Page 21 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 21
«SBSteăfl Jad. Ha «i
c
SAU Lg^Ti }%A
Vizita ie stat în {ara
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ !
#w| rjţW»
m
CS) noastră i generalului Kenan Evren,
se! ii stat al Republicii Turcia
S o c i a l Continuarea de c®r®arsie
Depurcere®
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL convorbirilor oficiale de flori
convorbirilor
în
cursul
Harţi, 6 aprilie, au con
U L A R J U D E Ţ E A N tinuat,' la Palatul Consiliu s-a considerat că problema Marţi dimineaţa, gene
lui de Stat, convorbirile o- fundamentală de care de ralul Kenan Evren, şef de
fieiale între t o v a r ă ş u l pind pacea şi securitatea stat al Republicii Turcia,
Anul XXXIV, nr. 7 592 MIERCURI, 7 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani Nicolae Ceauşescu, pre pe continentul european şi a depus o coroană de flori
şedintele Republicii Socia în lume o reprezintă opri la Monumentul eroilor lup
liste România, şi generalul rea cursei înarmărilor, tre tei pentru libertatea po
Kenan Evren, şef de stat cerea la măsuri eficiente porului şi a patriei, pentru
al Republicii Turcia. de dezarmare, în primul socialism.
A fost exprimată pre rînd de dezarmare nuclea ★
Construcţiile de locuinţe - riguros ocuparea celor două ţări ră. în aceeaşi dimineaţă,
faţă de încordarea existen A fost evidenţiată nece şeful de stat al Republicii
încadrate în graficele de execuţie! subliniat necesitatea de a sitatea de a se acţiona Turcia a depus o coroană
tă pe plan mondial şi s-a
pentru ca tratativele de la
de flori la Cimitirul mili
se acţiona pentru oprirea Geneva, dintre Uniunea tar turc — Ghencen.
agravării situaţiei interna Sovietică -şi Statele Unite
menea aspecte ne-au fost ţionale, pentru reluarea şi ale Americii, să sc în
Ieri ne-ain deplasat din nou pe şantierele de lo semnalate şi la alte puncte continuarea politicii de cheie cu rezultate pozitive. Primirea
cuinţe din municipiul Deva, pentru a consemna de lucru. destindere, de pace şi res
modul în care se mobilizează constructorii în vede Zona împăratul Traian. pect al independenţei na Schimbul de păreri a re şefilor
rea predării tuturor obiectivelor la termenele plani Aici se află în diferite ţionale, pentru soluţiona levat, totodată. atenţia
ficate. Ne-am îndreptat atenţia în special asupra or stadii de execuţie 8 blocuri rea prin mijloace politice, deosebită pe care România misiunilor
ganizării activităţii Ia fiecare punct de lucru, apro de locuinţe. Cele mai apro prin tratative, a diferen şi Turcia o acordă îmbu
nătăţirii
climatului
politic
vizionării ritmice cu materiale, încadrării în grafice piate termene de predare delor dintre state, pentru în Balcani, transformării diplomatice
le de execuţie, ordinii şi disciplinei, calităţii lucră (30 iunie a.c.) le au blocu eliminarea forţei şi ame acestei regiuni într-o zonă
rilor. rile 17 şi 15. Dacă blocul ninţării cu forţa din viaţa a bunei vecinătăţi, încrede Generalul Kenan Evren,
17 nu pune probleme în ce internaţională, pentru afir rii, înţelegerii şi cooperă şef de stat al Republicii
priveşte respectarea aces marea dreptului suprem al
„CÎND AVEM Nicolae Farcău, şi mais tui termen — după cum ne fiecărei naţiuni de a se rii bi şi multilaterale — Turcia, a primit, marţi du-
la
pă-amiază,
din
CU CE LUCRA, trul Petru Culda, şeful lo asigura maistrul Dumitru dezvolta liberă, de sine ca o parte integrantă a u- Piaţa Victoriei, Palatul şefii
nei Europe fără arme nu
pe
NU STĂM tului nr. 14. „Forţă de Hodiş, şeful punctului de stătătoare, pe calea pro cleare, ca o contribuţie la misiunilor diplomatice şl
DEGEABA"! muncă avem suficientă. lucru —, blocul 15 este în- gresului economic şi social. cauza păcii şi colaborării pe reprezentanţii unor or
tîrziat cu aproape o lună de în cadrul convorbirilor, în lume.
a-
internaţionale
Zona Ion Creangă. Blo BRIGADA zile. „Am început mai tîr- un loc important l-au o- ganizaţii în ţara noastră,
creditaţi
cul nr. 21, cu 96 de apar DE REPORTERI ziu lucrările, ne-au lipsit cupat problemele europe cu care s-a întreţinut in
tamente. Termen de pre PE ŞANTIERELE unele materiale — sublinia ne. (Continuare în pag. a 4-a) tr-o atmosferă cordială.
dare : 31 august a.c. Ală DIN DEVA maistrul Vasile Floricel,
turi, blocul nr. 26, cu 36 şeful punctului de lucru.
de apartamente. Termen Acum stăm mai bine -cu
de predare : 30 mai 1982. Ne lipsesc însă o serie de efectivele, timpul ne ajută u. u. m. r. Crişcior Realizarea ritmică
Două blocuri cu structură materiale : rigle pentru şi ne vom strădui să re
diferită, termene diferite susţinerea planşeelor, oţel cuperăm cît mai mult din
şi... moduri diferite de lu beton de 16 mm. Din a- restanţe, să facem lucru a producţiei fizice - în centrul preocupărilor
cru. Dacă la „26“ se lu cest motiv am intîrziat cu de calitate".
