Page 102 - Drumul_socialismului_1982_04

pag 2 DRUMUL SOCIALISM

Fiecare sarcină- cunoscută si urmărită pînă la finalizare Mulţumirea unei

9
Biroul organizaţiei de ţionează pentru recupera­ Zilele trecute, de faţă cu organizat lucrul pentru
baza nr. 4 — meca no-ener- rea, recondlţionarea şi re- tovarăşul Vlorel Susan, se­ confecţionarea celor care munci pasionate 15.00 rele
getic al sectorului de cis­ folosirea unul volum tot cretarul organizaţiei de nu puteau fi schimbate 15,03 Seev
docţi
terne, de la întreprinderea mai mare de piese de bază, am luat în analiză imediat. Au discutat în a- In atelierul mecanic al Dobra, nu ştiu să fi lipsit 15,20 La '
mecanică de material ru­ schimb şi repere — sarci­ o altă prevedere din ho­ mănunţime cu toţi lucră­ Sectorului forestier■ de ex­ de la lucru ori să nu fi fă­ pent
auto
lant Simeria, foloseşte un nă de mare însemnătate e- torii (Pavel Moca, Ioan ploatare Dobra, un om ne cut ce mi s-a spus, ce a 15.55 Trag
stil de muncă simplu şi e- conomică, subliniată în re­ tărîre : cea care se referă Morariu, Dumitru Rădic) atrage atenţia. Ba strun- trebuit. N-am făcut şcoli re A
ficient in urmărirea modu­ petate rinduri de secreta­ la reducerea termenelor de ceea ce trebuie - făcut, sta­ jeşte un pinion, ha gău­ speciale. Studiile mele sint 15,-15 Emis
mu
lui în care se îndeplinesc rul genei-al al partidului, to­ staţionare a maşinilor şi bilind termene de execu­ reşte o formă metalică, ba şcoala muncii. Singur am 17,«0 Trag
prevederile hotărîrii adop­ varăşul Nicolae Ceausescu, instalaţiilor aflate In repa­ tare a pieselor, în funcţie sudează un şurub pe o învăţat, muncind, sudura, 17,50 1001
tate de adunarea generală cuprinsă în hotărî rea adu­ raţii — principala răspun­ de complexitatea lor, ast­ ramă de oţel, ba... „Cine-i apoi strungăria, lăcătuşe- 18.00 tnch
Iui.
pentru dare de seamă şi nării de alegeri. dere a sectorului meeano- fel îneît, în cele din ur­ omul ? — II întrebăm pe ria, mecanica. Pun cu plă­ 20.00 'Cele,
alegeri. în ce constă el ? mă, termenul de reparaţie Siminic LSscuş, şeful sec­ cere mina şl mă descurc * Jx
în fiecare şedinţă de bi­ Hotărîriie adunărilor şi conferinţelor a fost redus cu 3 zile. torului. Ce meserie are ? in orice. Iar acasă nu stau Ici d
rou, indiferent de proble­ Un alt exemplu îl repre­ Sau e bun le toate ?“. degeaba. Cresc vaci, oi, 20,25 1 Ma
nul
matica aflată pe ordinea pentru dări de seamă şi alegeri — zintă oamenii care au exe­ „Cam aşa ceva. Se nu­ păsări, contractez an de an t.'trir
de zi se reia eîte o preve­ pe agenda de lucru a organelor de partid cutat reparaţia curentă a meşte Viorel Oprean şi cu statul importante canti­ terni
mun
dere din hotărîre şl se a- podului rulant din secţia I este un meseriaş de loază tăţi de carne, lapte, lină". denri
nalizează stadiul îndeplini­ Analiza a s Urnit un viu energetic. Hotărîrea adop­ montaj vagoane cisterne. al nostru. Nu prea există „Iar mulţumirea acestei denţ
rii ei. De fiecare dată se interes în rîndurile comu­ tată stabilea ca timpul la Termenul era de 6 zile, lucrare pe aici care să nu munci pasionate şi a vie­ 20,15 A p
emis
află de faţă şi comuniştii niştilor, ca de fiecare da­ reparaţiile capitale să se dar prin buna organizare li trecut şi prin mina lui. ţii oneste pe care o du­ 20.55 Film
cărora li s-a încredinţat tă cînd este vorba de soar­ reducă cu 10 la sută, iar a muncii, tovarăşii Lazăr Acum a cobont din par­ ceţi, care este, tovarăşe rluti
răspunderea transpunerii ta îndeplinirii sarcinilor cel pentru reparaţiile cu­ Avrămescu, Romulus Col- chetul Prlsloape, unde a Oprean ?“. „Liniştea su­ 22,30 Tdc.
