Page 1 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 1
jjjsteJleto»
SAlA Lii’TU^A
E A M P Ă M i A Ă G R 8C 0L & D E P R I M Ă V A I Ă
Buna organizare a muncii îşi arată roadele
rajeră. Mai avem de plan
© Unităţile agricole din Consiliul unic agroindus-
trial Ilia au terminat însămînţarea sl'eclei de zahăr tat doar 5 ha cu cartofi
şi mazării furajere o Cartofii au fost plantaţi pe 144 din 35. Mecanizatorii Ro-
ha o Sfecla furajeră s-a î»sămînţat pe 150 ha; mulus şi Remus Bolea,
Ionel Sori nea si Titus Bur-
za şi-au făcut şi î.şi fac
întrecerea pentru reali în unităţile consiliului nos pe deplin datoria la pre
zarea la timp şi în bune tru” — ne relata Radu Ti- gătirea terenului şi la se
condiţii a lucrărilor de cuşan, inginer şef al aces mănat, lucrări care întru
pregătire a terenului şi în tui organism — mecaniza nesc condiţiile agrotehnice
sămînţarea culturilor de torii şi cooperatorii mun şi db calitate stabilite pe
primăvară se desfăşoară cesc cu abnegaţie şi răs culturi. O activitate inten-
C O l U m i O L U ! cu intensitate pe ogoarele pundere, iar rodnicia» mim»- să, bine organizată am în
unităţilor agricole socia Cii lor şi a cadrelor de tâlnit şi la C.A.P1 Ilia unde
liste din Consiliul unic a- specialişti se concretizează Sabin Crişan, în tarlaua de
Anul XXXIV» nr. 7587 JOI, 1 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani groindustrial Ilia. îndru în realizări de' prestigiu. peste „Valea Bătrînă" şi
marea şi coordonarea în Ani încheiat însămînţarea Dănilă Roman, la brigada
tregii activităţi de către griului de primăvară — Brîznic, plantau cartofi;
organele şi . organizaţiile 169 ha, sfeclei de zahăr — iar Maxim Brumaru şi
50 ha, mazării furajere —
lucrau
P L E N A R A C O M IT E T U L U I C E N T R A L de partid asigură folosirea 160 ha. Am semănat 90 ba Gheorghe Şerban pregătirea
din plin a timpului de lu
la
cu
discurile
cru şi utilizarea cu randa trifoliene şi 150 ha» din terenului. Alături de meca
ment sporit a tractoarelor, din cele 189 pe care culti nizatori munceau coopera
A L P A R T ID U L U I C O ilJ lS T R O M Â N utilajelor şi maşinilor a- tuaţie bună avem şi» la torii Toader POenar, Anto
văm sfeclă furajeră; O si
gricole de semănat şi plan
Jurca,
Gălean,
Aurel
nie
tat, iar buna organizare a plantarea cartofilor. Din Viorel Părăoan, Oct'avian
muncii, disciplina, ordinea cele 265 ha planificate s-au Bota şi alţii; care trans
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae cîrlu, Gheorghe Vladj Ion Teşii, Paraschiv
1
plantat 144. între unităţile
Ceauşescu; secretar general al Partidului» Benescu. î.şi arată din plin roadele. cu cele mai bune rezulta portau sămînţa» şi alimen
Comunist” Român, miercuri) 31» martie, a 1». în cadrul plenarei a fost examinat te se numără asociaţiile tau maşinile cu cartofi.
avut loc plenara Comitetului Centrali al şi aprobat în- unanimitate Raportul pri economice intercooperatiste Aici s-au plantat 35 lla» cu
1
Partidului» Comunist Român; vind' situaţia cconomico-financiară pe an cartofi din 55; Cu bune
Plenara a adoptat' în unanimitate, ur samblul economiei naţionale, rezultată pe Grind şi Ilia, cooperativele rezultate se înscrie în rea
agricole Răduleşti, Roşeani,
mătoarea ordine de zi : bază de bilanţ, în anul 1981. Teiu, Ohaba, Bretea Mure- lizarea sarcinilor şi C.A.P.
