Page 14 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 14
pag. 2 DRUMUt SOCIALISMULU
Cum Işi sporesc turmele de oi ţăranii din Baişa La intervenţia
f
ziarului IHTELEVIZIUME
Prin hărnicia si pricepe tarul generai al partidu culturii. în afară de trei ţinute prin valorificarea 8.00 Admiterea la îiivăţă-
rea lor, cetăţenii din co lui, t o v a r ă ş u l Nicolae bovine mari, în gospodă surplusului de produse din {3 „Conţinutul articolului mlntul superior teh
muna Baişa au asigurat ca Ceauşescu. în acelaşi timp, ria personală cresc peste gospodărie. în efectiv nu „Acţiuni mai variate, mai nic şt agricol (con
această localitate să ocupe aportul comunei la şuto- 80 de oi. Pe bază de con ţin orice animal. La oile bine ancorate în realităţile sultaţii)
în fiecare an locuri de aprovizionarea teritorială tract în acest an valorific din rasa Ţurcană am reu comunei" — se precizea 8,40 Omul şi sănătatea
9.00 De strajă patriei
frunte pe judeţ în între este, an de nn, tot mal în 2 200 litri lapte de vacă şit să fac o bună selecţie, ză în răspunsul Comitetu 9,30 Bucuriile muzicii
cerea pentru îndeplinirea semnat. şi oaie, 7 ovine, 115 kg ca urmare producţia me lui comunal de partid Gu- 10.00 Via{a satului
indicatorilor economico-so- Cum a fost. posibil să lînă, carne de porc şi alte die de lînă fiind de peste rasada — a fost prezentat 11,45 Lumea copiilor
13.00 Telex
ciali. O pondere impor sporim efectivele ? Organi produse. Pentru a folosi 3 kg de la fiecare oaie. în ..şedinţa consiliului co 13,05 Album duminical
tantă în economia comunei zaţia comunală de partid deplin condiţiile naturale Exemplarele pe care le munal de educaţie politică 15.40 Rugbl : România —
o deţine creşterea oilor. în şi consiliul popular au existente, împreună cu cresc au fost prezente în şi cultură socialistă, direc R.F. a Germania din (repri
cam
II-a),
za
legătură cu realizările în desfăşurat o s u s ţ i n u t ă ceilalţi crescători de ani ultimii ani la fiecare ex torul căminului fiind aten pionatul european
registrate la această spe poziţie judeţeană ce s-a ţionat pentru nerespecta- 17.25 Imagini din R.P. Un Plivirile cuprind
cie şi cu preocupările de HUNEDOARA PA5T0RAW I CREŞTEREA OILOR organizat privind creşterea rea datelor stabilite. în 17,50 gară Pagini din comedia
a valorifica sQperior tra | îndeletnicire’ t r (uit ttorr nld , rentabilă animalelor. întrucît nu programul de activitate. De cinematografică româ Purtate de leg
diţia .şi condiţiile existente, dispunem de concentrate asemenea, în’ caz că se mai nească: Bucureşti
ne-au vorbit factori de pentru hrănîrea oilor în repetă asemenea fapte vom 18.20 De la Istambul Ia Ki- Incununînd ceta.
