Page 97 - Drumul_socialismului_1982_03
P. 97
Marmura de
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ!
Simerîa
lot mai
competitivă p© piaţa externă
M S M I L — ne spunea ing. Ioan Ha- tiv depune eforturi susţi progrese la acest capitol..
— întregul nostru colec
—
Marmura de Simeria
Corpurile de lustruit mar
adjunct
directorul
ţegan,
pentru
îndeplinirea
mură pe care le realizăm
nute
este
al
—
întreprinderii
bună calitate". Şi aceasta,
indicator.
astăzi tot mai solicitată, ritmică a sarcinilor la a- în unitate sînt de foarte
cest
important
mai apreciată pe piaţa ex Totuşi realizările obţinute, completăm noi ideca se
ternă. Aceasta în condiţii de la începutul anului, nu cretarului de partid, pen
2>SBQH BIMSi jj m HHR Ulii ETE Am le unei concurenţe pe zi sînt cele scontate. Spre tru că muncitorii îşi fac
ce trece mai puternică, exemplu, la placaj din cu răspundere datoria, con
căreia trebuie să-i facem marmură s-au făcut doar ştienţi de importanţa mun
faţă, să ne impunem. Ceea 19 000 mp, restanţa fiind cii lor. Am stat de vorbă
Anul XXXIV, nr. 7535 MARŢf, 30 MARTIE 1932 4 pagini - 50 bani ce, pînă în prezent, am destul de mare. în schimb, cu Vaier Dara, şeful echi
reuşit. Dacă în anii tre la dale mozaicate planul pei de tăietori. „Cu toate
cuţi nu puteam să ne va a fost depăşit cu 13 000 mp. că uneori ducem lipsă de
în secţiile care execută
î k A 6 R I C 0 L & I E P R I M Ă V A lorificăm produsele din produse pentru export ac scule ne străduim si reu
A
R
şim să executăm lucrări
lipsă de desfacere, în pre
zent
cu
contracte
avem
mal.
comenzilor
blocurile do marmură in
Pe
parteneri externi, însă au tivitatea se derulează nor de calitate, să valorificăm
baza
intervenit alte probleme lansate, a priorităţilor sta tegral şi superior". „Cu a-
Dumkilcă soare, ii cm mu care ne condiţionează pro bilite, în mod ritmic lotu tentie şi îndemînare, unii
ducţia.
muncitori, între care Ion
rile de produse, după fi
— La ce vă referiţi ? nalizarea proceselor tehno Bartoc, Saveta Grozav,
oameni i lina! — Pe scurt: nu avem logice, sînt ambalate şi Mari a Filip şi alţii demon
strează zi de zi că blocu
pregătite pentru expediţie.
scule di am an ta te pentru
tăierea şi prelucrarea mar Principala grijă a munci rile do marmură pot fi va
Sub conducerea organe tare cu varză de toamnă. plantării cartofilor, cit Şi murei. Am făcut interven torilor este. după cum ară lorificate superior". A-
lor si organizaţiilor de Pe ogoarele brigăzii din tăvălugitul culturilor de ţii peste intervenţii, dar ta Petru Pop, secretarul lexandru Varga, şeful ate
partid, duminică s-a făcut Bălata, a C.A.P. Şoimuş, cereale păioase. Elevii Şco problema a rămas nerezol comitetului de partid al lierului de prelucrare a
o amplă mobilizare a for a continuat plantarea car lii generale din Sarmize- vată. Am epuizat pînă şi întreprinderii, realizarea u- marmurei, ne-a informat,
ţelor şi mijloacelor meca tofilor. Inginerul Torn a getusa au ţinut să-şi adu rezervele de scule recondi nor sortimente de calitate. de asemenea, că oamenii
nizate la efectuarea lucră Lenghel, ‘prezent la acest că şi ei contribuţia la ac ţionate. Zilele trecute ni „Plăcile, dalele, mozaicul muncii de aici tocmai au
rilor agricole de sezon, ac punct de lucru, ne-a asigu ţiunile în pomicultură, s-a promis ceva. Aştep nostru sînt solicitate, cu finalizat un nou lot de
centul fiind pus pe înche rat că mecanizatorul losif plantînd 200 pomi pe te tăm ! toată această aprigă com produse pentru Arabia
ierea grabnică a însămîn- Răbulea efectuează plan renul fermei clin localita — Pe sortimente, care Saudită, care va porni în
ţării culturilor din prima tatul in cele mai bune te şi în incinta şcolii. este situaţia realizării pla petiţie... a competitivităţii, cu rînd spre destinaţie.
