Page 98 - Drumul_socialismului_1982_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU

Creaţia tehnico-stiintifică
„Acţionînd cu toată hotărîrea în promo­
varea ştiinţei şi tehnicii celei mai înaintate,
să facem astfel încît ştiinţa să devină un 11.00 Telex
11.05 Din mai
factor tot mai important în întreaga noastră triei
în slujba producţiei 12,10 CadiWJl
dezvoltare economico-socială". 11.25 Roman
„La Ba
NICOLAE CEAUŞESCU 12,35 Pentru
dina du
12,40 Laureat
Iul naţi
Românii
folcloric
De la tribuna plenarei adus în atenţie cele mai 10.00 Telex
Şcoala,
Comitetului Central al noi şi mai interesante rea­ în anul 1981, în Eficienţa economi­ 16.05 cercetar
partidului din luna noiem­ lizări în domeniul ştiinţei că a acestor obiec­ dezbatei
brie a anului 1981, secre­ şi tehnicii, multe aplicate judeţul nostru au 10.25 Clubul
tarul general al partidu­ deja în procesul de pro­ fost realizate, prin tive s-a concretizat, 17.25 Tribuna
17,50 1001 de
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae ducţie, altele aflate în în cursul anului tre­ 18.00 închide]
Ceauşescu, adresa tuturor stadii avansate de finaliza­ planurile de creaţie cut, într-un spor de lui.
oamenilor de ştiinţă, din re şi nu puţine - în per­ 20.00 Tclejuri
20,20 Actualii
cercetare şi învăţămînt, spectiva imediată a trans­ tehnico-ştiinţifică şi producţie de 178 mi­ 20,30 Teatru
nit o f;
chemarea de a-şi uni efor­ punerii din idee în obiec­ inginerie tehnologi­ lioane lei, o redu­ Sandor
turile pentru a răspunde tive concrete de producţie. cere a cheltuielilor 21,55 Patria i
sarcinilor de mare impor­ înscrisă în cadrul ge­ că, un număr de 1482 emisiun
tanţă ce revin în această neros al Festivalului mun­ de producţie de pes­ în lcclr
etapă e c o n o m i e i ţării cii şi creaţiei „Cîntarea de obiective. Dintre te 82 milioane lei, 22,15 Teicjuri
noastre, de a-şi spori con­ României", ampla manifes­ acestea, 735 vizează
tribuţia la dezvoltarea ge­ tare tehnico-ştiinţifică la diminuarea importu­
nerală a României socia­ care ne referim a înmă­ creşterea productivi­ lui cu circa 300 mi­ ifliNS
liste. nuncheat ingenioase lu­ lioane lei şi creşte­
crări, soluţii constructive şi tăţii muncii, 287 —• S.M.A. „Pitic" — un nou complex mecanizat de sus­ DEVA : p
Răspunzînd acestei vi­ ţinere şi tăiere a cărbunelui, asimilat la întreprinderea de
brante chemări, hotărîţi să tehnologii de producţie din reducerea cheltuieli­ rea exportului cu utilaj minier Petroşani. (Patria); Cc
HUNEDOAR
materializeze neabătut pre­ toate domeniile activităţii mai mult de 200 mi­ nocturnă (1
vederile Congresului al economice din judeţ, con- lor materiale, 155 — ciatul (Sider
stituindu-se într-un mobili­ lioane lei. în ace­ NeiaSul Biunedorean — la cote oişoara !
