Page 13 - Drumul_socialismului_1982_04

vsnjcn sa vtvs
- V*>~ a U ’M

;lp@® PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNiŢl-VÂj i J
Produse j
Mereu la datorie
j siderurgice j
ÎK - In dec ursul anilor, lu­ Supravegheau instaloţille,
: peste t crătorii noştri au acumulat le reglau debitele, luau a-
experienfă, au devenit buni nalize, se străduiau să
j prevederile j preparatori, dar şi buni lă­ stoarcă substanţele zi, dc randa­
toa­
minereurile
-
cătuşi
Valentin te
utile,
sublinia
să
S O C I A L I S M U L ; pl a util ut | .; specialist la Uzina de pre­ mentele Mealha, extracţie. Am
principal crească,
zi
de
maistru
Poenar,
de
de reţinut şi citeva nume : Fi-
j
minereurilor
parare
a
Colectivele de oameni 5
*
la EM. Certei. Nici nu se limon
Constantin
| ai muncii din Combinatul J
Roman
, siderurgic Hunedoara au »
Susan,
să Ioan
menea
trebuie
colectiv
încheiat primul trimestru < putea altlel. Intr-un ase­ Susan, Danciu, Arghir Curetean,
de
oameni
conştienţi
care,
te pricepi la toate, in ega­
" al anului cu importante 5 lă măsură. Pentru că in­ importanţa muncii lor, pe
LI U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N k depăşiri la producţia de I stalaţiile şl utilajele din do­ primul trimestru al acestui
« aglomerat (12 000 tone) * an au reuşit să îmbunătă­
" şi cocs (1 885 tone). De “ tarea uzinei sînt destul de ţească randamentele de
necesitind,
deseori,
vechi,
t asemenea, prevederile tri- , extracţie la plumb şi cu­
Anul XXXIV, nr. 7 590 | DUMINICĂ, 4 APRILIE 1932 4 pagini ~ 50 bani « mestriale au fost depăşite 1 intervenţii prompte, opera­ pru, chiar să Ic depăşeas­
' ia fontă şi la export. J tive şi, bineînţeles, de ca­ că cu 4 la sută. Conse­
J O mare parte din piu- | litate. Dar oamenii noştri cinţa acestei depăşiri ?
PATRIEI — MAI MULT CĂRBUNE! * şurile amintite au fost ob- * fac faţă.,. mulţi dintre ei i-am mele trei luni cu 5 tone de
E.M. Certej a încheiat pri­
| ţinute in luna martie, j
Pe
. cînd, prinir-o mobilizare J văzut la locurile de mun­ plumb peste plan, ca 5
| exemplară, prin mai buna i că. In faţa celulelor, a de cupru, iar zincul a lost
Minerii in Vulcan - le fruntea * organizare a activităţii şi • morilor, iiltrelor, pompelor, realizat la nivelul sarcini­
t folosirea utilajelor din J
cu
’ dotare la capacitate ma- J a concasoarelor, numai aten­ lor planificate.
