Page 100 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 100
Pag. 4 DRUMIJI SOCIALISMULUI NR. 7 611 © JOI, 29 APRILIE 1932
i DIN PARTEA CONSILIULUI DE STAT
j C O M U N I C A T
în legătură cu folosirea autoturismelor
] proprietate personală în zilele de 1 şi 2 mai 1932
J în zilele de 1 şi 2 mai 1982, autoturismele proprietate
MIM Prezentarea festivă a albumului „România-Ceausescu“ I personală pot circula, indiferent de numărul de înmatri-
j «ilare, cu soţ sau fără soţ, al autoturismului.
ATENA 28 (Agerpres). — externe, după ce a evocat duirea socială, este apăra vieţuire paşnică între toa
La Atena a avut loc pre politica de dezvoltare con rea păcii şi securităţii ţă te naţiunile".
zentarea, într-un cadru tinuă a relaţiilor dintre rilor lor şi a lumii întregi Orestis Kolozof, membru i Să fa ten rime ştiută tu îridrrii
l’estiv, a albumului „Ro Grecia şi România, urmată şi, în acest cadru, trebuie al Secretariatului C.C. al
mânia — Ceauşescu“, apă cu consecvenţă de partidul să se consolideze indepen Partidului Comunist din
rut la prestigioasa editură Noua Democraţie, pe care denţa fiecărei ţări". Grecia, şeful secţiei inter
„Melissa", în condiţii gra a avut posibilitatea să o loannis Zigdis, preşedin naţionale a C.C. al P.C.G.,
fice deosebite, în limbile aplice în practică, în cali tele Uniunii Centrului De după ce s-a referit la re
engleză şi franceză. La a- tate de ministru de exter mocratic — E.D.I.K., a spus laţiile tradiţionale eleno-
ceastă manifestare, care ne, a împărtăşit „marea între altele : „Am avut o- române, a arătat că „sub
s-a bucurat de o audienţă bucurie şi cinstea de a fi noarea şi plăcerea să fiu conducerea P.C.R., în frun
deosebită, au participat fost primit, in vara anu primit, cu prilejul unei vi te cu eminentul său con
conducători ai principalelor lui trecut, de preşedintele zite în România, de pre ducător, Nicolae Ceauşescu,
partide politice din Grecia, Nicolae Ceauşescu şi de a şedintele Republicii Socia poporul român construieşte
membri ai guvernului, de fi avut cu domnia sa o con liste România, Nicolae socialismul. Comuniştii
putaţi, oameni de cultură vorbire prietenească şi sin Ceauşescu, a cărui vizită greci — a spus vorbitorul
şi artă, oameni de afaceri, ceră asupra relaţiilor bila oficială o aşteptăm peste — urmăresc cu mare in
ziarişti. terale, precum şi asupra cîteva zile la Atena. Am teres această operă, se bu
unor probleme internaţio cură din toată inima de
în cuvîntul său, preşedin putut constata măreţia băr
tele Parlamentului elen, nale. batului politic. Preşedinte succesele obţinute şi urea
loannis Alevras, a subli îl cunoscusem pe preşe le Nicolae Ceauşescu este ză poporului român reali
niat : „Progresele realizate dintele Nicolae Ceauşescu conducătorul inspirat. Nu zări tot mai mari".
de poporul român pe toa atunci cînd l-am însoţit la este numai mesagerul pă în cuvîntul său, Nicolaus VASILE IORDACIIE. For DUMITRU MOKARU.
te planurile poartă adînc Bucureşti pe domnul Ka- cii, cl şi purtătorul ei. Vi Guriotis, membru al Bi mat la Politehnica Iaşi, Convocat mereu de antre
întipărită amprenta perso ramanlis, însă întîlnirea de zitează, de regulă, ţări în roului Executiv al C.C. al portarul Iordachc a cunos norul naţionalei, Lucescu,
ca al doilea portar a fost...
nalităţii conducătorului Ro anul trecut mi-a oferit po care se resimte necesitatea Partidului Comunist din cut a doua... tinereţe la mereu primul. Aceasta i-a
mâniei de azi, preşedinte sibilitatea de a cunoaşte unei terţe prezenţe pentru Grecia (interior), şi-a ex Steaua şi naţionala, iar a- fost şansa contra... neşan
alăturat
s-a
lui Nicolae Ceauşescu, pe mai bine dinamismul ce-1 a vindeca răni şi a calma primat deosebita bucurie şi cum noi selecţionaţi, grupului sei unor meciuri pierdute,
poate
de
primul
el
care, peste cîteva zile, po caracterizează, concepţiile pasiuni". satisfacţie faţă de iniţiati cu mai multă convingere nu de care, în Moraru, la rînd.