Bi'ănişca, unitate din Con
V. Raportul privind» situaţia economico- Comitetul Central al Partidului Comu
1
Gurasadaj
Sălciva,
1
financiară pe ansamHHil economiei naţio nist» Român a apreciat că în anul 1981 au şană, Lăpuşnic, iar între siliul unic agroindustrial
Ilia,
nale, rezultată» pe bază de bilanţ, în anul fost obţinute rezultate importante în dez mecanizatorii care se evi Dev.f, unde s-au plantat
19811 ” voltarea economică şi social-culturală a denţiază în muncă se află 40 de ha cartofi» din 90
şi s-au semănat 20 ha din
1
2. Raportul privind realizarea progra ţării; în creşterea potenţialului produc Pâscu Uărmăzan, Viorel • 25 eu sfeclă de zahăr. 10
mului de producere a energiei în cin tiv şi telinico-ştiinţific al economiei na Grişan, Gheorghe Moţ, Va
cinalul 1981—1985 şi dezvoltarea potenţia ţionale, în lărgirea şi modernizarea, for sile Riisu, Nicolae Lungu lla ou mazăre furajeră şi
lului energetic al ţării pînă în 1990) ţelor db producţie, în ridicarea eficien si alţii. 15 ha cu trifoliene, evi-
3) Raportul privind' rezultatele reoen- ţei economice şi perfecţionarea conduce în toate unităţile se denţiindu-se prin munca
1
sămîntului animalelor domestice, de la 1 rii economico-sociale, în sporirea avuţiei munceşte cu rezultate bu depusă» mecanizatorii Eu
februarie 1982 şi unele măsuri pentru rea naţionale şi; ca urmare, s-a asigurat în ne. în cooperativa noastră gen Mîrza, Viorel Siininic
şi
Maria
cooperatoarele
lizarea programului de întărire a auto- făptuirea Programului partidului de ri — a ţinut să ne precizeze Părăoan; Cornelia Giura,
condticerii şi autbaproVizionării teritoria dicare continuă a nivelului de trai ma inginerul şef al C.A.P. Gu- Maria Trifan. în toate uni
le, precum şi asigurarea aprovizionării în» terial şi spiritual al tuturor cetăţenilor. rasadn, Nicolae Nicula- —
bune condiţii» a populaţiei. Realizarea de către unităţile economice dacă nu venea ploaia ter tăţile însămînţările din
1
4; Raportul cu privire Ia efectivul, com a unei» creşteri cu 12,3 la sută a benefi minam miercuri însă- prima epocă se vor fina
poziţia şi structura organizatorică» a parti ciului net, a unui excedent de peste 8,5 mînţările din prima opa liza în câteva zile şi peste
tot se acţionează la pre
dului la 31 decembrie 1981. miliarde lei la bugetul statului, precum că Dar .şi ploaia n venit gătirea terenului în vede
5. Raportul cu privire Ia activitatea şi a unui excedent de peste 300 milioane tocmai la vreme. Avem rea trecerii la semănatul
desfăşurată în anul 1981 de către orga dolari la balanţa comercială a României sub brazdă sfecla de za porumbului.
nele de partid, de stat şi organizaţiile de constituie succese importante în măsură hăr, mazărea si sfecla fu N. BADIU
masă pentru înfăptuirea politicii de cadre să asigure înfăptuirea în continuare a
a partidului. Programului partidului de ridicare conti
(i. Raportul privind activitatea de re nuă a nivelului de trai material şi spiri Re in tor şi la sat,
zolvare a propunerilor, sesizărilor, recla- tual al poporului.
