Page 18 - Drumul_socialismului_1982_04

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Cresfia tehnico - ştiinţifică — 'ELE1

o adevărată competiţie pentru eficienţă m w c a m
11,00 Telex
Realizările deosebite dau măsura 11,05 Admitere
Reprezintă cercetarea, — Vreau, de la bun în­ corelată cu o reducere im­ „Instalaţie de insuflat ma­ a Il-a d
creaţia tehnico - ştiinţifică ceput, să fac o precizare : portantă a consumului de teriale purvelurente în băi sul taţii.)
un domeniu vast dc afir­ în munca de cercetare, în energie electrică. metalice", ultimul din cele experienţei, hărniciei şi mobilizării 11,25 Roman i
mare a capacităţii şi po­ majoritatea cazurilor, se — Ce noutăţi prezintă patru proiecte cu care ti­ Barraca"
pisodului
sibilităţii profesionale pen­ lucrează în echipă. Şi a- celelalte două creaţii teh- nerii cercetători hunedo­ siderurgiştilor 12,10 Matineu
tru tinerii ingineri din cum, la cele două lucrări, nico-ştiinţifice prezentate reni s-au prezentat la 16,00 Telex
combinatul siderurgic ? Pu­ aceleaşi merite revin şi in­ în cadrul simpozionului Bucureşti. Instalaţia este (Urmare din pag. 1) bază şi la nivel de comi­ 1G,05 Viaţa §
tem vorbi despre existen­ ginerului Florian Stoian, naţional, tovarăşe inginer destinată perfecţionării pro­ tet al secţiei. De asemenea, sorul dc.
ţa unei conştiinţe tehnico- precum şi maistrului prin­ Mihai Pitea ? cedeelor metalurgice de e- în locurile „cheie" ale flu­ 16,25 O viaţ;
profesionale ? Cu siguran­ cipal Gheorghe Moraru. De — Tehnologia „Boltă din - laborare a oţelului în cup­ Suedia, Elveţia, U.R.S.S., xului de producţie au fost idee :
(1820—188'
ţă, DA ! în sprijinul aces­ asemenea, pentru aplicarea elemente metalice răcite toarele electrice. Această R. D. Germană, Polonia, numiţi cei mai bine pre­ 16.45 Clubul ti
tei afirmaţii aducem în a- în practică a soluţiilor pro­ cu apă pentru cuptoarele tehnologie prezintă, la rîn- China şi în multe altele gătiţi profesional şi con­ 17.25 Tribuna
tenţia dumneavoastră, sti­ puse de cercetători, o con­ electrice de 50 tone „este dul ei, noi efecte pe linia se datorează tocmai modu­ ştiincioşi comunişti, oa­ Pasiune,
maţi cititori, cele mai re­ diţie sine-qua-non este rodul gîndirii unui colec­ eficienţei în producţie : lui responsabil cu care tra­ meni ca maiştrii Adrian crcativita
cente lucrări ale ingineri­ perfecta conlucrare între tiv complex, lucrarea fiind creşterea calităţii oţeluri­ tăm realizarea producţiei Balaş, Nicolae Culda, Vio- 17,50 1001 de
lor hunedoreni prezentate proiectant, beneficiar şi condusă de tehnicianul- lor elaborate, reducerea de export, exigenţei şi con­ rel Munteanu, Iosif loja, 18,00 închidere
în cadrul simpozionului constructor. Aşa s-a întîm- proiectant Constantin Ha- duratei de elaborare a şar­ ştiinciozităţii de care dau Nicolae Mănărăzan, lumi­ lui
naţional „Bilanţ şi per­ plat şi în cazul lucrărilor neş. Contribuţia mea este jei şi, implicit, a consumu­ dovadă majoritatea mem­ nătorii şefi Filip Băiăces- 20,00 Telcjurna
spective în creaţia tehnico- amintite anterior. doar la o „felie" a proiec­ lui de energie electrică şi brilor colectivului secţiei. cu, Ioan Maier, Octavian 20.25 Actualitat
că
ştiinţifică a tineretului", — Dacă vreţi să prezen­ tului, partea electrică. A- a consumurilor specifice Că la laminorul profile Gostian, şefii de echipă A- 20.45 Forum p
desfăşurat în luna martie taţi, pe scurt, în ce con­ ceastă cercetare tratează •de feroaliaje. mijlocii acestui obiectiv drian Bîc, Mihai Bodea, gic
