Page 15 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 15
I. 7 590 © DUMINICĂ, 4 APRILIE 1982 ’ pag. 3
Programul formaţiei ca
merale a Filarmonicii din
Timişoara, compusă din
Ladislau Truţiu (vioara I),
Szabo Monika (vioara a
Il-a), Claudiu Ionescu (vio
lă) şi Dumitru Sănescu
(violoncel), a cuprins trei
cvartete de coarde : în Mi
bemol major de M. Ne
r grea, în Re major opus 64
nr. 5 de J. Haydn şi în Fa
i zârî minor opus 95 de L. v.
ce vin Beethoven.
istoriei Marţian Negrea se dis
lin noi tinge în contextul culturii
un muzicale româneşti prin
festin neobosita activitate de
sub Se împlinesc în primă- Sfînt. Cel Bun. Cel Viteaz, profesor, muzicolog şi
e ploi. vara aceasta 525 de ani Cel Bătrîn. Lucian Blaga compozitor. în creaţia sa,
de la înscăunarea lui Şte îl consideră cea mai mare care cuprinde muzică de
o fan cel Mare. Mai bine de şansă de afirmare pe care cameră, opere, lucrări sim
3 care o jumătate de mileniu, aşa a avut-o cîndva spirituali
I, mai dar, răstimp în care gene tatea românească. Şansă fonice, genul cameral este
oricînd cel mai bogat reprezentat: Discuţie amicală cu mineri de la aducţiunea principală a Hidrocentralei Riu
raţii şi întîmplări s-au pe rămasă virtuală din cauza şase opusuri pentru pian, Mare-Retezat. Foto: V1RGIL ONOIU
Şi rindat, iar timpul şi uitarea acelei brutale, „lipsite de unul pentru clarinet şi
răcare, e in Cosmos ? Cum e in în imponderabilitate in
nesemnificativului şi-au îm noimă" expansiuni a Impe pian, două cvartete de
plinit lucrarea. In memo riului Otoman. Cel Viteaz coarde, un opus pentru subteran ? Se intretaie ‘în imaginile color lilmate de
fiorînd. trebări, se discută priete camera automată de la
ria colectivă a neamului, i-a ţinut piept cît i-a ţi harpă.
1 ca şi în memoria afectivă nut, sprijinit doar de pro Cvartetul în Mi bemol neşte, se ride, se iac foto bordul navei. Imagini ex
leoape a fiecărui român în parte, misiunile şi admiraţia Eu major, opus 17, este o, fe grafii. traordinare ale Pămîntului
i albe imaginea lui Vodă Ştefan ropei. £el Bătrîn a fost ricită sinteză între univer Intrarea in sala mare a văzut din Cosmos. Mărturii
ntc^’ri, stăruie pură şi impunătoa însă nevoit să se aşeze în sal şi naţional. Caracteris clubului se face în aplau emoţionante ale muncii şi
nerind re, înconjurată de aceeaşi defensivă, păstrîndu-şi cu tica universală transpare ze. vieţii celor patru cosmo
ape — veneraţie cu care, la capă îndîrjire demnitatea. „Ener din arhitectura lucrării, a- — Deşi azi e 7 aprilie, nauţi. Desprinderea de
urei tul îndelungatei şi glorioasei gia şi intuiţia creatoare - tît la nivel de gen, cît şi noi ne-am ţinut de cuvînt. complexul orbital - ima
igîierî. sale domnii, trupul ostenit scria Blaga — puse in tot de formă : este respectată Am venit şi am adus şi gine de excepţie.
i-a . fost aşezat în gropniţa ce a făcut pentru pămin- structura clasică a sonatei iilmele ! - spune Dumitru Dialogul cu spectatorii.
