natarul corespondenţei.
Serpico
sitoresc); | încolo, totul e ireversibilă ţărilor ori la ouă de păsări. 1 întrebarea o adre-
— se­ devenire sub semnul lumi­ ţ săm şi noi constructo-
ul) ; LO- nii. Vremea ne va mai sur­ E şi Poetul aici, il simt i rului, respectiv Grupu-
metodă Ciţiva dintre cel care au realizat galeria de fugă, într-un moment de repaus. printre vinzătorii de semin­ * lui de şantiere construc-
linerul) ; prinde probabil cu capri­ ţe, prefiră boabele in pal­
al (îviun- cii imprevizibile, ne va mai mă şi ascultă foşnetul lor \ ţii forestiere şi indus-
.SA : A- infrigura poate chiar vreun 1 triale. în plus, ar fi
(Mun- Resursele secundare (!) ultim, întirziat spasm al mătăsos de nisipuri. Gindi- 1 de dorit ca beneficiarii
I: Lupii tor şE tăcut, m-a-nvăţat să
; BRAD: iernii, dar certitudinea că iubesc tot ce devine in 1 — întreprinderea de
a roşie); ţ ziua e mai mare decit i lianţi Deva—Chişcădaga,
iele (Mi- (Urinara din pag. IJ manentă de creştere a de importanţă sînt rezi­ noaptea nu ne-o mai poa­ patrie. Nu putea lipsi nici } întreprinderea de re- \
E : Alo, costurilor de exploatare ne duurile menajere, stradale, te răpi nimic. E o certitu­ acum, mai ales acum, după 1 ţele electrice şi con-
ica (Pa- j Şirul exemplelor poate obligă la economisirea re­ care pot şi trebuie valori­ echinox, in zilele de glorie
flacăra); ; dine tonică şi foloseşte la ţ structorul să colaboreze
efan Lu- continua : o tonă de ce­ surselor, valorificarea lor ficate în cea mai mare multe. Datorită ei putem a seminţelor, altlel nu i-aş l astfel îneît locatarii să
cultură); luloză echivalează cu ii—4 superioară şi recuperarea măsură, dar la care toc­ dobindi înţelepciunea de a auzi şoapta inliorată de ) beneficieze cît mai re-
ie iarnă mc lemn ; 5 tone de res­ în masă a materialelor re- mai această acţiune dema­ bucurie şi veneraţie : ţ pede de condiţii optime
Camio- trece cu fruntea sus peste
I (Cinc- turi textile, valorificate folosibile. rează anevoios. accidente de moment, pri­ „Laudă seminţelor, celor de i de confort,
a şi ho- înlocuiesc 4 tone amestec Tnde găsim aceste re­ Ca atare, se impune cu vind mai departe şi mai iaţă şi-n veci tuturor ! i ÎNGRĂŞĂMINTE
iră); Ul- tip bumbac; 1,3 tone celo­ surse reciclabile ? La tot stringenţă ca toate resur­ adine.
dragoste fibră presupune sacrifi­ pasul ! Economia dispune sele refolosibile, de orice Un gind de puternică vară, | DE IZBELIŞTE
IA : Un După echinox cercetaţi .un cer de înaltă lumină, 1 Lîngă adăpostul de
(Mure- carea a doi-trei arbori de importante cantităţi de natură şi sub orice formă 1
lo urna- maturi; 100 de dolari sînt resurse metalice, chimice, s-ar afla, să fie recuperate tirgurile şi veţi dobindi o s-ascunde in fieştecare din \ animale al C.A.P. Sîntă-
IELART : ! echivalentul unei cantităţi lemnoase, de hirtie, rezul­ şi reintroduse în circuitul I putere tainică, o nouă în­ ele cînd dorm. i măria-Orlea (în apro-
Mi '‘~- Jy.nl . j i pierea pîrîului Galbena),
de. ţiţei din care se ob­ tate din procesele de pro­ productiv, în interesul dez­ credere, căci totul aici vor­ Palpită in visul seminţelor
ţin 700 kg poliester ducţie. De asemenea, sînt voltării economiei noastre beşte despre acea devenire un ioşnet de cimp şi amiezi ) o apreciabilă cantitate
Caracterul limitat al re­ mari cantităţi de resurse naţionale. aliată de-acum sub veghe l de îngrăşăminte chimi-
surselor materiale, trece­ în iazurile de decantare şi .V estui deziderat major de grădină, ! ce a fost „depozitată"
rea pe scară largă la ex­ în haldele miniere, meta­ îi circumscriem acţiunea solară. Zăboviţi printre băr­ un veac pădureţ, 1 sub cerul liber, fiind
ploatarea unor zăcăminte lurgice .şi de termocentrale. de presă pe care o iniţiem baţii care încă nu şi-au \ supusă astfel degradării,
IART1E cu un conţinut scăzut in Materiale refolosibile gă­ astăzi, urmînd să revenim lepădat căciulile, printre fe­ popoare de frunze i Dacă nu a sosit încă
Casa de j şi-un murmur de neam 1 vremea folosirii acestor
de stat substanţe utile, intensifi­ sim în obiectele de uz cu articole concrete pri­ meile care incă mai poar­
itroşani : carea unor fenomene de casnic scoase din... uz, în vind modul în care sînt cintăreţ". ţ îngrăşăminte, de ce nu
e A. de | criză pe piaţa mondială a ambalajele uzate, în con­ sau nu sînt recuperate şi tă broboade; au coborit de 1 sînt depozitate în con-
materiilor prime şi a com­ strucţii şi locuinţe vechi ce refolosite resursele secun­ pe văile apelor, de pe RADU CIOBANU l diţii corespunzătoare ?