matiilor şi cererilor oamenilor muncii în Rezultatele înregistrate confirmă realis el lucrează acum in
19814 ......... mul» şi justeţea politicii partidului, care
7. Raportul privind activitatea interna aplică în mod creator adevărurile gene
ţională a partidului şi statului în 1981» şi rale, legităţile socialismului, la condiţiile * sectorul zootehnic
principalele orientări în politica externa istorice concrete ale României şi la a că
în anul 1982. rei fundamentare un rol important îl are Pe Gheorghe Barbu l-am terea ovinelor, din produse
Ea plenară au participat; ca invitaţi, secretarul general al partidului, preşedin întîlnit, zilele trecute, după le obţinute valorilicind exce
prlm-secretâri ai comitetelor judeţene de tele republicii,, t o v a r ă ş u l Nicolae terminarea programului de dentul pe bază de con
parlidi cadre de condticere din ministere, Ceauşescu. lucru de dimineaţă, în graj tract,
instituţii centrale, organizaţii de masă şi Plenara a evidenţiat că succesele obţi dul pentru vaci cu lapte, de Un alt exemplu de înţele
obşteşti, redactori şefi ai presei centra nute ilustrează elanul şi abnegaţia cu încălţăminte la brigada din Ohaba de gere a chemării adresate de
Fabrica
le care nu sînt membri ai C.C. al P.C.R. care oamenii muncii de la oraşe şi sate Hunedoara; de Croitorul de sub Piatră, a C.A.P. Sălaşu secretarul general al parti
în cadVul dezbaterilor au luat cuvîn- — români, maghiari, germani şi- de alte feţe Maria Chereji a obţi de Jos. Aşa am stabilit — dului, tovarăşul Nicolae
tul tovarăşii: Pavel A'ron, Ion Sîrbu, naţionalităţi — întregul popor au acţio nut locul I pe secţie în ne spune interlocutorul — să Ceauşescu privind reîntoarce
Alexandrina- Găinuşe, Vasile Secliel, Fer- nat în strînsă unitate, sub conducerea întrecerea socialistă pe a- ne rinduim zilnic îngrijitorii, rea unor muncitori la sate,
şi
nuî
menţinindu-se
1981,
dinand' Nâgv, Constantin Cri.şan, Miu Do- partidului, a secretarului său general, în prezent printre fruntaşii pentru a nu lăsa animalele unde să se încadreze în sec
brescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina secţiei singure. Supraveghem păstra toarele de producţie de ba
Ciobanu, Fon Lăzărescu, Trandafir Co- (Continuare in pag. o 2-a) Foto: VIRGTL ONOIU rea temperaturii corespunză ză ale C.A.P., în special in
toare în adăpost, asigurarea zootehnie, unde este nevoie
apei necesare, urmărim com de buni meseriaşi, de cei
Mobilizare masivă ch forţe pentru urgentarea lucrărilor portamentul animalelor a din mai harnici şi pricepuţi coo
grupă
pentru
le
fiecare
şi
oferă
tînărul
peratori,
ii
putea feri de îmbolnăviri şi Mihai Hoza. După ce a lu
a dirija, cu sprijinul cadre crat ca sudor la Petroşani,
S-au împlinit' şase» ani rile aferente, multe de subterană — obiectiv aflat lotului centrala subterană).
de oîndi au început lucră mare complexitate tehnică, în stadii înaintate de exm- Florin Mandai : „Dacă am lor de specialitate, procesul nu s-a împăcat cu gîndut
rile de construcţie a hidro dispersate pe o întinsă zo cuţie —, pe aducţiunea se reuşit să predăm în de- de reproducţie. Aici impre că va rămine muncitor na
centralei de la Rîu Mare- nă geografică, apoi» salba cundară (în punctele de la vans la< montaj grupurile sionează plăcut spiritul de vetist, care să-şi procure
Retezat. Realizările din a- de microhidrocent'rale în Rîuşor şi Nucşoara), unde, hidrogeneratoare nr. 1 şi ordine şi curăţenie. Interlo hrana din munca altora, cînd
ceşti ani sînt multe,, im aval, spre Haţeg. Ne bucu de asemenea, au fost ma nr. 2, aceasta se datore.şte cutorul işi exprima însă amă el singur şi-o poate produ
portante, maii ales că — răm de un sprijin sub jorate efectivele. „Am fi în» bună măsură» unui spe răciunea pentru faptul că ce la ţară. Ca urmare, s-a
pentru ai putea munci cu stanţial» din» partea condu nalizat deja citeva lucrări cialist de excepţie în ase unitatea nu şi-a putut asigu încadrat ca îngrijitor de ani
spor — constructorii» şi-au cerii» de partid şi de stat importante — relevă inter- menea lucrări, Ignat lo- ra in totalitate din producţie male la brigada din Galaţi,
durat aici, în inimă» de sif. Gofrajele executate de proprie furajele. a C.A.P. Pui. Aici obţine zil
munte, adevărate orăşele, brigada pe care o condu Comunistul Gheorghe Baf- nic, de la lotul de animale
cochete, cu tot confortul HWESTITHLE ce sînt! de calitate excep tiu ne-a vorbit cu mult in pe care le îngrijeşte cîte
necesar. Acum a sosit vre ţională, asigurînd aseme teres despre grija ce o dove 50-60 I lapte. De la înce
mea finalizării, pe rînd; a nea calitate şi betnanelor. deşte faţă de cele 17 ani putul anului a şi obţinut de
lucrărilor şi obiectivelor „Eu sînt doar un om şi male, pe care le are in pri la vacile din lotul său cinci
importante. La» sfîrşitul fără priceperea şi, dărui* mire. Ne-a mărturisit că nu viţei, producţia de lapte fiind
săptămânii trecute am con Pe amenajarea hidroenergetică rea» în muncă ale unor se prea poate lăuda cu pro in creştere. In ziua cînd l-am
semnat, la faţa locului) dulgheri ca Iosif Catană, ducţia de lapte, dar există întilnit la muncă, II ajuta şi
două asemenea» evenimen Rîu Mare-Retezat Simon Ştefan II, Câdar condiţii ca situaţia să fie sora sa, Voi'clvţa. Alteori,
te : străpungerea galeriei Ştefan, Bozga Dănuţ, nu mult îmbunătăţită şi recupe ne-a spus el, il ajută şi A-
de fugă şi predarea» la am fi reuşit prea multe — rate restanţele. După ce driana, care este elevă in
montaj» a celui de al II-lea — in oameni, utilaje, ma- locutbrul : excavaţiile în a adăugat, eu. modestie, timp de patru ani a lucrat clasa a Vlll-a.