in viaţă a prevederilor su­ de plan. în consecinţă, deşi rente cu 6—8 la sută. Răs­ oer, Remus Bucovan, lucrat la montarea funlcu- fletească de a avea tot 22,45 Nuci
puse analizei. în acest fel, colectivul de aici are o punderea este dată comu­ Gheorghe Lazăr, Dumitru larului forestier pendular ce-mi trebuie in casa mea
oamenii vizaţi fac şi ei, bună experienţă în recupe­ niştilor Francisc Brăneţ şi Bătrîna şi Petru Cristea gravitaţional. Şi acolo a fă­ din Roşcani, unde locuiesc
la rîndul lor, o trecere în rare şi recondiţionare, s-au Nicolae Irimie. au efectuat lucrarea în 5 cut treabă bună. Dacă acum numai cu soţia, mem­
revistă a ceea ce au în­ găsit noi surse pentru spo­ Cum se înfăptuieşte a- zile. vreţi să vorbiţi cu el...“. bră cooperatoare, rosturile
treprins, ce mai trebuie fă­ rirea realizărilor. De pildă, ceastă prevedere concretă ? Şirul exemplelor poate copiilor noştri pe care i-am
cut. având mereu trează a- în cursul anului trecut, Spre edificare, am urmă­ continua, ele relevând con­ Stăm faţă in faţă. II pro­ crescut şi educat tot in ii U
tenţia asupra obiectivelor aici s-au recuperat nu mai rit citeva dintre lucrările vingător că biroul organi­ voc la vorbă, dar se vede dragoste şi interes pentru diopro&ra
ttadiojurr
stabilite. puţin de 900 kg de cupru de reparaţii efectuate în zaţiei de bază de la secto­ că nu-i este la-ndemină. muncă (fiica — medic in presei ; :
gindeşte
Probabil
Cind este vorba de pre­ şi 550 kg de bronz, dar lunile martie şi aprilie. A rul mecano-energetic al ziua-i pe se terminate şi că Cluj, băiatul cel mare — lodiiior;
el
vederi majore, strîns lega­ hotărîrea adunării de ale­ intrat în reparaţie capitală l.M.M.R. Simeria conduce mai are ceva de făcut la maistru la Termocentrala ştiri ; 9,0
cultătoril'
te de îndeplinirea sarcini­ geri a stabilit sarcini şi o maşină de găurit radial bine activitatea pentru în­ atelier. Sau poate gindu-l Mintia, iar cel mic *— stu­ tfe ştiri ;
lor de plan, biroul le su­ mai mobilizatoare, indicând din atelierul VI — rotărie. făptuirea pas cu pas a tu­ dent in anul II la Fac.. '*9- lumii cin
pune atenţiei adunărilor şi de unde anume mai pot încă înainte de a se trece turor prevederilor hotărârii poartă la oile şi la vitele tea de construcţii din Ti­ zi<;al; 10,:
10,50 Pan
generale lărgite. Aşa a fi recuperate astfel de ma­ la executarea reparaţiei, adoptate de adunarea ge­ lui. Va trebui, cum ajunge mişoara), satisfacţia de a 11.00 Unii
procedat în luna martie, teriale. Aici, aproape nici maistrul Brăneţ, împreună nerală pentru dare de sea­ acasă, să le dea de min- fi făcut ceva folositor pen­ Vreau s£
cînd în adunarea genera­ o bucată de metal nu se cu şeful formaţiei Vasile mă şi alegeri. care şi apă. Cit le trebuie. tru urmaşii mei, pentru se­ citate; 12,
12,05 Cin
lă a fost analizat modul în aruncă, totul intrind în re- Marcu, au pregătit piesele Altfel, nu fac greutatea de menii mei, pentru ţara 12,45 Ava
care întregul colectiv ac­ folosire. de schimb necesare şi au CORNEL ARMEANU contract. Şi 3 000 kg de mea". TV. ; J3,<
carne, cit s-a angajat să Aveam să aflăm mai tir- 15.00 Stu
f predea statului in acest an ziu că acest bărbat, modest Buletin c
medii
tul
nu-i puţin. Dar parcă cele la vorbă şi la port, munci- componis
eolorul românesc, devenit
reşa nr. 1 a Com­
C binatului siderurgic azi Imnul nostru de Stat. 5 000 kg de anul trecut a torul-ţăran Viorel sau Oprean, care restely; i
ţăranul-mun-
con ornice
puţin
I
Şi
fost
făcut.