amă ; de la Putna, unde se zice tul său în puţinul răgaz ce (patru părţi cu o- anumită Prunariu, invitind publicul Întrebările sînt multe, va
celor
două
la
vizionarea
ie un că, de atunci, făclia amin i l-a îngăduit permanen succesiune a expresiei, a tilme documentare de scurt riate, iar Dumitru Prunariu
t fior tirii nu s-a mai stins nici ta apărare, încoronată de tempoului — I, III, IV : metraj. - cel mai tînăr cosmonaut
odată. încă în viaţă fiind, atîtea triumfuri, ar fi me tempo mişcat, II: tempo din lume după iuti Caga-
trepte
ra
ale
,,Primele
mamă legendele au prins să pîl- ritat să nu fie tăiată atît lent —, a formelor). în ca chetei" — un Ulm biogra rin — răspunde cu calm,
-n piie în jurul său ca flăcă de brutal in calea desfă drul părţilor sînt utilizate fic, avind ca protagonist pe siguranţă, cu zimbetul cald
rid vor. rile de pe comori. Poate şurării ei fireşti", Ar fi tipare formale tradiţionale Dumitru Prunariu, in evo şi generos ce-i înlrumuse-
(RU doar acel prinţ al tristeţii meritat într-adevăr, căci el (sonată în partea I, scherzo Pionierii de Ia Rîu Mare luţia sa de la pionierul na- şează chipul. A doua zi, o
care a fost Avram lancu să a fost, cum spune alt ma în partea a IlI-a). Aspec omagiază pe primul cos întilnire similară a avut loc
mai fi născut atîtea legen re gînditor, Neculai lorga, tul naţional apare cu Vă monaut român. vomodelist şi rachetist... la cu elevii din Haţeg.
Uit de în jurul numelui său. „cel mai mare om ce s-a dită pregnanţă dată fiind tinărul cosmonaut ce se
ce-l
unei
avionul
de
constructorilor
zi Legenda şi cîntecul sînt su ridicat dintre româniVe sorgintea folclorică a in la Clubul Mare. Sală arhipli îmbarcă pe în cosmodromul va zile Cu de toată oboseala Dumi
drum
greu,
duce
de
Riu
melodico-ritmice.
'e, prema dovadă de preţui nirea lui la tronul Moldo spiraţiei lucrării, strălu nă. la Baikonur. tru Prunariu oferă cu dăr
Caracterul
■zii re şi dragoste pe care po vei s-a făcut într-una din cita interpretare au creat „Opt zile in Cosmos" - nicie autografe admiratori
soare, porul o dăruieşte celor ce acele „ore astrale" ale is — Azi e 1 aprilie. Nu film de excepţie, cu ima lor săi de la Riu Mare iar,
îi simte prin veacuri una toriei, fără de care, din un moment de intens, a- mai vin. E clar, ne-au pă
miini, dînc ethos românesc. călit. gini filmate in staţia orbi prin rindurile de mai jos,
ngiiat cu eh L-au evocat şi-l evo colo de vitregiile din veac, Creaţii de anvergură, ce — Nici vorbă I Cum să tală „Saliut-6". Comenta tuturor cititorilor noştri.
î vînt, că neostenit poeţi, proza destinul nostru ar fi fost cu le două binecunoscute nu vină ? Doar ne-au a- torul filmului - Dumitru
tori, pictori, sculptori, mu
latini, totul altul, umilit şi mes cvartete -i— opus 64 în Re nunţat. Prunariu, cel ce evoluează T. ISTRATE
zicieni. Dar poate nimic chin. Trăim cu superba ilu
nu răsună mai adevărat şi zie că se află şi azi cu noi, major de J. Haydn şi opus Publicul este invitat să
5mint. 95 în Fa minor de L. v. vizioneze filmul artistic ,,De
mai nostalgic, nimic nu dă că prin pădurile patriei ca
mai bine adevărata mă lul său alb mai rătăceşte Beethoven — s-au consti taşamentul Concordia" pî
dor, sură a dorului ,nostru ca încă şi azi. Şi trebuie ne tuit în piatră de încercare nă la sosirea oaspeţilor, C-'-lflodlcn
eminesciana chemare, pe îndoielnic să ne socotim pentru formaţia timişorea care se produce spre sfir-
ărinţi, care fiecare român a mur nişte privilegiaţi dacă în- nă nu demult creată (sep şitul rulării peliculei. Să
orilor, murat-o măcar o dată în tr-un asemenea secol pro tembrie 1981). Gradul de vii de la Bucureşti la Riu
omogenitate atins deja, pa
rbinţi. taina inimii sale : „Ştefa zaic şi bulversat sîntem Mare cu roata de rezervă viu<y b^.casx>i cd adcJ âa. &tdl
ne, Măria Ta, tu la Putna încă în stare să simţim siunea, dăruirea, seriozita dezumllată şi să faci şi o
tea probate de cei pajtru
nu mai sla...“. căldura acestei iluzii. instrumentişti, sînt garan pană nu-i chiar aşa sim cum suaMJL;/ oatJL^euX cuds^idjsJj
ii Părinţii şi moşii noştri ţia unor realizări viitoare, plu, chiar dacă in maşină
se află un cosmonaut !