26
Drept
porul elen îl va primi cu şi realismul cu care abor va „prezentării operei tova decît la primele convocări de ani, se află în... dreptul
deosebită afecţiune şi sa dează problemele interna „Am fost foarte impre răşului Nicolae Ceauşescu, şi, oricum, mai multă de său. Lupta eu —iordachc,
tisfacţie. Această manifes ţionale, calităţi ce l-au de sionat de discuţiile noas preşedintele Republicii So cît a colegilor săi de club Duc adam şi Cavai cofc,‘* : fuă.
mereu
lot,
dar
chemaţi
la
tare permite reprezentanţi finit ca o personalitate de tre cu privire la Balcani cialiste România, eminent „accidentaţi".
lor vieţii politice şi socia seamă pe plan mondial" — şi la problemele existente factor politic pe tărîm in
le a ţării noastre să expri a arătat vorbitorul. în această regiune. Depar ternaţional". „Partidul nos
me sentimentele de stimă Preşedintele Uniunii De te de a lua partea unuia sau tru — a spus vorbitorul —
şi respect nutrite faţă de mocratice de Stînga din altuia, preşedintele Nicolae apreciază în mod deosebit
conducătorul României Grecia — E.D.A., Ilias Iliou, Ceauşescu a luat partea această operă, ce nu poate
prietene, să-i ureze încă după ce a evocat princi omenirii şi a păcii, adop- fi limitată numai la cadrul
de pe acum un călduros- palele momente din viaţa tînd constructive puncte naţional al ţării vecine
bun venit". şi activitatea revoluţiona de vedere". prietene, în care persona
„Conducătorului Româ ră ale preşedintelui Nicolae Secretarul general al litatea preşedintelui Nicolae
Ceauşescu şi-a pus pecetea
niei prietene, căruia i se Ceauşescu, a menţionat că Partidului Socialismului sa asupra promovării pro
datorează atîtea în ceea ce ţine să sublinieze princi Democratic (K.O.D.I.S.O.),
priveşte progresul social, palele caracteristici ale Hristodulos Kuruklis, a a- gramelor de dezvoltare e-
economic, cultural şi po dezvoltării actuale a Repu rătat în cuvîntarea sa că conomică şi socială a ţării
litic al poporului român, blicii Socialiste România şi tot ceea ce a realizat Ro şi asupra succeselor po
i se cuvine, totodată,' în trăsăturile esenţiale ale mânia este, aşa cum subli porului român, în ultimii 20
treaga noastră admiraţie", gîndirii, ale năzuinţelor şi nia preşedintele Nicolae de ani. Opera sa, impor
a ' continuat vorbitorul. realizărilor conducătorului Ceauşescu, rodul muncii şi tantă şi multilaterală, de GINO loKGULESCU. Ac
„Aceasta pentru că, prin României contemporane, strădaniilor poporului. păşeşte cu mult acest ca tualul fundaş de marcaj
politica sa înţeleaptă, fun îndeosebi în politica exter Credem — a spus el — dru, are dimensiuni remar VIOllEL. TURCU. înain al Sportului studenţesc şi
damentată pe principiile nă, cît şi în poziţia activă că, prin contribuţia tutu cabile în spaţiul balcanic taşul descoperit după dis naţionalei, este, pentru pri
ma
desco
independenţei, suveranită faţă de principalele pro ror, putem să consolidăm şi european şi se extinde cutatul turneu sud-ameri perirea echipă a ţării, Lucescu,
Mircea
lui
româ
al
selecţionatei
ţii şi integrităţii teritoria bleme ale lumii contempo în Balcani — deşi avem în lumea contemporană". can în iarnă. Disponibilităţi cu tot... corul de proteste
ne,
le, promovează cauza pă rane. „Gîndirea preşedinte regimuri sociale diferite — A luat de asemenea, cu ofensive reale, fizic rezis al alLora. Vine bine în a-
la
util
cii şi colaborării atît de lui Nicolae Ceauşescu — o pace durabilă, care să vîntul loannis Kapsis, mi tent — om pe care se tac, dăruit loviturile fixe, foarte
—
calităţi
şi
mult dorită şi necesară a spus el — este călăuzită conducă la dezarmarea re nistru adjunct al afacerilor poate conta în perspectivă. importante în ideea de joc
Meciul cu Cipru e o şcoa
României şi, în general, de credinţa că datoria prin ciprocă, la întărirea cola externe. lă... (21 de ani). a echipei naţionale (26 de
Balcanilor". cipală a conducătorilor e- borării popoarelor din Eu In încheierea festivităţii, ani).