le-a
citor
cîntat
L-au
în
copiii
Hunedoara. Pe scău­
ştiri ; 17,
a
primit
nici
stă
nele, pină deunăzi ocupa­ vîrstă de trei ani ! L-au Nu-i vorbă că După şi muncă. nu serviciu o şi clipă nici locului, ogra­ rie rcvol
bani
frumoşi.
in
la
1930 — î
te de copii, acum iau loc învăţat şi vor şti mereu Iar la atelier, alţi bani fru­ da sa frumoasă şi prospe­ Pe ogoar-
cadre medicale şi medii de-acum că-i linnul Pa­ moşi. Tot după muncă. N-a ră, este unul dintre cei zică pop
din oraş şi de la Deva, triei, Imnul României so­ lipsit măcar o oră de la mai pricepuţi şi mai des­ cultura r!
factori educaţionali invi­ cialiste. Aici, în creşă — lucru, ba a stat şi după toinici meseriaşi de la Sec­ Orele s
patrie;
taţi la lecţia deschisă or­ unde au învăţat ce în­ program cit a fost nevoie, torul forestier de exploata­ 20,15 Sen
ganizată aici cu grupa seamnă igiena, cum se şi-a făcut cu prisosinţă da­ re Dobra şi unul dintre Noutăţi
mare, „Activitate educa­ păstrează (ne-au demon­ toria. „Eu aşa m-am năs­ fruntaşii satului Roscani in Buletin i
sugestia
tivă cu copii în vîrstă de strat emoţionant şi prin cut, aşa am trăit — in dra­ acţiunea de contractare cu 22.00 O /
trei ani ?“ — se întrebau lecţia deschisă), unde goste şi interes pentru statul a unor cantităţi de Pagini t
din oper<
unii, iar alţii comentau : jocurile de mişcare gene­ muncă. De 27 de ani, de carne şi lapte, un exemplu —3,00 Ni
„înţeleg o asemenea în­ rală ne-au oferit auten­ cind sini in cîmpul muncii, demn de iernat. nocturn.
cercare cu preşcolarii din tice „reprize'* de gimnas­ de 18 numai aici, la Secto­
Noul complex a! cooperaţi vei de producţie, achiziţii şi
grădiniţe, si nici cu ei nu tică, iar jocurile de cu­ desfacerea mărfurilor din Densuş. rul forestier de exploatare DUMITRU GHEONEA
e uşor de realizat, dară- noaştere s-au inmănun-
LCi!