rikkalc — reportaj
răspundere şi crescători de perioada fătărilor, pentru lua măsuri de reţinere a 18.40 Micul ecran pentru cei ai
animale din Baişa, în ca Masâ ro£uradâ a obţine lapte şi miei vi- indemnizaţiei de conduce- mici La vremea gerr
drul unei mese rotunde guro.şi substituim acest fu u’e". Doar atît ? Şi numai 19.00 Telejurnal Iu r
Cîntareâ
României
organizate de ziarul nos raj cu otavă de cea mai directorul căminului cultu 19.25 judeţul Călăraşi —
tru. muncă politică si organi male şi cetăţeni mi-am a- bună calitate. Faptul că ral este răspunzător pen 20.35 Film artistic: „Regă Cu zorii prinde
Aclam Moga, secretarul zatorică pentru populariza dus contribuţia la ridica m-am ocupat cu întreaga tru cele sesizate în arti sire" pri
comitetului comunal de rea stimulentelor acordate rea producţiei de iarbă şi răspundere de buna orga col ? Consiliul de educa 22.20 Telejurnal Ne-nvăluie, iar
— Sport
partid, primarul comunei : producătorilor agricoli prin fin pe pajiştile naturale, nizare a fătărilor este do ţie politică» şi cultură so 22.35 Studioul muzicii u- since
„Este un fapt îmbucurător majorarea preţurilor de participînd la lucrările de vedit de evitarea oricăror cialistă trebuie să reflec şoarc. Moment de mul
cu la recensămîntul din contractare şi achiziţie a curăţare şi fertilizare a a- pierderi şi de greutatea de teze mai atent la conţinu demn
luna februarie a reieşit o produselor agricole, pre cestora. Nu aş putea să peste 20 kg atinsă de unii tul articolului. E leagănul de
creştere cu peste 30 la su cum şi pentru comasarea spun că este uşor să te miei pînă la începutul lu i^ADSOi cu fc
tă a efectivului de ovine, în tarlale mari a suprafe ocupi de creşterea oilor, nii aprilie. In continuare 0 Referitor la articolul Explozia de mua
ajungînd ca acum crescă ţelor deStinate producerii dar cînd ai dragoste de a- mă ocup de creşterea efec „Strădanii demne de o BUCUREŞTI I : 7,00 Ac verzile
torii din comună să deţi furajelor, ceea ce a per nimale, nu întîrzie nici sa tivului de oi şi de îmbu cauză mai bună: Colecti tualitatea în G0 de minu Dă liniştea plut
nă peste 8 600 de ovine. mis o organizare judicioa tisfacţiile în muncă. De nătăţirea rasei, prin reţi vul este chemat să judece te ; 8,00 Radioprogramul
satelor ; 9,30 Magazin du
Numai în anul trecut am să a păşunatului. Anali- oarece mi-am format un nerea celor mai bune mie- şi să decidă", apărut în minical ; 12,00 De toate O nouă-mbrăţişc
avut 50 de familii care zînd temeinic resursele de efectiv bun de oi, cu po luţe pentru f o r m a r e a , pagina de „Confruntări e- pentru toţi ; 13,00 Radio
şi-ay procurat oi şi se o- care dispunem, ne-am pro tenţial . de producţie ridi măteii viitoare". tice" a ziarului cu nr. jurnal ; 13,30 Varietăţi fol Izvor al nesecat'
clorice ; 14,00 Unda veselă;
cupă de creşterea lor. A- pus ca pînă la sfîrşitul ac cat, de acum voi reţine Relatările interlocutorilor 7 540, conducerea Ţesăto- 14.30 Portret pe portativ :
vem numeroşi crescători de tualului cincinal să ajun mieluţele din prăsilă pro atestă faptul că în comu riei de mătase Deva ne co Dan Ardelean ; 15,00 Clu
oi, între care îi numesc pe gem la un efectiv de cel prie doar pentru ameliora na Baişa există o preocu munică : bul artelor ; 10,00 Buletin Iubirea înfloreşte
Şandru Roman (din satul puţin 8 000 oi fătătoare, o- rea calitativă". pare deosebită pentru creş de ştiri ; 16,05 Almanah so pe-a patri
nor ; 17,00 Melodii din o-
Steuini), Ilie Toma (Voia), bieetiv a cărui realizare Viorel Boca, ţăran cu terea efectivului de ovine „Ca urmare a discuţiilor perete ; 17,30 Divertisment Sînt clipele cup
Roman Pălruţa '(Baişa), reprezintă una din pre gospodărie individuală: şi a producţiei acestora, în purtate a rezultat hotărî- folcloric ; 18,00 Buletin de
Ton Crişan (Almaş), Ion ocupările hoastre de căpe ,.Airt considerat totdeauna concordanţă cu obiectivele rea colectivului de oameni ştiri ; 18,05 Publicitate ; Cînd fiul se înto
Muzicotcca pentru
18.30
Adam (Techereu) şi alţii, tenie". că puterea economică a cuprinse în programele ju ai muncii de a influenţa toţi ; 20,00 Radiojurnal ; la dragoste
care au între 80 şi 220 de Nicolae Iacob, ţăran cu ţăranului depinde nemij deţene de dezvoltare a şi schimba atitudinea tu 20,15 Cîntcce, amintiri, con îngenunchind cu
Petrescu ;
oi. Exemplul lor este ur gospodărie individuală : locit de animalele pe care zootehniei si de autoapro- turor persoanelor certate fesiuni cu Gieă melodiilor ; al sc
Turneul
20,55
mat de tot mai mulţi lo „Am renunţat la statutul le creşte. Iată de ce, îm vizionare teritorială, pu- cu disciplina. De aseme 22,00 Radiojurnal; 22,10 Pa VASILE (
cuitori ai comunei, care de muncitor si am revenit preună cu familia, cresc nîndu-se astfel în valoare nea, s-a constatat faptul noramic sportiv ; 22,30 Mu
înţeleg marea răspundere la cel de ţăran, convins fiind în gospodărie patru bovi tradiţia şi posibilităţile de că unele din tovarăşele zică de dans ; 23,30—5,00 (BiliulU j
ce le revine ca ţărani şi că aici este locul unde pot ne, 40 de oi, porci şi pă oare dispune această uni menţionate în articol (se Non stop muzical nocturn.