spre
concentrată
ţia
s ximă, siderurgiştii hune- 4
întrecerii socialiste pe Valea Jiului \ doreni au produs peste ' prelucrarea minereurilor. L. 8RAICA
* prevederile planului 1 632 f
| tone de oţel, 8 266 tone *
cum a recomandat din nou , de aglomerat, 1 660 tone I
în primele trei luni ale anului, minerii de secretarul general al parti­ * de calcar, 127 tone de J
' maşini şi utilaje pentru s
ia Vulcan au realizat peste prevederile de plan dului, tovarăşul Nicolae 5 industria metalurgică. Tot f Transmisiune directă
Ceauşescu, la recenta ple­
o cantitate de cărbune brut extras de 25 552 nară a C.C. al P.C.R. * acum, majoritatea colec- J
v
tone. Pe sectoare, situaţia se prezintă astfel : „Ne-am mobilizat şi am | tivelor de laminatorişti au s Ia radio şi televiziune
sectorul 1 + 9 775 tone ; sectorul II +- 5 936 lucrat bine în primul tri-. » reuşit să-şi depăşească -
tone; sectorul III -+ 448 tone; sectorul IV mestru — sublinia ing. | planul. Cu cele mai bune |
J rezultate se înscriu oa- «
Ioan Tureanu — şeful sec­
+ 9 tone; sectorul V + 2 711 tone; sectorul torului I, sector fruntaş pe t menii muncii de la lami- jj Mîinc, în jurul orei 11,30, posturile de radio şi
VI +- 483 tone; sectorul VII +- 1 880 tone. mină pe trimestrul I. în 1 norul de 800 mm - eu * televiziune vor transmite direct ceremonia sosirii
toate cele cinci abataje 1 2 954 tone peste plan, la- j generalului Kenan Evreu, şef de stat al Republicii
cameră, ca şi în cele două- | minoarele de sirmâ — » Turcia, care, la invitaţia tovarăşului Nicolae
Muncind cu abnegaţie'şi răspunde chemării însufle­ zone de pregătiri s-a lu­ ' 2054 tone, şi laminorul de j Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România,
înaltă dăruire muncitoreas­ ţite a partidului, a secre­ crat. ordonat, munca a fost | profile mjjlocii - 1 203 !
că, minerii de la Vulcan tarului său general, tova­ bine organizată, minerii , tone. va efectua o vizită de stat în ţara noastră.
au reuşit să încheie pri­ răşul Nicolae Ceauşescu, s-au străduit să aibă tot » î
mul trimestru al anului cu de a spori necontenit pro­ timpul materialele care
un spor de producţie de ducţia de cărbune a ţă­ le-au trebuit, încit au rea­
25 552 tone de cărbune rii. De fapt, măsurile pe lizat randamente constant
brut extras, toate cele şap­ care le-am întreprins noi bune în abataje şi pe sec­
te sectoare de producţie ,îneă din toamna anului tor, extrăgînd zibiic în­
depă.şipdu-şi prevederile de trecut, cînd — în luna no­ semnate cantităţi de căr­
plan. Despre modul în ca­ iembrie — am realizat bune peste plan. Intre bri­
re s-a muncit, în care s-au deja nivelul planului din găzile eu cele mai mari
mobilizat toate colectivele primul trimestru al aces­ depăşiri de plan se situea­
sectoarelor, despre măsuri­ tui an, au fost intensifica­ ză cele conduse de Mihai
le şi eforturile pentru c:a te chiar din prima lună a Dudescu, Gantz Ştefan, Mi­
şl în continuare planul să lui 1982 deşi ne-am con­ hai Neştian, Gheorghc Sa-
fie realizat şi depăşit, fruntat cu destule greutăţi va şi Crigore Cojccaru".
ne-au vorbit cu satisfacţie puse- de iarna vitregă şi Mihai Neştian, unul dintre
şi hoţărîre cei cu care am lungă, şi ne-am realizat şi cei mai destoinici briga­
stat de vorbă zilele trecu­ depăşit ritmic sarcinile de dieri de la mina Vulcan,
te la mina Vulcan. plan. Aceste rezultate bu­ a ţinut să precizeze : „Se­
— Roadele pe care le-am ne ne obligă să nu slă­ cretul succeselor noastre
cules după primul trimes­ bim ritmul, dimpotrivă se numesc buna organiza­
tru al anului — aprecia să-l amplificăm, îneît să re a muncii, înţelegerea şi
Ing. Ioan Dumitra.ş, direc­ adăugăm la realizările de întrajutorarea între ortaci,
torul întreprinderii minie­ pî/iă acum noi sporuri de hotărîrca fiecăruia de a
re Vulcan — sînt rezulta­ producţie. munci mai bine, de a cî.ş-
tul strădaniilor întregului în rîndul minerilor am tiga mai bine".
colectiv, al modului res­ intîlnit aceeaşi atmosferă Situat al II-lea ca reali- Dacă minerii din Uricani au extras in primul trimestru H 883 tone de cărbune peste
ponsabil în care au înţeles entuziastă, de angajare, DUMITRU GHEONEA plan, acest lucru se datoreşte şi modului in care au fost realizate lucrările de pregătire in
este
II,
dintre
una
sectorul
Kelemen,
I.aurenjlu
Ia
de
condusă
de
brigada
abataje.