Deschiderea zborului CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA (Patria);
DEVA :
spre cunoaştere (Urmase din pag. 1) — Am început lucrul Realizăm o densitate de crat la semănat, erbici- dineuri < )
HA :
(Flacăra)
imediat după ora 6 — ne 79 000 plante la hectar. Cei dat si fertilizat, sub (Sirierurg
spunea Viorel Balotă, ingi­ mai buni mecanizatori sînt coordonarea inginerului şef (Arta); {
mi-te cu copii din cre­ cheat fericit cu cele de mânate cu porumb boabe Gheorghe Şumanden, Io- al cooperativei, Mu'ri.a^ML riile I-II
PKTHOŞZ
şă? !“. Răspunsul l-au pri­ percepere a unor imagini, pentru consum şi 60 cu nerul şef al C.A.P. Piâcaz. sif Vinţe, ioan şi Adrian heţ. Pină seara s-a acţio­ lor (Unit
Ca urmare, unitatea noas­
mit, şi unii şi alţii, în cu cîntecele şi cu poeziile porumb siloz; s-au erbici- Niculescu, Alexandru Fa- nat intens, membrii coo­ «dineuri
mai puţin de o oră, cit a — aici în creşă, deci, cu dat 261 ha păioase de tră a terminat semănatul bian şi Zoltan Toîan. O peratori Petru Cazan, Va­ LUPEN1 :
a mea —
durat lecţia deschisă des­ pasiunea şi răbdarea ne­ toamnă. în legumicultura porumbului boabe pentru menţiune aparte merită An­ sile Duşan şi A con Visa a- j tural) ; I
făşurată in admiraţia, mărginită a asistentelor s-a continuat plantarea în consum pe întreaga supra­ ton Fechete, ţăran coopera­ dueîndu-şi contribuţia la | lor zbu
zîmbetele, emoţia şi a- pentru stimularea psiho- cîmp a răsadurilor de var­ faţă planificată. tor care, ca şi în alte cam­ desfăşurarea lucrării în i iese);
plauzele întregii asistenţe. motorie a celor miei, se ză, conopidă timpurie la — Am lucrat zilnic cu panii din agricultură, a lu­ bune condiţii. . I cerea la
; (Luceafăr
Răspunsul l-au dat Ma­ face educaţie. Se urmă­ C.A.P. Sîntandrei, Simeria maşini de semănat, condu­ crat pe tractor şi în aceas­ La C.A.P. Ţebea s-a lu­ llţist sau
riana, Adrian, Paul, Cris- reşte cu atenţie pulsul şi Rapolt; s-au executat lu­ se de Mituţ Zureanu şi tă primăvară şi lucrează crat la semănat porumb. rul) : PE
tin-a, Octavian, Laura, dezvoltării armonioase a crări de întreţinere la bnlişti în
torese);
Cristian (unu şi doi), copiilor şi se măsoară, cu ceapă. do umăr
Claudiu, Diana, Brînduşa, mintea, deschiderea zbo­ La C.A.P. Băcia, ieri s-a UIUCAN1
Silvia, Ionel, Alin (unu, rului lor către cunoaşte­ lucrat intens la pregătirea iubire —
tezatul) :
doi şi trei), Monica, Ani- re. Asistentele Floarea patului germinativ. Con­ ra (Stcai
ţa, cel 20 de copii din Ţinea, Marcela Diaeonu, centrarea de forţe mecani­ T1E : Un
grupa mare pentru care Ana Oprişa, infirmierele ce permite ca astăzi să se tiu (Patr
erofon
asistenta medicală Mar­ încheie semănatul porum­ GIU-BĂ1
cela Diaconii sau asisten­ Petrina Gheorghe, Elena bului şi la C.A.P. Băcia. de bunen
ta şefă Floarea Ţinea au Napău, — toate cele care La ferma de legume a tură) ; H
însemnat şi înseamnă în munca de la creşă pun C.A.P. Băcia a început er- ţilor (Da.
tan Luch
mai mult decît educatoa­ ceva şi din sufletul şi bicidarea şi s-au prăşit me­ lăreţul
re. Era suficient să le dragostea lor pentru mai cultură):
:
culeagă zîmbetul aproba­ binele copiilor, pentru canic 5 hectare din cele 18 nic) deliu f
sau
tor de pe chipuri ca ei, inai binele Hunedoarei, hectare de ceapă. Pe trac­ ILIA : Ia
copiii, să-şi desfăşoare pentru mai binele ţării — tor erau la datorie meca­ (Lumina)
1
„lecţia * dezinvolt, fiecare au chipul străluminat de nizatorii Ioan Seceleami şi da H-tno'
punct al ei fiind un câş­ frumuseţea acelei oboseli Gheorghe Mihai, suprave­
tig incomensurabil al care le dă mulţumire. La gheaţi de şefa fermei, in­ Complexul de vaci de Ja Vaidei. Mecanizatorii Acasandrii Pavel, ştefan Aurel şi Aca-
muncii depuse zi de zi, creşa nr. 1 a combinatu­ ginera Lucia Olaru. saiidrii Emil pregătesc teren pentru semănatul porumbului siloz.