producători agricoli, de a să îmi aduc contribuţia la sări. Casa şi celelalte con tate administrativ-terito- omite însă nominalizarea Cînd patria în
contribui la realizarea im prosperitatea localităţii, la strucţii, inclusiv adăpostu rială. lor — n.n.) şi-au schimbat Nu cu sunet di
perativelor noii revoluţii realizarea programului ge rile pentru animale, le-ani comportamentul şi atitu IdNESVIA S Ci cu frunza si
m^asasasammmmb
agrare formulate de secre neral de dezvoltare a agri realizat din veniturile ob N. TÎRCOB dinea". Şi lumina spice
DEVA : învingătorul (Pa Boabe de rouă
seriile
Călăuza
—
tria) ; (Arta); HUNEDOARA: Şi firicel de ic
I-II
In fruntea întrecerii socialiste Marea Orele nocturnă (Side-
(Fla
baie
fiicelor
căra);
rurgistul); Detaşamentul După obicei şi
Concordia (Arta) ; Serpico Te sărut şi te
pe Valea Jiului — seriile I-II (Constructo Bt
rul) ; PETROŞANI : Yan
keii — seriile I-It (Uni Mi-e inima înct
rea) ; Ziua de naştere a de
(Urmare din pag. 1) — Aş spune că realizări unui tînăr varşovian (7 Părinţii mă priv
le colectivului nostru Noiembrie) ; LUPENI : Că
(Cultural)
zări pe primul trimestru, erau previzibile încă de la lăreţul electric iarnă (Mun ;
Stele
de
sectorul II, condus de ing. sfîrşitul anului trecut — citoresc) : VULCAN : Mon Merii-şi poartă
Fcdor Andrei, este hotărît releva Crişan Arpad, se de umnno (Luceafărul); Primăvara - rc
să-şi majoreze sporul de cretarul comitetului de LONEA : Yankeii — seriile Cînt patria în
producţie de 5 936 tone, să partid al întreprinderii — I-II (Minerul) ; PETRILA : Nu cu sunet c
(Munci
sare
îmi
ţandăra
îmbunătăţească permanent toresc) ; A N 1 N O A S A : Ci cu frunza s
calitatea cărbunelui extras. urmare a măsurilor teii- j Convoiul (Muncitoresc); U- Şi lumina spice
„Dăm mare atenţie lucră nico-organizatorice luate j RTCAN1 : ; Mondo : umnno
(Retezatul)
Pie-
BRAD
rilor de pregătiri — re la nivelul fiecărui sector, done in Egipt (Steaua ro
marca şeful sectorului — care au asigurat, în lunile .' şie) : GURA 13ARZ.A : lan-
pentru a avea tot timpul noiembrie şi decembrie, cu Jianu zapciul (Mine
linie de front activă, ne însemnate realizări de rul) ; ORĂŞTIE : Căpita : Ecoui
răzbunării
(Patria)
nul
vor intra în producţie noi plan. Comitetul de partid, Contrabandiştii clin liaj-
capacităţi, un abataj ca conducerea minei, şefii de grad (Flacăra) ; GEOAG1U-
meră foarte productiv în sectoare acţionează într-o Fabrica de berc Ilaţeg. Aspect din sala bazinelor de fermentare secundară. BAI : Toată lumea este a Marele şi
(Casa
I-II
seriile
—
mea
stratul V, avem oameni de deplină unitate de colabo de cultură) ; HAŢEG : Ali încercat su
nădejde, pe care ne bizuim, rare şi îndrumare, se află T_ Baba şi cei 40 de hoţi statornicul in
(Dacia) ; BRAZI : Serpico
cum sînt brigadierii Flo- în permanenţă alături de r : ' - *“ n — seriile I-II; CALAN : Mi hai Emiri esi