Xll-lea al partidului, oame­ diminuarea importu­ „Milă, pentru
nii de ştiinţă hunedoreni, zator îndemn la activitate laşi timp, cele 1940 uCtorul) ;
cercetătorii, proiectanţii, mai. rodnică, mai eficientă rilor, iar 305 —- îm­ de noi produse asi­ superioare de calitate Dumas în
specialiştii din învăţămînt pentru toţi oamenii mun­ bunătăţirea nivelului milate au însumat o rea); Ziua
unui
tînăi
şi din activitatea producti­ cii hunedoreni, de a pro­ In marele combinat si­ producţie, iar tehnologia Noiembrie) ;
vă îşi conjugă plenar efor­ mova cu toată hotărîrea şi tehnic şi calitativ al valoare de peste 1,2 derurgic hunedorean s-au de decarburare în vid a milie noi
turile şi capacitatea crea­ cutezanţa noul, progresul produselor. milioane lei. obţinut în ultimii ani pro­ oţelurilor inoxidabile este Zăpada a'. 1
(Muncitoresc
toare, îşi pun în valoare tehnic, de a ne face mun­ grese importante pe linia menită să elimine impor­ Un glonte i
inteligenţa tehnică, confe­ ca mai uşoară, mai fru­ modernizării proceselor tul de oţeluri inoxidabile fărul) ; LC
rind producţiei materiale moasă, mai spornică. tehnologice şi a îmbună­ cu carbon foarte scăzut, de miezul
rul) ; PETR
noi dimensiuni, înaltă ca­ Din expoziţia deschisă Nodermftate şi eficienţă tăţirii calităţii oţelului. reduce consumul de ener­ (Muncitoresc
litate şi eficienţă. cu acest prilej am reţinut Proiectanţii, cercetătorii, gie electrică cu 12 la su­ Bărbaţii nu
Săptămîna creaţiei teh- cîteva realizări mai impor­ în producţia de cărbune specialiştii din combinat tă pe tona de oţel şi creş­ tă (Muncii
CÂNI : Cenl
nico-ştiinţifice, însoţită de tante pe care le vom con­ au gîndit, conceput şi a- te productivitatea cuptoa­ emisie (Rctc
o interesantă expoziţie te­ semna în continuare, prin plicat o serie de tehnologii relor cu 10 la sută, îmbu­ Fetiţa şi ca)
matică, deschisă la Sala graiul cifrelor şi al inter­ La „Expo-tehnic 1982“, lizate o serie de alte dis­ moderne de mare produc­ nătăţind considerabil ca­ şie) ; ORl
(Patria) ; Ni
sporturilor din Deva, a locutorilor. unităţile miniere din Va­ pozitive şi instalaţii mi­ tivitate şi eficienţă econo­ litatea produsului finit. ca (Flacăra)
lea Jiului s-au prezentat niere ale căror efecte eco­ mică. Rezultatul concret: Alte tehnologii, cum sînt BAI : Iarba
cu o gamă diversă şi in­ nomice se regăsesc în spo­ creşterea an de an a pro­ retopirea electrică sub cer (Casa dc
Materiale de construcţii teresantă de metode şi rurile de producţie pe ca­ ducţiei de oţel, ridicarea zgură a oţelului, elabora­ ŢEG : Vai
kobsfeld
(D
tehnologii de lucru moder­ re minerii de aici le-au continuă a parametrilor rea oţelurilor pentru rul­ Piine, aui
economice, funcţiona!© ne, cu un mare număr de obţinut în anul trecut şi săi tehnici şi de calitate, menţi, cu puritate micro­ LAN : Te s
cultură);
asimilări, autodotări şi re- de la începutul anului cu­ competitivitatea sporită pe scopică ridicată vizează, de marea (M
Preocupările colectivului treprinderii, Olimpiu Ma­ condiţionări, menite să rent. pieţele externe. Astfel, a- asemenea, îmbunătăţirea In căutarea
de la întreprinderea de tei, prin această soluţie, conducă la creşterea pro­ Eforturile stăruitoare în plicarea tehnologiei de tra­ calităţii şi sporirea valorii (Lumina).
materiale de construcţii care va intra cit de cu­ ductivităţii şi a producţiei direcţia mecanizării lucră­ tare în vid a oţelurilor asi­ metalului, creşterea efi­
Deva vizează în această rînd în fabricaţie, se de cărbune, la reducerea rilor miniere şi a creşterii gură calitate superioară pro­ cienţei economice a activi­
perioadă, eu predilecţie, scontează obţinerea unor producţiei de cărbune, din duselor şi elimină impor­ tăţii siderurgiştilor. SP&
realizarea unor materiale economii anuale de circa cheltuielilor materiale şi tul, tehnologia de prelu­ Astăzi, mai mult ca
2 500 tone ciment. Aceste diminuarea eforturilor va­ ultimii ani, continuă tof crare şi protejare cu gaze
de construcţii cu consu­ lutare ale statului. mai intens, la toate între­ oricînd, preocupările cer­ O DEVA.
