Page 17 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 17
Seri a început vizita de stat Ie (ara
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNlŢi-VA!
noastră a generalul i Kenan Evreu,
e stai el ii Turcia
S O C I A L I S M ! ) Nicolae invitaţia tovarăşului începerea convorbirilor oficiale
La
pre
Ceauşescu,
şedintele
Socia
Republicii
luni
dimi
liste
România,
La Palatul Consiliului de
hotărîrea
de
ambele
părţi,
neaţa a sosit în Capitală, Stat au început, luni, 5 a- ţări. A fost manifestată, de
într-o vizită de stat în ţa prille, convorbirile oficiale a valorifica cu eficienţă
Ş1 Al C OM SI LI U LUI PO PULARI J U D E Ţ E A N j ra noastră, generalul Ke între tovarăşul Nicolae largile posibilităţi existen
nan Evren, şef de stat al Ceauşescu, preşedintele Re te pentru amplificarea si
Republicii Turcia. publicii Socialiste Româ adincirea conlucrării eco
4 pagini - 50 bani j Vizita şefului statului nia, şi generalul Kenan nomice, industriale şi teh
Anul XXXIV, nr. 7 501 MARTI, ^ APRILIE 1982 turc în România reprezin Evren, şef de stat ai Re nice.
* tă o expresie a dorinţei publicii Turcia. S-a căzut de acord să fie
celor două state de a am La convorbiri participă sporite eforturile pentru
plifica continuu prietenia persoane oficiale române şi extinderea, în continuare,
CAMPANIA Â O l I C O L ă IE P R Î H Ă V A R A şl colaborarea dintre cele persoane oficiale care-1 în a schimburilor comerciale.
două ţări şi popoare. în a- soţesc pe şeful statului turc A fost evidenţiat faptul
celaşi timp, ea va contri în vizita în ţara noastră. că deşi România şi Turcia
Duminică, Importante forţe - mobilizate bui la asigurarea unui cli Pracedînd la prima run aparţin a două blocuri mi
mat de încredere, colabo
aceasta
rare şl bună vecinătate în dă de convorbiri, cei doi litare opuse, constituie nu
un
şefi de stat au subliniat cu
trebuie
să
cauza
la
ia pregătirea terenului şi semănat Balcani, înţelegerii şi destin satisfacţie că relaţiile j-o- obstacol în calea dezvoltă
păcii
derii,
în Europa şi în întreaga mâno-turce au cunoscut, în rii unei largi colaborări
şi cooperări între cele două
lume. ultimii ani, o evoluţie fa
nate iar planul de însă- Ceremonia sosirii înaltu vorabilă, în toate dome ţări. în acelaşi timp, s-a
Răspunzînd chemării organizaţiilor de partid de mînţări la legume a fost lui oaspete a avut loc pe niile. în acest sens, au fost subliniat că amplificarea
la sate, duminică, pe ogoarele judeţului s-a acţionat depăşit cu 10 ha faţă de aeroportul Otopeni, împo relevate extinderea rapor continuă a relaţiilor dintre
cu forţe sporite la Insămînţări, pregătirea terenului, perioada optimă). dobit sărbătoreşte. turilor economice, creşte România ş! Turcia, pe te
arături, fertilizări şi curăţatul pajiştilor naturale, ac Activitate intensă am La ora 11,30 aeronava rea importantă a schimbu meiul depiinei egalităţi, al
centul fiind pus pe calitatea lucrărilor şi scurtarea întîlnit duminică şi la eu care a călătorit şeful de rilor comerciale dintre respectului independenţei
perioadei de efectuare a acestora. Prezenţi în uni Complexul de vaci cu lap stat al Republicii Turcia a România şi Turcia. S-a a- şi suveranităţii naţionale,
tăţile agricole, roporterii ziarului au consemnat prin te Ilia, unde soţii Dimitrie aterizat. preciat că rezultatele obţi al avantajului reciproc,
cipalele aspecte întîlnite. şi Rodica Ioschici coordo La coborîrea din avion, nute constituie premise este în folosul şi spre bi
nau lucrările de pregătire şeful de stat al Republicii bune pentru intensificarea nele ambelor ţări şi i'o-
CONSILIUL UNIC cum se plantează cartofii a terenului şi semănatul Turcia a fost întîmpinat cu şi diversificarea, în viitor, poare, ai progresului şi
de
preşedintele
cordialitate
sfeclei furajere.