la Bucureşti. stau efectele tehnico-eco- construcţia, alimentarea cu „Numai cine nu gîndeş- prioritar i se acordă o a- Gheorghe Chira, Constan­ 21,10 „Nunta li
„Diploma de onoare" — nornice ale celor două teh­ apă, instalaţiile A.M.C. şi te plăteşte în plus" — ne tenţie maximă, atît la ni­ tin Roşi'anu, Constantin Tă- Mozai't (.*
secţiunea „Metalurgie" la nologii.' acţionările electrice afe­ spunea inginerul Ioan velul conducerii secţiei, cît nase, Gheorghe Simeria şi 22,20 Telcjurna
acest simpozion a răsplătit — în primul rind ne-a rente bolţii din elemente Muntean. Faptele tineri­ şi la cel al organizaţiei de Alexandru Rezmeveş, care
strădaniile inginerului Ioan preocupat reducerea gra­ metalice. Soluţia propusă lor cercetători, rezultatele partid, o dovedesc atît „o- prin experienţa lor, prin S^SSSSSB
Muntean, care a prezentat dului de poluare la func­ are ca scop înlocuirea că­ obţinute vin să arate ade­ perativele" zilnice care au responsabilitatea în activi­ Ut ADU
lucrările „Prevenirea feno­ ţionarea cazanelor recupe­ rămizilor refractare (im­ vărata lor pasiune pentru ca punct distinct analiza­ tate, contribuie deplin la
menului de punct de rouă ratoare. Un al doilea efect portate pînă acum) de la eficienţă, pentru punerea rea (urmată, cînd este ca­ succesele colectivului.
la pornirea cazanelor recu­ ar fi îmbunătăţirea condi­ bolţile clasice cu elemente în valoare a inteligenţei zul, de măsuri prompte) Din discuţiile purtate cu BUCUREŞTI
peratoare" şi „Ansamblu ţiilor de funcţionare pe metalice răcite cu apă. A- tehnice, pentru introduce­ modului în care s-au rea­ mulţi dintre laminatorii dioprogramul (
Radiojurnal ;
de recuperare a căldurii de ansamblul cuptor-cazan re- lături de reducerea impor­ rea ideilor novatoare în lizat sarcinile zilei prece­ hunedoreni am reţinut pre­ presei; 8,10 C
la cuptoarele mici de for­ cuperator-electrofiltru ex- tului, avantajele noului sis­ producţie. Tineri bine pre­ dente la export, progra­ ocuparea .pentru perfecţio­ dii-or; 9,00 Bu
jă". haustor. De asemenea, prin tem de boltă constau . în gătiţi profesional, modeşti mul cu măsurile şi res­ narea activităţii în vede­ 9.05 Răspunde
riior; 10,00 Bu
— Tinereţea dumneavoas­ aplicarea noilor tehnologii creşterea considbrabilă a şi harnici sînt cei prezen­ ponsabilităţile concrete ce rea creşterii calităţii pro­ 10.05 Solişti ai
tră nu împiedică să fiţi se recuperează suplimentar durabilităţii în funcţionare revin fiecărui comunist de duselor şi eficienţei mun­ zicale: Lueky
cotat ca o „adevărată mi­ o cantitate însemnată de şi reducerea cu circa 20 la taţi în rîndurile de faţă. aici la capitolul menţionat, cii, hotărîrea de a-şi rea­ Ion Ulmcanu;
nă de inteligenţă" în ca­ energie termică secunda­ sută a greutăţii bolţii. Cu ei şi cu alţii ca ei se cît şi faptul că problema­ liza şi in continuare exem­ folcloric; 10,10
vistă de etno;
drul colectivului de cerce­ ră. în fine, dar nu şi în în absenţa subinginerei mândreşte întreg colectivul tica exportului este anali­ plar sarcinile de plan, de clor; 11,00 Bul
tători de la Institutul de ultimul rînd, am avut în Mariana Nica, cei doi ti­ erou al combinatului hu- zată de cel puţin două ori a spori faima laminatelor 11.05 Microfon
proiectări din cadrul atenţie creşterea cantităţii neri ingineri au ţinut să nedorean. pe an în adunările gene­ de Hunedoara în întreaga lor; 12,00 Eu!'