muri energointensive re­ panouri vor fi mai uşoare, inerte a oţelului la turna­ cetătorilor şi specialiştilor ră, orele 18
de cultură
duse, cu eficienţă ridicată mai ieftine şi de bună ca­ Vom consemna doar prinderile miniere din Va­ re, îmbunătăţeşte calitatea din siderurgia hunedorea- cu comedia
şi un înalt grad de func­ litate, conducînd la creşte­ cîteva dintre aceste pre­ lea Jiului. Ele sînt sinteti­ suprafeţei laminate, deter­ nă sînt orientate în direc­ Eurdujeni"
ţionalitate. De curînd, aici rea productivităţii muncii ocupări şi realizări, pentru zate în cîteva cifre reve­ mină creşterea scoaterii de ţia ridicării necontenite a o Sala „Ai
a fost pusă la punct o li­ si eficienţei în construcţii. că numărul lor este mult latoare : dacă în anul 1976 metal ţagle de la 90—92 calităţii metalului, a redu­ Teatrul de
— O altă preocupare a mai mare. Pentru prima cerii consumurilor şi creş­ Jiului" Peli
nie tehnologică de fabri­ tăierea cărbunelui în aba­ la sută la 94—96 la sută
specialiştilor noştri, în pri­ * II „Încurcă-Lu
caţie a blocurilor mici de vinţa asimilării unor noi dată în istoria mineritului taje se executa mecanizat şi reduce consumurile de terii eficienţei economice. Herz.
zidărie cu cenuşă de ter­ Văii Jiului, neobositul doar în proporţie de 17,4
produse — ne spunea in­ o HUNEI
mocentrală. Efectul econo­ ginera Roma Brînză — s-a promotor al progresului la sută, în 1981 acest pro­ „Siderurgist
mic al acestei soluţii con­ concretizat în executarea tehnic de la mina Lupeni, cent a ajuns la 40 la su­ blul „Arde
stă în reducerea consumu­ unor modele şi glazuri de ing. Titus Costache, direc­ tă, iar la sfîrşitul . acestui bului gazdă
lui de ciment cu peste 15 cahle de teracotă solicita­ torul adjunct electromeca­ cincinal va fi de 46 la su­ cu Mişti ci
Koiiiu. ■* B
la sută, în condiţiile reali­ nic al acestei unităţi, a
te de beneficiarii interni tă. în aceeaşi perioadă, să­
PETRO
®
zării unor produse calita­ şi externi. Primele modele soluţionat problema tăierii parea mecanizată a lucră­ cultură. T
tiv superioare, cu posibili­ au întrunit sufragiile soli­ mecanizate a cărbunelui rilor miniere a crescut de din Bacău :
tăţi multiple de intrebuin- citanţilor, ne străduim să în stratul III, aducînd u- iubito
*yre. perfecţionăm tehnologia nităţii o eficienţă anuală la 7,2 la sută la 32,2 la O» LONEA
Căutările specialiştilor respectivă, să asigurăm a- de peste 20 milioane lei. sută, urmînd să ajungă în citorcsc. Ai
au condus la finalizarea cestui produs un nivel ca­ Acelaşi autor a realizat 1985 la 60 la sută. Aceste ric „Mîndr.
cultură a
unei noi tehnologii de rea­ litativ tot mai ■ ridicat. un dispozitiv de împinge­ cifre atestă creşterea pu­ troşani.
lizare a panourilor mari Deocamdată p r o d u c e m ternică a gradului de me­
pentru locuinţe, de aseme­ cinci modele de cahle si re hidraulică în flux con­ canizare a lucrărilor mi­
nea cu cenuşă de termo­ în funcţie de cererea pie­ tinuu, cu o eficienţă de niere : — 1976 — 0,7 la La întreprinderea minieră Lupeni a font realizat un l ii O'
centrală. După cum ne ţei vom diversifica gama 300 000 lei pe an şi tot la sută, 1981 — 29,02 la sută monorai pentru transportul utilajelor şi materialelor la lu­
spunea inginerul şef al în­ sortimentală. mina Lupeni au fost rea- şi 1985 — 38 la sută. crările din subteran.
