Page 101 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 101
ĂLA *•*}
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ
DECADA PRODUCŢIEI RECORD 1
AU ÎNDEPLINIT comunistul Nicolae An-
PLANUL PE LUNA draşic respectă cu stric
APRILIE teţe graficul lucrărilor
^ 4^ Trei dintre sectoarele de reciclare. Acest fapt
va permite ca din prima
A L I S M U L re în producţia întreprin şi rind cantitatea de cărbu
zi de lucru a lunii mai
cu cea mai mare ponde
mecanizat
să
complexul
de
derii
prospecţiuni
funcţioneze «lin plin, spo
explorări
geologice
Deva
îndeplinit
prevede
şi-au
ne extras Ia Paroşeni cu
rile de plan pe luna a- peste 000 tone zilnic.
prilie la lucrările minie
re, de foraje şi suitori, OPERATIVITATE
punînd mai devreme în
ŞI EFICIENŢA
evidenţă resursele mine
rale utile din planul pe
Anu! XXXIV, nr. 7 612 VINERI, 30 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani rioadei. Este vorba despre Şi colectivul de cefe
COMPLEX MECANIZAT rişti din staţia Peştiş a
colectivele secţiilor Valea declarat perioada 20—30
Jiului, Veţel şi Brad, care DE MARE aprilie a.c. „Decadă re
Competitivitatea produselor se şi-au organizat mai te PRODUCTIVITATE cord în producţie**. Mo-
LA I.M. PAROŞENI
meinic lucrul pe forma
ţii şi schimburi, au folo bilizîndu-se exemplar în
asigură prin calitate ireproşabilă sit Ia capacitate instala în scopul creşterii pro muncă, lucrătorii din tu
ducţiei de cărbune, la în
ţiile şi utilajele din do treprinderea minieră Pa- ra I au descărcat în de
de
pozitul
de
minereuri
si ritmicitate în execuţie tare. De menţionat că roşeni se desfăşoară în Ia Băiţa, în ziua dc 24
maistrul sondor Iosif Mi- această perioadă o impor aprilie, 410 vagoane de
clea — de la raionul
Colectivul întreprinderii depăşim ritmic sarcinile, unelte în aplicarea unui tantă operaţie de recicla minereuri, iar cei din
mecanice Orăştie a înche deci să ne onorăm cu plan complex de măsuri Ilondoi — a realizat în re. Este vorba de demon tura a Il-a au descărcat
iat anul 1981 cu importan promptitudine obligaţiile tehnico-organizatorice, me luna martie a.c., cu două tarea, transportul şi mon în 25 aprilie 550 de va
te depăşiri de plan la contractuale, în condiţiile nit să ducă la creşterea instalaţii, un record ab tarea unui complex meca
principalii indicatori eco creşterii continue a calită parametrilor calitativi ari goane. S-au evidenţiat în
nomici. Dintre aceştia, ce ţii produselor noastre. A- strungului SN 320, deci la solut la lucrările de fo nizat «le mare productivi hărnicie, printre alţii,
le mai substanţiale reali cest lucru a contribuit de fabricarea unor strunguri raj în subteran: (ifl-l me tate din panoul III, blo muncitorii comunişti Ho-
zări s-au înregistrat la ex competitive pe pieţele ex tri, iar sondorul şef Titu cul 2, stratul 13, în pa ria Stanciu, Viorel Stoi
port, pentru că producţiei cisiv la menţinerea unor Popescu — de Ia raionul noul VII al aceluiaşi ca, Kertes Ştefan, Culu-
deri vate pieţelor externe i parteneri mai vechi şi la terne. Mai mult, faptul că
organizaţiile de partid se Uricani — a forat, în a- strat. Pentru intrarea la ţui Macavei, Mihai Pa-
implică temeinic în activi ceeaşi lună, 301 metri, de termen în funcţiune a pui, Şerban Constantin,
tatea economică, insistînd asemenea un rezultat de puternicului agregat mi- Simion Popa. (Vasile Gri-
cu predilecţie pe capitolul vîrf la lucrările «ie forai brigada conducă «!<■ "nras, corespondent).