12.05
Din con
C.S.H... de oxid de fier recuperat, ne prezinte şi lucrarea MIRCEA DIACONU rale ale organizaţiilor de lume. rului nostru;
premieră radi
De la l Ia 3;
_®_ o — s — ® — e — o — a — a
curioşilor; 16,(1
ştiri; 16,25 Sfat
16,30
Medalion
Duminici, importante forţe-mobilizate la pregătirea terenului şl s e m ă n a t Cornel Fugarii
econo
donate
Buletin de şti
litica noastră;
cîntecele satul
(Urmare din pag. 1) nică a semănatului la sfe­ flat cadrele tehnice din u- zile de la Cîrneşti, Reea şi contemporan;
cla de zahăr şi la planta­ nităţi şi de la consiliul Păclişa, lucrare ce o co­ cultura de la
rea cartofilor l-am întîl­ unic agroindustrial. ordonează îndeaproape to­ Orele serii; 20
clă furajeră ; Zam — pre­ nit şi în alte unităţi. La i f 1| Â , I I - N. TÎRCOB varăşul Viorel Ilian, ingi­ nai: 20,10 Mec
gătit teren şi semănat 5 CtA.P. Hărău, unitate care nerul şef al unităţii. Tot tului de românes
lctin
ştiri:
ha rădăcinoase; Burjuc — a încheiat semănatul sfe­ j , ^4. \|i CONSILIUL UNIC astăzi circa 100 de coope­ gestia dv. ; 22
epoca I încheiată, pregătit clei de zahăr, Gavrilă Caş- ratori muncesc la aduna­ tr-o oră; 23,00
teren pentru porumb; Gu- van planta cartofi pe 2 ha, •ţ ? AGROINDUSTRIAL tul pietrelor. Aş putea să-i zicale; 23,28—5
muzical noctu
rasada — pregătit teren; iar la Banpotoc,- Luca Oli­ TOTEŞTI evidenţiez aici pe Tranda­
Ohaba — arat, pregătit te­ viu semăna 5 ha cu sfe­ fir Lăzăroni, Ioan Bălu,
ren şi semănat; Răduleşti clă de zahăr şi Viorel în legătură cu activită­ Gaşpar Ştefan, Tirea An­ I C I N E R
— desţelenit terenuri greu Magda a plantat cartofi pe ţile organizate duminică draş şi alţii. Şase atelaje
mecanizabile (10 ha) pen­ 2 ha. Bine s-a muncit şi pe ogoare, Ştefan Ivancu, transportă îngrăşăminte na­
tru semănat mazăre. S-a la C.A.P. Deva, unde s-au preşedintele consiliului u- turale ce se împrăştie pe
mai lucrat la curăţatul plantat 8 ha cu cartofi şi nic agroindustrial Toteşti, terenul ce se pregăteşte i DEVA : Cint
ne spunea:
teni (Patria);
şanţurilor, păşunilor şi fî- s-au semănat 3 ha cu sfe­ —• Principala lucrare ce pentru cultivare. (Arta); HUNE
neţelor la Lăpuşnic, Bre­ clă de zahăr, la Veţel, Leş- se efectuează în prezent La C.A.P. Ostrov au fost i birca are mult
tea, Brîznic, Bacea. nic şi Brănişca, precum şi este cultivarea cartofilor. plantate cu cartofi, pînă | I riile I-II- (FIac.