în primul rînd fiindcă sint
epocă, lată citeva aspecte condiţii, respectînd norme ic nului la export ? de calitate. Am făcut mari
semnificative întîlnite de le stabilite privind densi în cele două cooperati LIVIU BRAiCA
reporterii noştri aflaţi pe tatea şi adîncimea de plan ve agricole — ne spunea
teren. tare. Frontul de lucru primarul comunei Băcia,
La C.A.P. Deva, acţiu pentru plantare era asi Trai an Cîrstoiu, aflat în de hipk® sporite
nile s-au desfăşurat pe un gurat de către mecanizato cînip — plantăm cartofi, FERMA ZOOTEHNICA stat şi realizarea unei o bună îngrijire şi hrăni
front larg, sub directa rul Vasile Ifrim. La bri lucrăm la semănat sfeclă A ' C.A.P. MĂRTINEŞTI. producţii suplimentare de te a animalelor, colecti
conducere a specialiştilor, gada din Bejan s-a lucrat şi trifoliene, la pregătirea Toţi îngrijitorii, conduşi peste 200 lil. în prezent vul acestei ferme a reu
acordîndu-se atenţie spo
la fertilizarea terenului, terenului, şi întreţinerea şi îndrumaţi în mod per se livrează pînă la 600 I şit să înscrie un succes
rită calităţii lucrărilor. Me
iar cooperatorii au parti manent de şefa de fermă lapte zilnic Ia fondul de merituos în întrecerea
canizatorii Nicolae Lupuţ, pajiştilor naturale. La
cipat la curăţarea păşuni C.A.P. Băcia. de exemplu, Lucia Petre, muncesc eu stat. în sectorul ovin a
Alexandru Olaru, Vasile lor şi fîneţelor. Inţeiegînd răspundere şi asigură o fost. de asemenea, reali socialistă, în onorarea o-
Ursache. Ion Borodi, Ga- sub îndrumarea şefei de bună îngrijire şi furajare zat integral planul, obţi- bligaţiilbr asumate — în
vrilă Mititeanu şi alţii au răspunderea ce le revine fermă, ing. Lucia Olaru, a animalelor. Rodnicia nîndu-se aproape 600 deplinirea şi depăşirea
fost prezenţi la pregătirea faţă de soarta recoltei, me mecanizatorul Onişor Pas muncii depuse se oglin miei. Acest rezultat este planului pe trimestrul î
terenului, la erbicidat şi la canizatorii 'Nicolae Iloran- ca şi Ioan Danciu, împreu- deşte în rezultatele bune şi un merit al ciobanu al acestui an cu 40 hi
plantatul cartofilor. Coope rodean, Daniel Adam, Io obţinute: îndeplinirea lui losif Jurj. lapte. Acum, această fer
ratorii Alexandru Bota, nel Ilieş, Anton Todea si TIRCOB înainte de termen a pla FERMA ZOOTEHNICA mă dă zilnic la fondul de
Nicolae Gros, Vera Bota Nicolae Păcurar au asigu- BADIU nului la producţia de lap A C.A.P. JELEDINŢL A- stat 400 1 lapte şi pro
şi alţii şi-au adus o contri rat fertilizarea Şi pregă- te livrat la fondul de sigurînd în permanenţă ducţia este în creştere.
buţie de seamă la buna ti re a terenului destinai (Continuau* in pag. o 4-a)
desfăşurare a lucrărilor.
Localităţile noastre—mai frumoase,
Merită consemnat şi succe
sul obţinut de cooperatorii
şi mecanizatorii din Hărău mat bine gospodărite»
la însămînţarea culturilor
din prima epocă. Dumini
că. la această unitate s-a „Puncte fierbinţi" pe şantierele
îngheiat semănatul sfeclei
de zahăr. Lucrarea a fost
realizată de către mecani edilîtar-gospodăreşti ale
zatorul losif Tir, care a
respectat cu rigurozitate
normele tehnice stabilite oraşului sîderurgişiilor
pentru cultura respectivă.
■" Cu bune rezultate s-a ac
Bilanţul activităţilor de gospodărire şi înfrumu
ţionat, de asemenea, pe o- seţare din municipiul Hunedoara, de duminică, 28
goarele C.A.P. Ilia şi com martie: s-au plantat 750 arbori, peste 1 000 tranda
plexului Bacea, unde me
firi şi gard viu din arbuşti de pădure pe 500 m ;
canizatorii au fost pre s-a semănat iarbă pe 5 hectare şi s-au curăţat zone
zenţi la arături, fertilizări, verzi pe 15 hectare; 22 maşini au transportat 640
pregătirea terenului şi la tone moloz şi alte resturi; S-au evidenţiat: asociaţiile
semănat, iar cooperatorii din Oraşul nou, microraioanele nr. 1, 3 şi 7; Ocolul
la curăţatul a 20 de hec silvic. întreprinderea de gospodărie comunală şi loca-
tare păşuni şi fineţe. Pe I.a C.A.P. Deva se lucrează cu spor la plantatul cartofilor pc cele 70 de hectare tivă, întreprinderea comercială de stat pentru măr
terenul destinat legumelor planificate, lucrare pe care o realizează mecanizatorul Nicolae Lupuţ-. furi industriale, liceele industriale nr. 2 şi 3 şi
au fost însămînţate 5 hec- toate şcolile generale.