Iar
să se mobilizeze fiecare pentru creşterea continuă a formaţiile cu cele mai bune rezultate io acest domeniu. Foto: ŞTEFAN NEMECSEK
om al muncii, pentru a producţiei de cărbune, aşa {Continuare în pag. a 2-aj
C A M P A N I A A G R I C O L A S E P R I M Ă V A R A Ub vrednic miner
şi agricultor
Încheierea grabnică a însămînfărilor — sarcină prioritară Logliin Şina, din Dealu 1,45 iia pămîrit pe care-i
Mare, comuna Văli.şoara, seamăn în fiecare an <•»
Da recenta plenară a şl la toate culturile, ţăra- a economisi combustibilul, tare. s-a organizat întra­ grîu, porumb, legume. în
C.C. al P.C.R., secretarul nh cooperatori, mecaniza­ la însămînţări s-a lucrat jutorarea cu maşinile dis­ este un om robust. de iarna aceasta am transpor­
la
vîrstă
mijlocie,
deschis
general al partidului, to­ torii şi cadrele tehnice din cu semănătoarea pe 12 rin­ ponibile de ia alte unităţi minte şi la vorbă. tat vreo 50 de sănii d*
varăşul Nicolae Ceauşescu, Consiliul unic agroindus­ ei uri. Concomitent s-a ac­ din consiliu. între mecani­ — Eu sînt un om cu gunoi şi mai am de du»
a formulat cerinţa ca pînă trial Geoagiu depun efor­ ţionat la semănatul plan­ zatorii cu o contribuţie două meserii — ne spunea vreo 5—6. în grajd am
la sfîrşitul decadei a doua turi susţinute în vederea telor medicinale, lucrare deosebită !a semănat şi Loghin Şina. Sînt miner sase animale mari: d*»uă
a lunii aprilie a.c. să fie finalizată pe toate terenu­ plantat i-am notat pe
efectuării însămînţărilor în la Exploatarea din Deva vaci cu lapte, o junincă.
încheiat semănatul tuturor cele mai bune condiţii pe rile destinate coreandrukti Leonlin Mihai, Ion Buda. şi. In acelaşi timp. ţăran un tăuraş şi doi viţel în
culturilor de primăvară, — 160 hectare — la C.A.P. Ioan Jurj, Anton Todea, ogradă mai am doi porci
întreaga suprafaţă plani­ cu gospodărie • individuală
existînd o singură epocă ficată. Prin organizarea Romos şl Romoşel. Cornel Dragotă şi alţii, in şalul unde m-am năs­ şi vreo 25 de păsări
de tnsămînţări. Cu sarcina judicioasă a muncii şi uti­ Cu forţe sporite s-a lu­ care nu au precupeţit nici cut. am crescut si trăiesc. — Cînd sînteţi liber, e-
de a materializa exemplar crat şi se lucrează în con­ un efort pentru a pune te­ Dacă mi-ar cere cineva vident, vă ocupaţi de pa-
lizarea la întreaga capaci­
acest deziderat sînt con­ tate a mijloacelor mecani­ tinuare la plantatul carto­ melii trainice viitoarei re­ să-l spun care din - cele tnînt, de animale. în vre­
fruntaţi toţi lucrătorii din zate, s-a reuşit să fie rea­ filor. La C.A.P. Vaidei şi colte. în aceste zile, cu două meserii — miner sau me ce vă aflaţi la mină.
agricultura judeţului nos­ lizat semănatul sfeclei pe Pişchinţi plantatul s-a rea­ tractoarele disponibile se ţăran — o văd mai pre­ cine o face ?