Rezultatei
28 martie
@ Combinatul siderur­ HI Ţesătoria de mătase Extiv. î ;
gic „Victoria" Călan. Asimilări, recondiţionaşi, tehnologii noi Deva. Creatorii de aici au Extr. a I
i Specialiştii de aici au per­ realizat în cursul anului Extr. a 11
fecţionat tehnologia de fa­ milioane lei, cheltuielile de trocentrale Deva. Dacă in cinal va ajunge la 18 mi­ orientează consecvent pre­ trecut 76 de sortimente Fond de
bricaţie a cilindrilor inde­ producţie au fost reduse anul 1981 producţia de lioane lei. Efectul realiză­ ocupările în direcţia recu­ noi, din care 63 superioa­ lei.
finiţi prin procedeul du­ cu peste un milion lei, piese de schimb a între­ rilor, în domeniul creaţiei perării, recondiţionării şi re şi 13 lux, a căror valoa­
plex. Avantajele faţă de s-au înregistrat beneficii prinderii a iost de 13,8 mi­ tehnico-ştiinţifice se va reioiosirii unor piese de re s-a cifrat la 31,5 milioa­
procedeul vechi sînt evi­ suplimentare de 2,1 mi­ lioane lei, in acest an ea concretiza in creşterea pro­ schimb, repere şi sub- ne lei.
lioane lei. va li de 15 milioane lei, ducţiei de energie electrică ansamble, cum ar ii: ar­
dente : turnarea cilindrilor Si Cercetare — învă­
din două calităţi de iontă E întreprinderea elcc- iar la linele actualului cin­ cu 5 la sută în 1985 fată bori cotiţi, blocuri motor, ţămînt — producţie. Ele­ Timpul
- primară şi secundară. de 1981. chiulase, carcase, roţi din­ vii şi studenţii din judeţul 30 martie
Inlrucit miezul cilindrului se @ întreprinderea de ţate, cuplaje etc. - a că­ Hunedoara au fost pre­ deveni în
toarnă acum din fontă se­ construcţii siderurgice ror valoare s-a ridicat in zenţi in cadrul expoziţiei lă, cu cer
ros. Vor
cundară nealiată, rezultă o Hunedoara. In vederea anul trecut la 11 milioane creaţiei tehnico-ştiinţilice ţii mai aii
importantă economie de valorificării superioare a lei. cu lucrări de mare interes ploaie. Vîr
Iontă primară, in acest resurselor materiale locale II Trustul de construc­ pentru viitoarea lor acti­ derat, cu
mod se reduce consumul a fost concepută o Insta­ ţii Deva. Cele 35 de o- vitate profesională. In do­ scurtă du
ltm/ii. Te
de elemente de aliere cu laţie de sortare hidraulică biective de cercetare teh­ meniul electrotehnic şi me­ mă va fi
60-70 la sută, creşte duri­ a nisipului, a cărei efi­ nico-ştiinţifică realizate in canic au realizat o gamă zero şi 5
tatea cilindrului, deci şi cienţă se ridică la 367 500 anul trecut au vizat cu diversă de aparate şi in­ maximă
grade.
durabilitatea sa in exploa­ lei pe an. Adaptată la predilecţie mecanizarea u- Pentru
tare, se reduce importul staţia proprie de sortare nor lucrări In construcţii şt stalaţii — reostate, motoa­ aprilie 1!
de asemenea utilgje side­ a agregatelor minerale, c r e ş t e r e a productivităţii re, generatoare, transfor­ fi în gen
cerul terr
rurgice. noua instalaţie asigură re­ muncii, reducerea consu­ matoare, m a şi n i-uneile, alocuri v;
II întreprinderea me­ cuperarea anuală a 10 500 murilor materiale şi îmbu­ scule etc. - care atestă La mim
canică de material rulant mc nisip fin, iară consu­ nătăţirea calităţii lucrărilor. simţul practic şl cunoştin­ veni inst
Simeria. Prin cele 28 de muri suplimentare de ener­ Eficienţa lor s-q măsurat ţele temeinice in domeniile temporar
precipitat
obiective de creaţie teh­ gie electrică. într-un spor de producţie in care se pregătesc, a- formă dc
nico-ştiinţifică realizate in Elevii Liceului industrial nr. 1 Deva au conceput şi ÎS Trustul de mecani­ de 242 000 lei şi in redu­ nunţind că vor fi specia­ va sufla
anul 1901 s-a obţinut un executat un tablou distribuitor al energiei electrice, soli­ zare a agriculturii. Oa­ cerea cu 152 000 lei a liştii de bază ai României 100 km/h
serviciu:
spor de producţie de 12,6 citat de beneficiarii din ţară. menii muncii de aici îşi cheltuielilor de producţie. rel).