a colaborării bilaterale, în
AGROINDUSTRIAL la „Ţarina de Jos“, apoi la Duminică la prîriz, la Nicolae Ceauşescu. deosebi în sfera producţiei prosperităţii lor, slujeşte
un alt loc, la „Valea Bă-
IU A * trînă“, unde se pregătea sediul C.U.Â.S.C. Ilia, pre T o v a r ă ş u l Nicolae cauzei păcii, securităţii, co
terenul şi se erbiclda în şedintele . consiliului, Ale Ceauşescu şi generalul Ke materiale, în conformitate operării şi înţelegerii în
Campania agricolă din vederea plantării verzei xandru Goţ, împreună cu nan Evren şi-au strîns cu cu potenţialul economiilor
această primăvară se des timpurii, iar mai tîrziu la specialiştii întorşi din u- căldură mîinile. naţionale ale celor două (Continuare în pag. a 4-a)
făşoară la C.A.P. Hi a în nităţi făceau bilanţul zilei. Comandantul gărzii mi
condiţii deosebite, datorită Iată-1 pe scurt: Bretea litare aliniate pe aeroport
absenţei din unitate, din Brigada de Mureşană ~ plantat car în cinstea sosirii- înaltului Vizită protocolară
motive de sănătate, a ingi tofi pe 3 ha, semănat tri oaspete a prezentat ono
nerului şef şi a şefului reporteri pe ogoare foi în cultură ascunsă pe rul. Au fost intonate im Generalul Kenan Evren, tocolară tovarăşului Nicolae
fermei vegetale. Pentru a nurile de stat ale Republi şef de stat al Republicii Ceauşescu, preşedintele Re
suplini aceste absenţe, şe 10 ha; Sîrbi — fertilizat cii Turcia şi Republicii Turcia, a făcut, luni după- publicii Sociaţiste Româ
fa fermei legumicole, ing. Brîznic, la lotul de spanac cu gunoi de grajd în vede amlază, la Palatul Consi
Emilia Popa a preluat, îm ce urma să intre la recol rea semănatului porumbu (Continuam în pag, o 4-a) liului de Stat, o vizită pro nia.
preună cu brigadiera Sil tare. Este o dovadă că a- lui; Dobra — arături eu 11
via Ilina, întreaga produc tunci cînd există bună tractoare la „Gura Rîului"
ţie vegetală. Aşa se face voinţă şi hotărîre de a (au venit în sprijin trac
că şi duminică am întîl- munci se obţin rezultate toare de la Sălciva şl Grind,
nit-o pe ingineră pe trac bune (în afara unei supra unde terenul e prea moa localităţile noastre — mai fnsmease, mas bine gospodărite !
tor, împreună cu şeful feţe ce a rămas de plantat le); Stretea — semănat sfe-
secţiei de mecanizare D. ou cartofi, toate culturile
Vădan, controlînd modul din epoca I au fost semă (Continuare în pag. a 2-a} Pe şantierele gospodăreşti trebuie
să îie prezenţi toţi cetăţenii
■ .
Cel mereu prezenţi în de .locatari nr. 32 (preşedin rii apartamentelor de la e-
întrecerea pentru frumos te Gh. Lascu), au efectuat tajele superioare. Se pare
au continuat şi duminică t ă i e r i l e la porni, îm că aşteaptă unii după alţii,
acţiunile de primonire şi prejmuirea şi greblarea zo în schimb, la „Snack~bar“
gospodărire a zonelor şi nelor verzi, începute în ur — mobilizare generală pen
părcule'ţelor din preajma mă cu cîteva zile. tru igienizare. „Doar un
blocurilor, adăugind în fe în faţa blocurilor 19 A singur locatar din blocul
lul acesta numărului de şi 19 B — ultimul dat de 16 a ieşit la zona verde;
spaţii gata împrospătate curînd în folosinţă —, câţi şi nu numai că nu ne a-
noi şi noi ronduri cu flori va cetăţeni, Torna Cordoş, jută dar ne dau mai mult
şi arbori ornamentali. Pe C. Pintilie, Ioan Buftea, de lucru. Dimineaţa găsim
alocuri, însă, mobilizarea Vasile şi Marioara Bec se în faţa vitrinelor tot felul
a fost anemică. străduiau să contureze cit de gunoaie aruncate de la
DEVA. De-a lungul u- de cît nişte zone şi să le înălţime" — ne spunea -Ste
nor străzi şi bulevarde — planteze cu flori. Străda la Balbia, responsabila u-
Decebal, Liliacului, Emi- nia lor, însă, faţă de vo nităţil. Oare ce aşteaptă
nescu, Lemn, c a r t i e r u l lumul -lucrărilor ce ar tre cei care privesc de la gea
Gojdu — am constatat că, bui să se efectueze aici, muri ? Nu sînt şi ei loca
în mare parte, lucrările e- pare anemică. Actualul as tari ai acestui modern car
dilitar-gospodăreşti s-au e- pect de şantier — ce dăi tier ?