mineri, în abataje. îi ajută Un vrednic miner
roa Petrişor, Ioan Zimbru Ali Baba şi cei 40 de hoţi miturile şi oa
si Gheorghe Iascu, sing. efectiv în muncă, iau îm şi agricultor (Casa de cultură); Re dearfei îşi a
metodă
serii
Mircea Cărare, tehnicianul preună măsurile care se „0 mină de oameni" cursul la (11 Iunie); — SIMB nu numai în
le
T-II
Ioan Grigoraş, maiştrii mi impun. Aşa se face că s-a- RIA : Punga cu libelule gazetăreşti ci
neri Constantin Popescu, îmbunătăţit considerabil or (Urmare din pag. 1) La întreprinderea chimi mare încredere şi pot să (Mureşul) ; ILIA : Circuit lele literare
Gheorghe Băncilă, Florea dinea şi disciplina în mun că Orăştie reparaţiile ca spun că niciodată ,,băieţii" închis (Lumina) ; G11E- vierea, cu mij
I.ARi : Fata Morgana (Mi
Dobrotescu, Dumitru Ma- că, că se acordă mai mare — Rău fac, foarte rău ! pitale ale utilajelor din do nu mi-au Înşelat aşteptări nerul'. a unor pagini
teaş şi avem toată încre atenţie bunei aprovizionări A creşte animale şi a li tarea secţiilor sînt execu le. întotdeauna au terminat trecutul zbuei
derea că ne vom depăşi tehnlco-materiale,' calităţii vra la fondul de stat este tate de „o mină de oa reparaţiile la timp şi cali porului noştri
în continuare sarcinile de cărbunelui extras, respec — cum spunea tovarăşul meni", sub conducerea tatea lucrărilor a /ost ex I $£ PECVAC0LEÎ In multe
plan". tării normelor de protecţie Nicolae Ceauşescu — o o- maistrului Ioan Stroie. In cepţională. sale, antume
Aceeaşi hotărîre şi an a muncii. Ne vom strădui bligaţie a tuturor celor ce tervenţiile in vederea bunei Dar acest colectiv, lor- poezii, proze,
gajare în muncă, dorinţa în continuare să ne facem trăiesc în mediul rural. funcţionări a maşinilor de mat mai ales din tineri, nu DUMINICA, 4 APRILIE matice, Emi
de a-şi spori neîncetat rea planul, să răspundem prin După mine e o mare ru injecţie şi a maşinilor-unel- s-a sudat fără eforturi: e deva. Casa de cultu originea dacic
Spectacolul
lizările, de a da patriei fapte demne de muncă în şine să stai la sat şi să-ţi te presupun o bogată ex s-au organizat cursuri de ră, orele 17. artistice re lor, continuii
formaţii
unor
cărbune mai mult şi mai demnului secretarului ge cumperi alimente de la o- perienţă, un bogat bagaj pregătire tehnico-profesio- prezentative ale judeţului un plan arti:
bun, le-am consemnat şi neral al partidului, tovară raş. Asta nu se poate. Ora de cunoştinţe teoretice, nală, au fast repartizaţi in Hunedoara : „înfrăţiţi în preocupările
în discuţiile cu brigadierul şul Nicolae Ceauşescu, de şul ne dă produse indus multă disciplină şi opera muncă si in ciut". : Clubul scriitorilor
©
GHELARI
Gantz Ştefan, cu tehnicia a spori neîncetat produc triale, iar satul trebuie tivitate. aşa fel oanlenii incit pe sindicatelor. Teatrul dra postpaşoptişti.