oare. l-au numit cel Mare. Cel RADU CIOBANU de înaltă ţinută artistică. Dumitru Prunariu, pri
ric ANA BOHANCU mul cosmonaut român, (Ia
scriitorul Francisc Muntea-
nu şi regizorul David Reu
comitetul
m scrserue Em mescu (IV) sînt primiţi de la conducerea
sindicatului
şantierului impreună cu un
am „Vai vouă romani puter roană sură munţilor se pa viziunea lui Eminescu, ce grup de mineri de la a- a-~n ■
nici — Umbră, pulbere şi re". Era pe timpul cînd poate fi întrezărită în ope ducţiunea principală. Cum
lui spuză/Din mărirea — vă „vîrtejele" „Sclaviei nă- ra sa, chiar dacă nu este
i ţi- S7alege“. („Memento mori"). moliră a Dadelor loc", iar susţinută în mod direct.
une- „Ultima cetate" dacică, ce Horia „Tinînd în braţu-i Dacă vom accepta această
'aţia „ridică-n nori a ei colţi", falnic o cumpăn’a dreptă- interpretare, şi nu vedem DuminiCAL
ările cum este înfăţişată în ţii/D’o parte puse gîndul de ce n-am face-o, vom
)iec- „Memento , mori", apare de foc al libertăţii/în alta avea încă o cheie a inte CONSENSURI Au zilele numărate — Se face Ac ; 9) Stropitori ; 10) Caer
ein- menţionată şi în postuma spada sa" („Floria"). resului dovedit de poet auzită ; 6) Păsări măiestre — Caiet.
rtei, „Sarmis — G e m e n i i " ; Avram lancu este un alt pentru ardeleni şi, în a- ORIZONTAL : 1) Obişnuita (abr.) — Descris, negru pe
alb ţ ! ; 7) Părinţi bătrîni —
din „Spre Sarmisegetuza", oraş Horia care şi-a rostuit ta cest context, pentru hu- zilei ; 2J Plin de energie ; 3) Bătută la spate ; 8) Moşteni MAT ÎN TREI MUTĂRI
po- pierdut în zare/Venea pe băra în aceiaşi munţi pro nedoreni, al căror pămînt Consensul oportunităţii — Sint tă din familie — Primele la
calu-i Sarmis în fuga cea tectori ai Daciei: „în cul pare a fi privit de el (şi pentru tine ; 4) Primele la clasa-ntîi 9) Table pentru Controlul poziţiei :
masă; 5) Un surplus de greu
irile mai mare". Despre Sarmis mile munţilor pe frunţile tate — ...pe linie ! ; 6) Aurul ingineri — Se ţin de găinării ; ALB : Rlll, Dc7, Ce4 şi fC,
de
Periodice
10)
tiraj
mare
ime, lor de piatră, care de ca încă de mulţi alţii) ca un latinilor — Se manifestă cu — Nu rugineşte, în final. pd5.