Nevastă-mea Mar ia,
—
sus, aş răspunde fără să
tru, flecare unitate agrico­ toată suprafaţa stabilită. lizat pe întreaga suprafa­ lucrează intens la pregăti­ şovăi nici an pic: pe a- Catiţa, soacră-inea, si co­
lă dispunînd realmente de Demn de menţionat este ţă. Teri, la C.A.P. Romos rea patului germinativ mîndouă. Şi oricît ar Insis­ piii. Sigur, lucrurile grele,
condiţii ca, prin folosirea s-a acţionat la plantatul ta acel cineva să-i dau un bărbăteşti, le fac eu.
faptul că s-a acordat aten­ cartofilor pe ultimele hec­ pentru însămînţarea po­
cu randament maxim a ţie deosebită calităţii lu­ tare, iar la C.A.P. Cigmău rumbului pe cele peste 900 alt răspuns, n-a.ş putea şi Mi-ain impus un program
timpului bun de lucru în crărilor, respectiv pregăti­ şi Aurel Vlaicu au mai hectare planificate. Semă­ nici n-aş vrea. căruia m-am adaptat foar­
te bine. Cînd vin de la
Nn vă întrebăm aşa
—
cîrnp şi a utilajelor, să rii terenului şi respectării rămas de plantat mai pu­ năturile sînt pregătite ca ceva, dar vă punem o altă şut dimineaţa — deci din
termine însămînţările în normelor de densitate sta­ în săptămîna care urmea­
ţin de 20 de hectare. în întrebare: ee fel dc miner schimbul dc noapte — mă
limita perioadei stabilite. bilite în tehnologia culturii scopul încheierii grabnice ză să intre în lucru, exis­ sînteţi ? apuc de lucru la cîmp şi
înţelegînd răspunderea respective. Pentru a scurta a " plantatului cartofilor la tînd condiţii ca însămînţa­ — Despre asta staţi de lucrez piuă pe la 3-4 după-
deosebită ce le revine pen­ perioada de semănat, a re­ C.A.P. Geoagiu, unitate rea porumbului să fie în­ vorbă cu colegii mei. în amiază, cînd mă culc. Ast­
tru a obţine recolte spori­ duce numărul dc treceri unde culturii respective îi cheiată în cel mult opt zile orice caz, sînt artificier şi fel că, atunci cînd mă due
daţi
că
seama
vă
întrec
la lucru, sînt odihnit
te de pe toate suprafeţele cu tractoarele pe teren şi sînt repartizate 80 de hec­ bune de lucru în eîmp. astfel de muncă nu te ţine — Vă cerem părerea in­
nimeni dacă nu-ţi faci da­ tr-o chestiune: mulţi oa­
toria curn trebuie. Ce vă meni ce trăiesc la sate au
OAMENI Al MUNCII DE PE OGOARE. ŢĂRANI COOPERATOR!, MECANIZATORI pot spune este că nu lip­ renunţat — din diferite
sesc niciodată de la lu­ motiva, dar mai ales din
Şl CADRE TEHNICE !
cru, mă străduiesc să-mi comoditate — să lucreze
fac datoria cum trebuie., pământul, să crească ani
Folosiţi din plin fiecare oră bună de lucru pentru încheierea grabnică a însă- — Dar ca ţăran, ce fel male. Ce ziceţi de asta ?
mînţării tuturor culturilor. Acordaţi atenţie deosebită calităţii lucrărilor ! de ţăran sînteţi ? TRA1AN SONDOR
— Aici pot să vă spun
* lucruri mai concrete. Am {Continuare in pag. a 2-a)