nul Ion Miholcea şi briga ţia de cărbune energetic să-i dea în schimb hrană — Nu este deloc uşor să lingă fiecare meseriaş mai matic „Bacovia" din Ba sînt în aceas
ce
dormi,
„De
cău.
dierii Stan Virgil şi Patra- şi cocsificabil de care ţara — Dumneavoastră ce-i demontezi piesă cu piesă în virstă să lucreze doi bito 7" de Jos Vandeloo. iu poeziile „Mei
ehe Marin, de la sectorul noastră are mare trebuin daţi orăşeanului ? o maşină de injecţie, un sau trei tineri. Membrii de „Strigoii", „R
V. condus de ing. Cristian ţă pentru dezvoltarea sa — In 1981 am predat strung, o freză sau o ma partid şi biroul U.T.C. au LUNI, 5 APRILIE nul dac", „D<
Dinesou. multilaterală. un viţel, un porc şi 500 li şină de rectificat, să repari participat din plin la Întă © ORĂŞTIE. Casa de torile", poei
tri lapte. în anul acesta rirea disciplinei in muncă, cultură. Teatrul dramatic „Decebal" ş.a
am contractat, deocamdată, ce este defect şi apoi să purtind discuţii in parte cu „Bacovia" din Bacău. ..De pare poetului
în atenţia cursanţilor anilor I—IV de la un porc şi lapte. Am un le montezi la loc - ne fiecare tînăr şi mai ales ce dormi iubito ?“ de 3os „rai" cu „rîu
Vandeloo.
Universitatea politică şi de conducere tăuraş cum vă spuneam. spunea maistrul Ioan pe Stroie. cu cei care se abateau de cu „dealuri"
ca
oamenilor
Tinereţea
din Deva, Hunedoara şi Călan şi a cursanţilor Aş putea să-l contractez, re ii conduc nu înseamnă la normele de conduită şi de aur", cu
dar am un gînd cu el. Să iWREMEAH§ gint“ şi „pă
de la grupele de studiu individual cumpăr încă unul şi să insă lipsă de experienţă. de muncă. „Băieţii“ mais mă", unde „
şi-au
mulţi
cîştigat
Luni 5 aprilie 1982, ore din Hunedoara, vor avea fac o pereche de boi, căci Dimpotrivă, pregătiţi dintre ei trului Stroie buni meseriaşi Timpul probabil pentru 4 z.i eternă —
statutul
de
sînt
bine
profesio
le 15,30 - la Casa de loc cpnşultdţii în sprijinul cu vacile se lucrează greu nal şi pot să iacă inter prin seriozitate şi responsa aprilie 1982: Vremea in ge veşnicie" („M
ri").
cultură din Deva, marţi 6 pregătirii politico-ideologice pămîntul de pe coaste, cum venţiile necesare la orice bilitate in muncă şi in nerai caldă, Izolat cu vor cerul
că
schimbător.-
pe teme actuale ale crizei este pe la noi. Iar vacile tip de maşină. In Silviu A- viaţă. Edenul ace
aprilie, orele 14 — la clu să le ţin doar pentru lapte dea ploi slabe. Vîntul va însă tulburat
economice mondiale, susţi vrămuţ, Ioan Stănculescu, sufla moderat, cu inten
bul „11 Iunie" din Câian nute de ing. Octavian Ră- şi pentru viţei. Mă gîndesc Titel Branea, Solomon Cos- IOAN HOMORODEAN sificări clin sectorul estic. romanilor co
şi tot marţi 6 aprilie, orele dulescu, de fa Institutul de că peste doi ani, cînd voi tea, Petru Avrămuţ, Ioan lăcătuş la întreprinderea Temperatura minimă va fi cebal, învir
cuprinsă între 2 şi 7 grade,
15,30 - în aula mare a economie mondială Bucu ieşi la pensie, am vreme Polgar si Vasile Oprita am chimică Orăştie iar maxima între 13 şi ÎS este văzut c;
Institutului de subingineri reşti. să mă ocup şi mai mult _______________J grade. cărui vorbă
de păniînt, de animale. V. ' tar" „secolii