Constantin Mitsotakis, pocii noastre, din toate ţă ropa în lupta pentru liber a vorbit Ion Brad, amba
fost ministru al afacerilor rile si indiferent de orîn- tate, independenţă şi con sadorul României la Atena. lange, preşedintele Federa
ţiei internaţionale de fot
bal (F.I.F.A.), a declarat că
pe 7 august, in oraşul nord-
REZOLUŢIA ORGANIZAŢIEI Evoluţia situaţiei din ministru, Margaret That-
STATELOR AMERICANE * * cher, a anunţat miercuri american East Rutherlord
(statul New Jersey), sg v— N
WASHINGTON 28 (Ager insulele Malvine instituirea unei zone totale După cum s-a mai anun desfăşura un meci de lofL
pres). — Cea de-a 20-a re de interdicţie, atît navală, ţat, reprezentativa de fotbal bal între o selecţionată eu
uniune extraordinară la ni Documentul, informează a- de la orice acţiuni de na a ţării noastre va întreprin ropeană şi o echipă alcă
vel ministerial a Organiza genţiile internaţionale de cît şi aeriană în jurul Insu de un turneu de trei jocuri tuită din jucători de pe ce
ţiei Statelor Americane, presă — cere încetarea os tură să ducă la o agravare lelor Malvine, începînd de în America de Sud, în com lelalte continente, încasări
Convocată în legătură cu a situaţiei. vineri, ora 11 GMT. Zona pania formaţiilor Argenti le fiind destinate Fondului
criza din Insulele Malvine tilităţilor care tulbură pa de interdicţie aeriană, pe nei, Perului şi statului Chile, Naţiunilor Unite pentru Co
(Falkland), a adoptat — cu cea continentului şi care INSTITUIREA ZONEI TOTALE toate trei calificate la tur pii (UNICEF). Fotbaliştii vor
17 voturi pentru, nici unul pot avea consecinţe impre DE INTERDICŢIE o rază de 200 mile (circa neul final al campionatului fi selecţionaţi de către
contra şi 4 abţineri (S.U.A., vizibile. Marea Britanie 325 km), vine să comple mondial. Întîlnirea cu Ar F.I.F.A., numele lor urmînd
Chile, Columbia şi Trini- ÎN JURUL INSULELOR teze blocada navală anun gentina este prevăzută pen să fie anunţate in ultima
dad-Tobago) — o rezoluţie este invitată să se abţină ţată la 13 aprilie de guver tru 72 mai, cea cu Peru — sâptămînă a turneului final
eu scopul de a facilita so de la orice act care ar pu LONDRA 28 (Agerpres). la 15 mai, iar meciul cu al campionatului mondial
luţionarea paşnică a con tea afecta pacea şi secu — După o reuniune de ur nul britanic în jurul insu Chile se va disputa pe 18 din Spania.