fectuat. Numeroşi locatari nuie cam de multă vreme CĂLAN. Foarte mulţi
C.A.P. Livnciia. Mecanizatorul Vasile Popa a semănat duminieâ ultimele hectare cu ai blocului 39 din strada la intersecţia străzilor Li oameni la treburile gospo
mazăre pentru păstăi din cele 50 ha planUieate. 1 Lenin, răspunzînd chemă liacului şl Emineşcu (spa dăreşti. „Călanul n-a cu
rii comitetului asociaţiei ţii desfundate, gunoaie îm noscut o mobilizare alît de
« ® r» » îft W ^ n 9 <*. m 9 ~ o prăştiate peste tot), deşi masivă la acţiunile de
blocurile 22 şi 20 s-au dat gospodărire şi înfrumuse
Realizările deosebite dau măsura experienţei, in folosinţă în urmă cu a- spunea a localităţii" oraşului,
ne
ţare
—
primarul
proximativ un an — nu va
dispare dacă nu vor pune tovarăşul Viorel Păcurar.
hărniciei şi mobilizării siderurgiştîlor mîna pe unelte toţi loca De acest lucru ne-am con
tarii, astfel incit, cu Spri vins şi noi. încă de la pri
jinul edililor, să dea locu
Printre colectivele care cest indicator. De fapt, în cest an, cînd jumătate din — începînd de la cuptoa mele ore ale dimineţii,
şi-au realizat exemplar cei aproape 20 de ani de producţia secţiei noastre re, continuînd cu linia de lui o înfăţişare care să nu grupuri de utecişti de la
sarcinile de plan la export cînd au intrat în produc este livrată unor parteneri laminare, ajustaj, recepţie, contrasteze atît de mult combinatul siderurgic, în
în trimestrul recent înche ţie liniile de profile mij din peste 20 de ţări ale împachetare şi terminînd cu modernele ansambluri tre care Nicolae Trifan,
iat se numără şi cel al uzi locii, am ajuns să ne spe lumii, ne-am organizat ac ou expedierea — toate o- de locuinţe construite aici. Aleodor Savâ, Dumitru
nei nr. 4 laminoare din cializăm la capitolul ex tivitatea în consecinţă, a- peraţiile să se încadreze De la scara a Il-a a blo Ilie, Ioan Şerban, Silvia
combinatul siderurgic hu- port, el devenind într-un doptînd din vreme măsuri riguros în prescripţiile teh cului 0 2 (strada Zamfi- Marian, Dorina Nicolau,
nedorean. Remarcabil este nice, să nu se ivească a- rescu), unii locatari mai Mariana Puşcaş curăţau şt
faptul că toate secţiile u- bateri de ordin calitativ. harnici, Eugenia Tărchllă, amenajau zona verde di»
zinei au contribuit — prin Mă refer la faptul că fie Gherasim Şoptereanu, Ele strada Furitâlistului. VU
îndeplinirea ritmică şi chiar IXPQRTUh. care profil trebuie să co na Ciucă, Marina Iancu zavi, pe aceeaşi stradă, lu
depăşirea programelor pro respundă din punct de ve măturaseră aleea şi. com crători de la cooperativa
prii — la rezultatele amin dere dimensional, al greu pletau acum cu narcise meşteşugărească „Streiul*
tite, în fruntea acestora si- tăţii pe metru liniar şi al dreptunghiurile grădinii cu făce'au rînduială în jurul,
tuîndu-se laminorul de aspectului comercial, cerin flori. unităţilor. Acum, artera
profile mijlocii. \ fel tradiţional în cadrul speciale menite să ducă la ţelor beneficiarului extern. în preajma cîtorva unî- principală a oraşului vechi,,
— Intr-adevăr — ne spu colectivului nostru. însă îndeplinirea ritmică în Aşa reuşeşti să te Impui pe . tăţi comerciale de la par cu pomii văruiţi, are o în
ne maistrul principal Ioan experienţa dobîndită nu ne condiţii de calitate superi pieţele lumîi. Iar faptul că terul unor blocuri din bu făţişare cu totul schimba
Munteanu, secretarul comi împinge pe panta auto- oară a prevederilor la ex noi exportăm astăzi în ţări levardul Decebal — „Le- tă faţă de trecut. In Ora»
tetului de partid pe lami mulţumirii, ci, dimpotrivă, port. Astfel, imediat ce eu tradiţie în domeniul a- gume-f ructe“, „Căminul ,
11
nor — cu cele 2 400 tone ne impune să tratăm per primim programul de la mintit, ca R.F. Germania, „Casnica -— spaţiul ce ar ESTERA ŞINA
11
laminate livrate suplimen manent cu foarte maro se minare analizăm fiecare fţ trebuit să devină un DOINA COJGCARU
tar la export în trimestrul riozitate, la toate nivelele, comandă în parte pe tipo- MIRCEA LEPĂDATU părculeţ nu a fost încă „a- VASILE PĂŢAN
întîi, ne situăm în frun problema producţiei desti dimensluni şi urmărim ca tacat“ nici de lucrătorii
tea celorlalte secţii la a- nate exportului. Şi în a- pe întregul flux tehnologie (Continuare Fn pag. o 2-e$ comerciali, nici de locata (Continuare* In 8>a8‘ a