(Sidcrurj
Billy
Pe scurt, o duminică la Bîrsău unde, lucrîn- Se munceşte cu un număr duminică seara, 28 ha, la j pentru Carolir
rodnică. du-se cu 6 tractoare, s-au de 8 maşini de plantat la Clopotiva 25 ha, iar la | Viu sau mort
rul) ; PETROŞ,
T. ÎSTRATE arat şi pregătit 14 ha te­ C.A.P. Toteşti, Clopotiva, Peşteana 14 ha. Mecaniza­ piada 40 (Unii
ren. în întreg consiliul s-au Sarmizegetusa, Densuş, Peş- torii Ioan losivoni, Iulian 18 (7 Noiembri
CONSILIUL UNIC însămânţat mai mult de teana, Ostrov şi Unirea. în Bernat, Ioan Mihuţoni şi Gheţuri 3 Ziua c In
pe
.
AGROINDUSTRIAL 50 ha, din care peste 30 ha cursul zilei de astăzi (du­ Voicu losivoni dovedesc u..„. „<r varş
şi
cu
cartofi
făcut
s-au
suprafaţa
multă hărnicie şi responsa­
n.n.),
minică
—
VU.
citoresc);
DEVA lucrări de pregătiri pe a- cultivată va creste cu încă bilitate în muncă. La timid, dar mă
proape 100 ha. Au fost Mecanizatorul Iosif Răbulea plantează cartofi Ia C.AJF\ 30—32 ha. C.A.P. Ostrov aproape 100 ccafărul); LO
în unităţile acestui con­ realizate, de asemenea, a- Şoinius. Situaţia operativă întoc­ de cooperatori, în frunte aur, nagan (H
N1NOASA:
C:
siliu s-a lucrat, folosin- rături şi pregătirea tere­ mită la sfîrşitul zilei rele­ c,u preşedintele Cornel Le- strălucită (M
du-se mijloacele mecanice nului pe aproape 80 ha la de efectuat semănatul sfe­ prezenţi la fertilizarea te­ va că cea mai avansată pădătoni, au adunat pietre URICAN1 : b
şi forţa de muncă, la pre­ gospodăriile populaţiei, s-au clei de zahăr pe 35 de hec­ renului cu îngrăşăminte unitate la cultivarea carto­ de pe tarlalele ce se pre­ chibriturilor
gătirea terenului şi la se­ făcut lucrări de curăţare tare si de plantat cu car­ filor este C.A.P. Toteşti, cu gătesc pentru cultivat. La BRAD : Intoa
(St:
Hordubal
mănatul culturilor de sfe­ şi întreţinere pe mai bine tofi mai puţin de 25 de organice. Plantatul carto­ 42 ha plantate, şi acest Densuş, trei tractoare lu­ ORAŞTIE: Trec
clă de zahăr şi cartofi. La de 150 ha păşuni şi fine­ hectare, lucrări ce pot şi filor, pregătirea terenului fapt se datoreşte muncii crau la pregătirea terenu­ tria); Deducţii
C.A.B. Şoimuş am întîlnit ţe naturale, s-au săpat ca­ trebuie să fie finalizate şi semănatul culturilor fu­ conştiincioase depusă de lui, unul la plantat cartofi, lui Zorin (Flac;
GIU-BAl ; Che
o activitate intensă în nale pentru desecări şi alte pînă la sfîr.şitul primei de­ rajere au reprezentat lu­ mecanizatorii Viorel Tă- iar 115 oameni conduşi de de cultură); H
cîmp. Mecanizatorii Iosif lucrări. cade a lunii aprilie. crări care s-au desfăşurat măşloni, Teodor Nicodim Leoniţa Dănescu, primarul riaţi-1 pe com
cu intensitate şi pe ogoa­
Răbulea şi Martin Andraş N. BADIU rele C.A.P. Beriu, Căstău, şi Octavian Cohuţ. comunei, au.ieşit la cură­ cia) ; BRAZ
CALAM : Asoc
lucrau la plantarea cartofi­ înţelegînd necesitatea fo­ Orăştioara de Sus, Dînc şi — Astăzi — ne-a preci­ ţarea păşunilor, lucrare ce, de cultură);
lor, Horia Cuteanu la se­ CONSILIUL UNIC losirii cu randament ma­ zat Tiberiu Niculesc, pre­ în linii mari, s-n încheiat Luca cel sărac
mănatul sfeclei de zahăr, xim a timpului bun de lu­ în alte unităţi. De menţio­ şedintele cooperativei — duminică. ILTA: Jocuri \s.