export, este relevat şi de
frecventele analize ce se
fac în adunările generale
pe marginea ritmicităţii şi
se acordă aici o atenţie deo penetraţia pe noi pieţe calităţii produselor, dc dis
sebită. Şi in acest an, rezul străine. cuţiile purtate în acest an
tatele obţinute la export Şi, intr-adevăr, după
sînt cu mult superioare cum arăta Vasile Giurgiu, cu comuniştii de la contro
prevederilor de plan la zi. economist în cadrul com lul tehnic de calitate, cu
toţi oamenii muncii din
— Am început foarte bi partimentului import-ex-
ne activitatea de export — port, de la două ţări în secţiile unde se realizează
releva Ioan Munteanu, di anii trecuţi, astăzi produ sortimentele de export. A-
rectorul adjunct comercial sele purtînd marca I.M. . ceste acţiuni au un scop
al întreprinderii. în cele Orăştie sînt solicitate în precis: realizarea ritmică
trei luni şi două decade R.F. Germania, Bulgaria, a tuturor operaţiilor, exi
din anul curent, colectivul Turcia, Cuba, Egipt, Ban genţă sporită la controlul
nostru si-a depăşit sarci gladesh şi în alte ţări. de calitate interfazic. Iar
nile cu 1.1 milioane lei — Numai în perioada rezultatele obţinute de co
Avem toate condiţiile ca şi trecută din acest an — lectiv pînă acum dovedesc I.M. Barza. Brigada fh* mineri condusă dc Alexandru Groza lucrează la orizontul
în continuare să realizăm continuă Vasile Giurgiu — minus c;o ivi, din sectorul Mu sarin I-Măgurn. De 20 de ani execută lucrări de pregătire,
şi chiar să depăşim pre am livrat partenerilor că ele sînt eficiente. în fiecare lună, împreună cu brigada, depăşeşte planul cu 10—15 la sută. ' Foto: VIRGIL OMOIU
vederile la export. Cind noştri externi 200 000 bu J
fac această afirmaţie mă căţi scule, 20 tone confec MiRCEA LEPĂDATU
gîndesc la faptul că încă ţii metalice şi 10 maşini-
de acum avem planul a- unelte. Altele se află în <J -c
coperit integral cu comenzi lucru pe liniile de montaj
ferme, care ne asigură des sau pregătite de expediere.
facerea. în secţiile unde sc rile pentru creşterea cali CAMPANIA AGRICOLĂ Di PRIMĂVARĂ
Dar odată cu preocupă
execută produsele destina
te beneficiarilor externi tăţii produselor, în cadrul
proces ţi 1"' de producţie este colectivului din Orăştie SE ÎNSĂMINJEAZĂ celor peste 110 lucrători agroindustrial Geoagiu în- Boşorod, Dumitru Cioroga-
unîe't r g a ni z a t pe tot sporesc cele vizînd lărgi care participă zilnic ia lu sămînţează azi ultimele ru şi Valerică Şchiopu —
fluxul, de la aprovizionarea rea gamei sortimentelor ce CU PORUMB crările ce se realizează la hectare de teren. C.A.P. Strei, Gherasim
cu 'materii prime şi mate pot fi oferite la export. ULTIMELE ferma solarii a Asociaţiei Din relatările ing. Con Sicoe şi Ioan Gherghinoiu
riale pînă la fabricaţie şi Şi aici, un rol de prim or horticole Deva. Şeful fer stantin Miertoiu, şeful fer — C.A.P. Bretea Română
expediţie. Toţi cei care din l-a avut comitetul de SUPRAFEŢE. mei, ing. Liviu Ardeanu, mei vegetale a Asociaţiei intraseră în brazdă pentru
concură la realizarea pro partid al unităţii, care — ne spunea că în această economice intercooperatiste a continua însămînţatul
duselor — începînd de la după cum aVea să ne spu Ieri, forţele şi mijloacele săptămînă se finalizează Vaidei — unitate care a porumbului boabe pentru
muncitori. ' şefi de echipă, nă Maria Munteanu. secre mecanizate de la coopera plantatul roşiilor pe cele 9 Încheiat prima însămînţa- consum. Astfel, adică mult
dc ateliere si secţii, pînă tar adjunct — a iniţiat la tiva agricolă din Cristur hectare planificate. Totoda lul porumbului boabe — mai bine, s-a lucrat ieri în
la nivelul conducerii co nivel de unitate şi a spri au fost concentrate la în- tă se efectuează şi cea reţinem că terenul pentru unităţile din Consiliul u-
lective — le acordă aten sămînţarea porumbului pe de-a doua praşilă la eul- semănatul porumbului si
ţie maximă Procedînd în jinit concret organizaţia ultimele suprafeţe, în tar nic agroindustrial Călan.