grup hidrogenerator. teri ale — şi colectivele centrala subterană, stră pe şantierele de construcţii Adunarea generală a coo
noastre, sub îndrumarea pungerea galeriei forţate, Ignat Iosif*. Noi ne-am an din Haţeg şi Valea Jiului, peratorilor i-a aprobat lui
— Din Programul ener gajat ca -pînă la 1 Mai n-a mai putut rezista insis Mihai Hoza un loc pentru
getic pe cincinalul 1981»— organizaţiilor de partid, puţul castelului de echi a.e. să terminăm toate lu tentei chemări a satului, construcţia unei case, ţinind
sînt hotărîte
1985 şi dezvoltarea poten fice strădaniile să-şi intensi libru, străpungerea gale crările de la centrala sub unde a înţeles că are con seama de dorinţa lui de a
în
muncă
ţialului .energetic al ţării şi să apropie cît mai mult riei de fugă. Altele sînt terană. Nu s-a-ntîmplat diţii depline de afirmare prin se stabili definitiv aici, pen
pînă în 1990, stabilit pe termenele de finalizare a în stadii avansate, la alte vreodată să nu ne ţinem muncă, Acţionînd cu răspun tru a lucra in sectorul zoo
baza hotărîrilor Cbngresu- ac'estei mari hidrocentrale. le trebuie să zorim cît măi de cuvînt". dere muncitorească, alături tehnic. Interlocutorul ne-a' re
lul al XH-lea al P.C.R., mult pentru a ne înscrie Am parcurs ultima lu de ceilalţi ingrijitori de ani latat că este satisfăcut de
nouă ne revin sarcini d§ După cum ne spunea Ti- în termenele planificate. crare, finalizată sîmbătă : male a reuşit să schimbe în noua sa meserie, că se sim
mare importanţă — sub berlu Micu, inginerul şef Avem oameni de ispravă galeria de fugă, în lungi bine faţa zootehniei la C.A.P. te stimulat să depună o
linia Silvestru Jeledinţan, al grupului de şantiere, şi sperăm să facem lu Implicat cu întreaga putere muncă de calitate pentru a
secretarul comitetului db ritmurile de lucru pe ame cruri bune aici, în Rete me de 776 m; Specialiştii de muncă in realizarea pro obţine producţii superioare,
1
prezenţi
au
la
eveniment
partid al Grupului de şan najare sînt bune. Se ac zat". apreciat calitatea lucrării, gramului teritorial de auto- ceea ce-/ dă posibilitatea
tiere Rîu Mare-Retezat. ţionează cu forţe sporite Despre unii oameni; me iar Horaţiu Borca, secreta aprovizionare, Împreună cu ca, in lumina proiectului Le
Avem de finalizat, Cit mai îndeosebi pe aducţiunea seriaşi cu experienţă, tre rul comitetului de partid părinţii, Gheorghe Barbu se gii retribuirii muncii în uni
repede cu putinţă, centra principală, unde se înre cuţi prin şcolile Bicazului, preocupă şi de creşterea a tăţile agricole cooperatiste,
la subterană, respectiv ce gistrează rămîneri în urmă Argeşului, Someşului, Lo DUMITRU GHEONEA cinci bovine in gospodăria să obţină ciştigUri la nivelul
le două grupuri de cîte faţă de plan, dar şi la ba trului Sau Porţilor de Fier,, persănală, din care trei vaci celor realizate in industrie.
167,5 MW, cu tonte lucră raj, în-aval, la centrala doreşte să vorbească şeful (Continuare în pag a 3-a) cu lapte, precum şi de creş N. TiRCOB