— « - « — c* _ o _ * — _ « — 9
■ Duminică, zi generoasă de Redăm, pe scurt, din con
Rezultatele sînt bune, dar vremea înaintată primăvară; mii si mii de statările brigăzii :
hunedoreni, în dorinţa de
OAMENI MULŢI,
a da o înfăţişare nouă car
impune sporirea eforturilor tierelor lor, au continuat OAMENI CU DRAGOSTE
acţiunile edilitar-gospodă- DE CURĂŢENIE
Dobra dispune de 1 300 ha stăruinţă pentru punerea trecut, imediat ce vremea roaiele, tăiate lăstărişurile, reşti. Parcurile, zonele ŞI FRUMOS
fineţe şi 2 300 ha păşuni, în valoare a suprafeţelor a permis, la organizarea greblată întreaga suprafa verzi, rondourile pentru
în general de bună calita producătoare de iarbă. de acţiuni, la mobilizarea ţă. iar acolo unde pădurea fiori dintre blocurile de lo Străzile cartierului Mi
te, a căror producţie de Spusele primarului din oamenilor. în fiecare du a invadat păşunea, s-a cuinţe ori de la intersec cro 7 au devenit adevărate
iarbă poate acoperi în în Dobra exprimă un adevăr, minică din luna martie au procedat la defrişări. Au ţiile marilor bulevarde, din şantiere ale hărniciei. în
tregime necesarul de hra încă din luna februarie, la fost organizate acţiuni pe fost defrişate 10 ha la Do preajma şcolilor şi institu preajma blocului 4, Ileana
nă pentru animalele coo bra, 20 ha la Roşcani şi loniţă, Knuff Gheorghe,
perativelor agricole de Marti© - lima întreţinerii 22 ha la Răduleşti, astfel ţiilor au făcut cunoştinţă Simonis Horst, Ion Pălă-
producţie şi pentru cele ce că suprafaţa de păşunat a cu cei care — după ce au ceanu, Alexandru Pascu
aparţin gospodăriilor popu sporit cu 52 ha, în compa lăsat munca în unităţile e- ş.a. măturau şi greblau a-
laţiei. păşunilor şi fîneţe lor ; raţie cu anul trecut. Acolo conomice, sociale, sau do leile, pregăteau terenul
— Cu o singură condiţie unde a -fost cazul s-a pro învăţămînt — au pus mi părculeţelor pentru n-l
—- preciza Eugenia Lazăr, iniţiativa comitetului co păşuni si fîneţe la care au cedat si la fertilizarea te na pe lopeţi şi mături, pe planta cu flori. Minuiau cu
secretarul comitetului co munal de partid, s-a or participat între 400—600 renului. Pînă în momentul greble şi hîrleţe, dînd îm îndemînare hîrleţele şi Flo-
munal de partid, primarul ganizat curăţarea şl igie de oameni, in frunte cu de faţă s-a administrat a- prejurimilor un aspect în rea Săleuceanu, Ioan Mol-
localităţii — ca suprafeţe nizarea pajiştilor natura membrii biroului comitetu zotat pe 200 ha. ton cu anotimpul vex-de. dovan, Vasile Munteanu şi
le respective să fie bine le. Fîneţele ce aparţin uni lui comunal de partid, cu Desigur activitatea de Brigada de reporteri a alţi locatari ai blocului nr.
întreţinute şl îngrijite. tăţilor agricole au fost îm deputaţii consiliului popu îmbunătăţire a păşunilor ziarului nostru împreună 25, împrospătînd parcul
Spun asta, întrucît datori părţite pe membri coope lar. în acest fel s-a reuşit şi fîneţelor continuă Se cu tovarăşul Nicolae Gro- cu trandafiri. Exemplul
tă faptului că în anii tre ratori, fiecărei familii fiin- ca pînă în prezent să fie impune însă a se acţio lui Grlgore Gafiţa şi Bebe
cuţi am acordat puţină a-, du-i i'epartizată suprafaţa igienizate peste 230 ha pă na cu mai multă răspun za, şeful sectorului de gos Birnea a fost urmat de a-
tenţie întreţinerii suprafe ce a cosit-o în anii trecuţi. şuni şi 200 ha fineţe. S-a dere pentru a realiza un podărie al consiliului popu
ţelor producătoare de fu Păşunea a fost, de aseme făcut o lucrare de bună volum cit mai mare de lar municipal, s-au aflat Btigada de reporteri :
raje, o bună parte din pă nea, împărţită pe familiile calitate, controlată înde lucrări care să asigure duminică dimineaţa, timp DOINA COJOCARU
şune a fost năpădită de deţinătoare de animale şi aproape de comisiile con sporirea producţiei de ma de citeva ceasuri, în „punc ESTERA SÎNA
lăstari, ba chiar împăduri pe. cooperatori, dellmitîn- stituite în fiecare unitate să verde şi fin. tele fierbinţi" ale şantie GHEORGHE GOSTIAN
tă. Pornind de la acest du-se precis suprafaţa ce agricolă, în fiecare sat. relor edilitar-gospodăreşti
fapt, acţionăm cu multă o are în grijă fiecare. S-a Au fost împrăştiate muşu TRAIAN BONDOR din municipiul Hunedoara. (Continuare 5n pag. a 3-a}