NEGRU : Rf5, pcG.
ira- (al cărui nume este dedus re mai înălţate, se aprin nucleu din care s-a for tradiţie ; 7) Moarte de vii —
altă din cel ’ al reşedinţei lui deau, unul cîte unul, mat, de-a lungul timpului, Trage pe sfoară ; S) Pe-un VASILE MOLODEŢ SOLUŢIA PROBLEMEI
picior de plai (dim.) — Excla
âni- Decebal) aflăm că „este focuri mari şi părea că poporul român şi unde maţie ; 9) Se prezintă fără DIN NUMĂRUL 7 584
craiul tînăr din Geţia cea
pe veche", fratele geamăn al munţii însuşi se aprinsese. s-au păstrat nealterate ma lipsuri ; 10) N-are şanse de „ REZOLVAREA CAREULUI
APARUT ÎN ZIARUL NR. 7 584
•ior, Impregiurul focurilor ve rile virtuţi şi tradiţii stră- îndreptare. 1. d3 — d4 ! Re6 — fo.
2. d4 — d5 mat.
ale rivalului său în dragoste deai şezînd cete întregi de •moşe.şti. VERTICAL : l) Tari ca pia i) Tcrasament ; 2) Acurate 1........................d7 — d6
şi şi la tron, Brigbelu. Cum oameni, lăncile culcate pe încheiem aici însemnă tra ; 2) Acumulator de forţă ; ţe ; 3) Pom — Tolă — P ; 4) 2. d4 — d5 mat.
mte s-a observat, în încercarea umere străluceau în aer... rile noastre, în cuprinsul 3) Măsurate, într-un fel ; 4) Inele — ilar ; 5) Tonalităţi ; 1.......................... Rd 0 (d7 —
A efectua o operaţie de coas
nţă sa de a crea o mitologie lănci de coase care-n ur cărora am prezentat cîte- tă — îmbrobodit la cap ; 3) 6) Emisi — Arat ; 7) Ri — dG).
2. Dai — aG mat.
Aţă — Eso ; 8) Soţ — I.u —
ri“, românească, poetul a avut mă erau să devie spaima va argumente (desprinse
ca punct de pornire tocmai
u- inamicilor...". („Geniu pus dintr-un studiu mai vast)
rsi- epoca dacică, exemplară tiu"). Recunoaştem desigur care atestă, credem, în
atic prin măreţie si eroism. în toate aceste descrieri a mod peremptoriu ecourile
a- Luptele necurmate pen sălaşelor de taină ale ne-
nui tru libertate socială şi na înfricaţiilor înaintaşi — huneddrene din scrierile
se", ţională ale românilor, evo Decebal, Horia, lancu — lui Eminescu şi pe care
aşternut
pe
hîrtie
ăvi cate de Eminescu în alte munţii noştri falnici, ri le-am numai dintr-un firesc
nu
ar- scrieri, trebuie privite — dicaţi ca nişte cetăţi natu
ra- ne dă să înţelegem poetul rale în faţa duşmanilor. în sentiment de patriotism ci
î e — ca o continuare fireas aceşti munţi „cu suflete şi din intenţia de a lumi
a-n că a tradiţiilor de inden de aramă", Avram lancu, na o faţetă mai puţin cu
no- pendenţă ale strămoşilor supranumit de poet „îm noscută a multilateralităţii
daci. Floria, supranumit în păratul Codrilor bătrîni şi geniului creator, a cărui
ste epoca sa „Regele Daciei", al munţilor suri şi sterpi" operă constituie, pînă a-
iul este -în ' felul acesta un îi strînge „pe vulturii din cum, fără îndoială, cea mai
De demn urmaş al lui Dece- vizuinele lor stîncoase îm- importantă contribuţie a
an, bal’ bătrînul, în munţii pregiurul flamurei româ românilor la patrimoniul
t a căruia sălăşluieşte cu mo neşti" („Geniu pustiu"). spiritualităţii universale.
iri- ţii săi : „Horia pe-un mun Decebal, Horia, lancu,
te falnic stă călare./O co iată o filiaţie firească, in CONSTANTIN PASCU