CALAN. i
Ban atu- j bustibililor, tendinţa per­ se dezafectează. Nu lipsite dare din judeţ.
„Doină,
e“. ;
itrul de
“ Petro- j piese auto. în perioada «
Opinia publieă în fim ipostaze condus pină la miliţie pe
a nu se I inginerul Tiberiu Dan, a martie-iulie 1981 a spart g
lartinov. ! trei garaje de unde a |J
ITIE infractor, să-l ştie in „si­ furat piese auto şi alte g
guranţă".
de cul- obiecte în valoare de .
tat „Va- binctul siderurgic, despre O a doua atitudine a Firesc, faptele lui V. peste 21 000 lei. Şi mai 5
mi : „în­ tn viaţa cotidiană există Sfetcu, fiind grave, vor fi credea că, odată cu tre- $
de Herz. nenumărate fapte, eveni­ care ne-o informat procu­ cetăţenilor din aceeaşi zo­ ® Direct din depozit.
Casa de mente şi comportamente rorul Gheorghe Igna de la nă, a noului centru civic sancţionate conform pre­ cerea timpului, faptele ■«
lor. An- Procuratura locală Hune­ al Hunedoarei, a fost de­ vederilor Codului penal, După cum se ştie, vîn- &ale vor fi uitate. Dar nu |
jMîndra" caro devin obiect al ma­ dar ajutorul dat de cetă­ zarea mărfurilor din de­ s-a întîmplat aşa. Acum, .,
de cul- nifestării opiniei publice. doara. lată, pe scurt, ce terminată de comportarea ţeni în acest caz — în cel pozit este interzisă prin Varga Gyorgy, din Deva, B
Ca fenomen social, opinia s-a întîmplat. intr-o seară, aceluiaşi individ. După pri­
atrul de fiind sub influenţa alcoo­ ma „acţiune", acesta a de-al doilea - a fost sub­ lege. Totuşi, Filofteia prins de organele de mi- *
“ Petro- publică reprezintă modul lului, V. Sfetcu a atacat-o, ajuns pe strada Avram stanţial, atitudinea acesto­ Ulecan, gestionară la de­ liţie, va trebui să-şi amin- »
nu se de manifestare, de exte­ pozitul „PECO" din Vul­
artinov. riorizare şi acţiune al con­ pentru a-i fura poşeta, pe lancu, unde a atacat-o pe ra fiind plină de învăţă­ tească exact cum a pro- 8
lBARZA. ştiinţei sociale. Este în­ A.R., in cabina liftului de M.M., furîndu-i prin vio­ minte. can a crezut că această cedat. Nu din pură '
sana“ al la blocul nr. 5 din strada lenţă, o geantă cu ali­ Sînt două comportamen­ prevedere este facultativă curiozitate.
LTSi5U>.I“ | deobşte cunoscut că se pentru ea. Aşa că a vîn- ® Zor nevoie mare. -
daborare poate evoca uşor opinia Poştei, La strigătele de mente. Strigăte de ajutor te diferite ale opiniei pu­ dut din depozit 100 li­
îsamblu- ajutor ale femeii, care a au tulburat din nou liniş­ blice ; primul a favorizat Otto Zetel şi Cosma Be- 1
Română" publică în anume situaţii, fost şi lovită de agresor, şi încurajat continuarea tri ulei mineral în va­ cică, ambii din judeţul ,
dar mult mai greu şi com­ nici un locatar, am subli­ tea nopţii. De astă dată, loare de 2 640 lei. S-a Suceava „lucrau", zor tţ
plicat s-o creezi în fiecare niat, nici un locatar, nu a mai mulţi cetăţeni din acţiunii iresponsabile a convins însă repede că nevoie mare, la un vagon *
ESS6ES ţ caz în parte, şă determini ieşit pe holul blocului blocurile 9 şi 10 din apro­ unui individ certat cu le­ prevederea legală este de marfă în Staţia C.F.R. j
gea ; abia în al doilea
obligatorie. I s-a întoc­
G opinie unitară, avansa-' pentru a împiedica săvîr- piere au sărit în ajutorul caz, opinia cetăţenilor a mit dosar de Simeria-triaj. Dar au fost §
tă, colectivă, in diferite si­ şirea unei fapte grave. Fie­ victimei, imobilizînd pe a- intervenit prompt, împiedi- j penală. cercetare surprinşi de lucrătorii '
postului de miliţie trans- |
tuaţii. care a preferat să nu se gresor şi predîndu-l orga­ ® Nu din curiozitate.
şi cal- cîncl săvîrşirea unei fapte j porturi feroviare şi eon- -
t senin, Am făcut achste consi­ amestece în ceea ce se nelor de miliţie. Este dem­ Opera noaptea, cu predi­ duşi aco’o unde trebuie, g
moderat nă de menţionat atitudi­ antisociale. Motiv de me- !
st. Tem- deraţii pornind de la fap­ întîmpla, deşi, după ţipete­ nea curajoasă şi intransi­ ditaţie pentru fiecare din­ lecţie în garajele unor Sînt cercetaţi în stai de *
între 2 tele antisociale săvirşite le femeii, îşi puteau da cetăţeni, de unde fura reţinere. Cu de-amănun- »
mai co­ gentă a profesorului loan tre noi... ce găsea, dar mai ales tul. 5
rt a între de V. Şfetcu, muncitor la seama că se petrece CEVA Silvestru, care, ajutat de o-
eteorolog DOINA CGJOCARU Rubrică realizată cu sprijinul jj
u Vras- secţia O.S.M. il din Corn- GRAV. ţetarul Ion Cloşcă şi sub-
Inspectoratului judeţean de interne •,
l