Ionel Bugă, Ioan Tarţa, AGROINDUSTRIAL cru în cîmp şi a mijloace­ nat că alături de coopera­ plantăm cartofi în brigă­ TR. BOMDOR mina).
tori şi mecanizatori s-au a­
Vasile Ifrim, Mihai Vasi- ORĂŞTIE lor mecanizate, cei şase
liu, Aurel Tamşa, Ioan mecanizatori de la C.A.P. £?—'SKsrasKîa
Raţ, împreună cu Aurel îmbrăcînd duminică hai­ Turdaş, între care i-am no­ (Prqnc
Dobîrtă, şeful secţiei de nele de lucru, mecanizato­ tat pe Nicolae Nasta, An­
mecanizare, munceau la rii şi cooperatorii din co­ ton Almăşan şi Petru Fi-
pregătirea terenului, iar muna Turdaş au desfăşu­ lote, au intrat de diminea­ Rezultatele
Ovidiu Pîs erbicida tere­ rat acţiunile pe un front ţă în brazdă, realizînd a- din 4 aprilie 1
nul pentru sfeclă de za­ larg, acestea fiind organi­ rături şi pregătitul patu­ Ascoli — Genot
hăr. Tot aici am întîlnit zate şi conduse de către lui germinativ pe aproape Catanzaro — U
pe inginerul şef al consi­ comitetul comunal de 30 de hectare. Frontul de Cescna — Avei
Como —
liului, Ioan Popa, care îm­ partid, consiliul popular şi lucru s-a asigurat pentru In tern azi on ale
preună cu ing. Toraa Len- conducerile C.A.P. La coo­ cultivarea sfeclei de zahăr Florentina —
ghel, şef de tfermă la coo­ perativa agricolă din Pri- şi cartofi. Tot la unitatea Juventus
perativa agricolă, contro­ caz, forţele au fost con­ amintită, 70 de cooperatori Milan — Itoma
lau calitatea semănatului centrate la erbicidat, pre­ au participat la curăţarea Napoli — Bolo
şi distanţa între rînduri la gătitul terenului şi semă­ pajiştilor naturale. Torino — Cagl
sfecla de zahăr. Această zi natul sfeclei de zahăr, cît Cu realizările de dumi­ Ceahlăul P. N(
de muncă, în care s-au se­ şi la plantatul cartofilor. nică, la C.A.P. Mărtineşti Poli Iaşi
mănat 11 ha, s-au pregă­ Cu deosebită răspundere s-a apropiat de încheiere I.M.U. Medgidk
tit 30 şi erbicidat 10 ha — faţă de soarta recoltei vii­ plantatul cartofilor pe cele Gloria B-ţa
ne spunea şeful de fermă toare au acţionat mecani­ 30 de hectare planificate. Unirea Alexanc
— asigură finalizarea în zatorii Dumitru Orăşan, Mecanizatorul Viorel Solo- Petrolul
următoarele zile a semă­ Ştefan Creţu, Nicolae Mi- mon respectă cu stricteţe Dacia Orăştie •
F.C.M. Reşiţa
natului la sfecla de zahăr hăilă, Vasi’le Ursu, Ale­ normele de calitate şi de C.F.R. Cîuj-N.
şi plantarea cartofilor şi xandru Lup şi Vasile Bota, densitate stabilite. Ceilalţi Aurul Brad
trecerea în continuare la care au amplificat sub­ mecanizatori, între care îi Fond de cîşf.i
însămînţarea porumbului. stanţial realizările la lu­ amintim pe Constantin lei.
Acelaşi interes pentru crările amintite. La aceas­ Bărhuş, Augustin Pop şi
finalizarea cît mai grab­ tă unitate au mai rămas riavtfj'ă Marele au fost