flictului anglo-argentinian. ritatea, iar Argentina — genţă a guvernului, primul lelor. mai. Căpitanii onorifici ai ce
(Agerpres) lor două echipe vor li bra
~k zilianul Pele, la echipa
BELGRAD 28 (Agerpres). „Restului lumii“ şi, respec
-\i
Federaţia
tiv,
Iu
fotbal
vest-germanul
ţie a oţelarilor, la care au 13 capete de acuzare, din @ BEIJING. - Un avion - goslaviei a de comunicat a lotul Beckenbauer, Franz
selecţionata
aparţinînd
Kî3W participat mii de muncitori tre care cinci sînt pedepsi de pasageri aviaţiei civile Ad a i! de jucători care vor susţine europeană, aleşi în semn
te de legile americane cu
statele
Michigan
din
şi
O-
ministraţiei
hio pentru a protesta faţă închisoare pe viaţă. Intre în perioada următoare o se de omagiu pentru contribu
Chinei, care zbura pe ruta
O KABUL. — Republica de politica economică a acestea figurează rănirea Guangzhou-Guilin, s-a pră rie de meciuri amicale in ţia lor la dezvoltarea fot
Democratică Afganistan a Administraţiei. După cum preşedintelui american, a buşit, luni dupâ-amiază, cu compania selecţionatelor balului.
sărbătorit cea de-a patra se relevă în declaraţia di secretarului de presă al Ca 45 de kilometri înainte de I! „B" ale României şi Bulga
aniversare a Revoluţiei din fuzată de manifestanţi, în sei Albe, James Brady, care riei. Pentru aceste întilniri MADRID 28 (Agerpres).
aprilie. Cu acest prilej, în aceste state, unde sînt si a rămas grav handicapat, oraşul Guilin. Cei 104 pa (9 mai, la Alba lulia, şi 13 — Biletele de intrare ia
capitala ţârii a avut loc o tuate marile întreprinderi precum şi a doi membri ai sageri, aflaţi la bord şi cei mai. la Virşeţ - cu echipa meciurile turneului final al
paradă militară, la care au metalurgice ale ţării, nive serviciilor de ordine. Apă 8 membri ai echipajului secundă a României, ii campionatului mondial de
asistat Babrak Karmal, se lul şomajului a ajuns la 20 rătorii lui John Hinckley au şi-au pierdut viaţa - pre mai — cu formaţia Bulga fotbal din Spania, rezervate
cretar general al C, C. al la sulă din totalul forţei de anunţat că intenţionează să cizează agenţia China riei), au fost selecţionaţi, ţării-gazdă, nu au fost încă
Partidului Democratic al muncă. ceară achitarea clientului Nouă. printre alţii, A. Stoianovici, puse in vinzare, iar locurile
Poporului din Afganistan, lor, susţinînd că acesta a Pudar, Borovnica, Brucici, de desfacere şi data aces
preşedintele Consiliului Re SS WASHINGTON. - La fost „iresponsabil din cauza La locul accidentului au teia sînt ţinute secrete,
voluţionar al R.D. Afganis Washington a început marţi unei demenţe pasagere". fost trimise persoane oficia Serpak, Drizici, Nobrado- pentru a se evita falsifică
tan, alte oficialităţi afgane. procesul lui John Hinckley, Pe de altă parte însă, au le, care cercetează cauzele vici, Zivkovici, Măriei, Deve- rile. Ca o măsură suplimen
torităţile au anunţat că în rici, D. Savici şi Bazdare- tară in vederea descurajă
autorul tentativei de asa catastrofei.
, WASHINGTON. - sinat de la 30 martie 1981, ziua în care a fost ares vici. rii amatorilor de contrafa
1 „Salvaţi locurile noastre de tat, Hinckley, în vîrstă de ic ceri, intr-o primă iază se
ţ muncă", sub această lozin- împotriva preşedintelui Ro- 26 de ani, „nu suferea de NEW YORK 28 (Ager vor vinde doar tichete, a-
nald Reagan. Contra lui pres). — In cadrul unei cestea
i că a avut loc în capitala nici o maladie psihică se- MW \ \ urmind să fie schim
î S.U.A. o mare demonslra- Hinckley au fost formulate conferinţe de presă ţinute bate, in preajma meciurilor
I la New York, Joao Have- cu biletele proprlu-zlse.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbii, Ion Ciocleî, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 leij trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. 78 lelj anual — 156 leL
Telefoane'i 11275, 11585, 12157, 20708. Telexi 72288.
TIPARUL) Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzorîl voluntar!
din întreprinderi şi Instituţii.