săptămină de săptămînă, lui siderurgic, colectivul
cu dragoste de părinte, — asumîndu-şi eu pasiu­ VIORICA ROMAN Miron Tomuţa — ne spu­ efectiv la pregătirea tere­ iar două tractoare au pre­
cu inimă de mamă, cu ne şi misiunea de factor nea directorul Complexului nului. gătit terenul în parcela Timpul
minte de pedagog. educativ — dă înţeles MAXIMĂ de vaci cu lapte Beriu. TRAtAN BONDOR „Decantor". Mecanizatorii 30 aprilie
menţine
într-un răstimp dc cîte- muncii de azi cu rosturi Petru Oană, Traian Şirnon, cu cerul
va minute am retrăit e- sigure în împlinirile şi CONCENTRARE Datorită eforturilor depu­ Gheorghe Damian, Ioan Local vo
moţionantiul mesaj melo­ speranţele de mîine. DE FORŢE se, ne-am încadrat în pe­ LUCRĂRILE Pricopie, Dumitru Marian, ţii sub f.
dic, compus -de Ciprian rioada stabilită cu semă­ AU CONTINUAT Ioan Nistor de la C.A.P. aversă d‘
izolat de
Porumbescu pentru tri- LUCIA LICIU natul porumbului. Supra­ Rişca au lucrat, după cum CC. Vin Ui
La
J bului — puternică mobili­ feţe însemnate au fost se­ ÎN RITM SUSŢINUT ne spunea inginerul şef al rat din
porum­
insămînţarea
Temperat
zare de forţe în Consiliul mănate ieri şi la unităţile cooperativei, Ioan Suciu, cuprinsă
dc, Iar c
unic agroindustrial Orăş- agricole din Mărtineşti şi Semănatul s-a desfăşurat cu toate forţele. Bine s-a 12 şi 17
CONCURSUL „FONDUL PĂCII" tie. în marea majoritate a Jeledinţi, unde s-au reali­ din plin în majoritatea u- lucrat şi de această dată izolat, p<
unităţilor s-a ieşit pe ogoa­ zat 20 şi, respectiv, 15 ha. nităţilor cu terenuri nisi­ la C.A.P. Vaţa de Jos, undo formare
La mu
Comitetul naţional pentru apărarea pocii aduce la re la pregătirea terenului Petru Sasu, inginerul şef poase în unităţile din Con­ harnicul mecanizator Pa­ cu cerul
cunoştinţă participanţilor la concursul pe bază de bule­ şi semănat dis-de-diminea- al C.A.P. Jeledinţi ne-a siliul unic agroindustrial vel Başa a însămînţat cu precipitat
tine „Fondul Păcii", că pentru a da posibilitatea unui ţă, lucrîndu-se fără pauze spus ; Brad. porumb o însemnată su­ lapoviţu
tul va ţ
număr cît mai mare de cetăţeni să participe la concurs, pînă la lăsarea serii, ceea La orele 10, în par­ prafaţă, iar colegii săi au cări de :
depunerea buletinelor completate cu răspunsurile la în­ ce a permis depăşirea vi­ — Concomitent cu semă­ cela „Suoai", aparţinătoare pregătit patul germinativ. est. (Mei
trebări se prelungeşte pînă Ier 31 mai 1982. tezei pe fiecare semănă­ natul am făcut erbicidatul C.A.P. Ribiţa, mecanizato­ clu: Pr
drina).
toare. şi fertilizarea terenului. rul Mircea Cimpoaie a lu­ LIVIU BRAICA