acest fel. am reuşit să ne de partid din secţia maşini- De asemenea, impresionea
laua „Dîmpul lacului**. A- ză în mod plăcut modul
vînd pregătit din vreme Brigada permanentă de reporteri cum şi-au desfăşurat acti
patul germinativ pe întrea vitatea în campanie meca
ga suprafaţă destinată cul transmite de pe teren
nizatorii secţiei de la Bo
turii porumbului, mecani
zatorul Vasile Martău a şorod şi conducerea aces
reuşit să realizeze semăna tura de varză pe 6 hectare. loz este pregătit şi urmea tei cooperative. Prima dată
tul în bune condiţii agro O parte din forţe este mo ză ca în cîteva zile să se au fost atacate parcelele
tehnice. Concomitent cu a- bilizată la întreţinerea ră încheie şi această acţiune. cu probleme, lăsind mai
ceastă acţiune, s-a acordat sadurilor pe trei hectare, După ce au încheiat în- la urmă terenurile ce pu
atenţie erbicidării culturi precum şi la recoltarea şi sămînţatul porumbului în teau fi lucrate indiferent
lor de cereale păioase pe valorificarea salatei. Şefe brigada Suseni a C.A.P. de starea timpului. O con
cele 200 hectare planifica le de echipă Valentina Geoagiu, mecanizatorii Cor centrare importantă de for
Gheorghiţă, Georgeta Pană nel Beca şi Nicolae Mărgi
te, din care, pînă ieri, s-a nean au preluat aceeaşi în ţe mecanice s-a făcut şi la
făcut combaterea pe cale şi Elena Sasu asigură o bu C.A.P. Batiz şi Strei, unde
nă coordonare a muncii deletnicire în tarlaua „Ro-
clii,mică a buruienilor pe lucrătorilor din fermă, ceea moseni**. Se semăna cu o s-au comasat mijloacele
mai mult de 140 hectare. ce dă certitudinea obţine densitate de 72 000 plante mecanizate de la alte uni
Au fost erbicidate, de ase rii unor producţii sporite la ha. Simultan cu însă- tăţi agricole cooperatiste.
menea, cele 20 dc hectare la unitatea de suprafaţă. mînţarea porumbului se e-
de fasole. Cantitatea de N. TiRCOB fectuează erbicidarea cul DORIN CORPADE
sămînţă necesară a fost a- turilor păioase în toate u-
leasă pe masă, asigurînd PRIN FOLOSIREA nităţile din raza consiliu
astfel o bună puritate şi lui. Cu rezultate deosebi S-A LUCRAT
germinaţie acesteia. CU RANDAMENT te la această acţiune se în
Mecanizatorii de la C.A.P. RIDICAT scriu C.A.P. Geoagiu, Ro- CU SPOR PE
Veţel au lucrat pe ultime A MIJLOACELOR mos, Cigmău, Asociaţia e- TARLALELE ZV1NTATE
le 20 de hectare rămase dc .conomică intercooperatistă
semănat cu porumb. Gheor- MECANIZATE Vaidei. Ziua de ieri a fost priel
ghe Rusu, Aurel Cătălina, V. ARDELEANU
La ora cînd apar aceste nică lucrărilor agricole ş?
Petru Matei şi Ludovic rînduri, cooperativele agri a fost folosită din plin în
Buştea merită laude pentru cole de producţie din Ro- ÎNTRAJUTORARE
răspunderea ce o dovedesc nios, Vaidei, Pişchinţi, Cig- unităţile Consiliului unic
faţă de soarta recoltei. mău şi Romo.şol au înche INTRE UNITĂŢI agroindustrial Simeria. Ia
Pregătirea unor baze te iat semănatul porumbului tă bilanţul cu care s-a în
meinice viitoarei recolte încă din primele ore ale cheiat ziua: 72 hectare se-
C.A.P. Cigmău. Ing. Ioan Frăţtlă, împreună cu mecani pe suprafeţele ce le-au a-
zatorul Anton Todea, la semănatul porumbului. de legume reprezintă pre vut planificate. Celelalte u- dimineţii, mecanizatorii A-
ocuparea de căpetenie a nităţi ale Consiliului unic lexandru Rozoti — C.A.P. (Conlmuate in pag o 2-a)