crează în două schimburi, ridicarea cofrajelor". ocupare susţinută a între
cu ritmuri bune, ce asigu Probleme creează şi cali DUMITRU GHEONEA ^5 gului nostru colectiv de
ră predarea la termen, la tatea slabă a sîrmei de DORIN CORPADE muncă, printr-o mobilizare
„21“, practic, dacă se lu legat armăturile, a panou i 1 $Ţ * Jf * exemplară, ne-am redresat
crează un sfert de schimb. rilor din lemn pentru co- MIRCEA LEPÂDATU MM şi am încheiat primul tri
Cauzele ni le-au prezentat fraje, a mortarelor, a unor mestru cu planul produc
şeful echipei de dulgheri, panouri prefabricate. Ase (Continuare in pag. a 3-a) Bilanţul activităţii pri 125 tone, la vagoneţi mi ţiei fizice realizat aproape
melor trei luni ale anului nieri echivalenţi, de 0,6 mc. la toate sortimentele.
arată că oamenii muncii cu 390 vagoneţi, alţi doi O contribuţie hotăritoa-
de la Uzina de utilaj mi indicatori importanţi — re la realizarea ritmică a
nier şi reparaţii Criscior piesele de schimb şi pie producţiei fizice şi-au a-
sele forjate şi matriţate —
au obţinut rezultate bune dus-o toate cele trei secţii
în producţie la principa realizaţi la nivelul planifi ale uzinei. Inginerul Fa-
lele sortimente fizice. Spre cat, De asemenea, se pre bian Oprinesc, şeful secţiei
conizează îndeplinirea pla
exemplu, la utilaj minier nului producţiei nete în a Iii-a, care împreună cu
planul a fost depăşit cu proporţie de 105 la sută. 40 de muncitori tocmai se
— A fost o perioadă des reîntorseseră dintr-o deta
tul de grea pentru noi — şare la I.M. Moldova Nouă,
Vechea stradă Lenin din aprecia Ioan Oprişa, direc unde efectuaseră reparaţii
Deva. îşi schimbă înfăţi torul uzinei. Am avut pro şi lucrări de montaj la u-
bleme de aprovizionare cu zina de preparare, era mul
şarea, aşa cum o arată şi
unele materiale," de ali ţumit că s-a muncit bine
imaginea de faţă. Este ro
dul activităţii responsabile, mentare cu energie electri în primul trimestru, apre
că şi combustibil conven ciind că există toate con
înnoitoare depuse de har
ţional care, mai ales, în diţiile asigurate pentru în-
nicul detaşament de' con ianuarie şi februarie ne-au
structori. perturbat activitatea, ne-au LIVIU BRAICA
determinat să lucrăm în
salturi. Dar, printr-o pre- (Continuare in pag a 3-a)
® — a — o — o — <» — ® — o — © — o — © — © — o — o — © — ® — © — o — * — ® — o — o — o — a — o© — O — O — o — o — *— o — o — o
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ Normele tehnice de densitate la semănat
şi recoltare la culturile de porumb şi fasole
pentru zona I (cujuarul rîului Mureş)
Toate maşinile şi utilajele agrişele - folosite Distanţa Nr. de plante Nr. de plante
Cultura între rîn- pe rînd la la recoltare
1 ml la pe hectar
oii randament maxim la pregătirea terenul şl semănat! duri (cm) răsărire (mii)
Porumb
Inginerul şef al C.A.P. Ioan Pasca făcea erbicida- Nicolae Gligor planta car mecanizatorii Petru Evi, — grupa 100 70 5 58- 60
Băcia, Mihai Hoţea, înfă- rea. La plantat cartofi se tofi, alimentarea maşinii, Petru Breteanu şi colegii — grupa 200 70 4 50- 55
ţişindu-ne situaţia lucrări afla Emilian Dara, care a pentru a fi utilizată cu ran lor care au terminat semă Porumb siloz 70 6- 7 90-100
lor ia zi, spunea : „Am se realizat 5 ha din 35. E pu dament maxim, se făcea natul la sfecla de zahăr Fasole boabe 40-50 16-13 320-350
mănat 24 ha lucernă, 15 ha ţin. Mergîndu-sc în ritmul la ambele capete ale tarla (30 ha) şi culturile furaje
borceag şi azi — 5 aprilie actual înseamnă că planta lei. Toader Romulus a în re, la cartofi, lucrîndu-se NOTĂ : Norma de sămînţă este stabilită la limita infe
— terminăm semănatul la rea cartofilor va dura pînă cheiat în ziua de 5 aprilie în primele 3 zile cu o sin rioară, urmînd ca, pe baza dalelor din buletinul de a-
sfecla de zahăr şi furajeră după prima jumătate a lu însăminţarea sfeclei de za gură maşină, s-au plantat naliză, cadrele tehnice din fiecare unitate să precizeze
şi continuăm cu plantarea nii aprilie (!). hăr pe toate cele 40 ha doar 7 ha din 85, iar a cantitatea de sămînţă la unitatea de suprafaţă.
cartofilor, din care am C.A.P. Simeria are li planificate. La ferma de doua maşină de plantat a
realizat 17 ha din 60“. nele rămâneri în urmă la legume s-a trecut la plan fost introdusă în lucru
Ioan Aruncuteanu, Alexan plantarea cartofilor, unde tarea cu maşina, de către abia de ieri. Aşa cum re
dru Floroiu. Ioan Danciu, l-am găsit lucrind pe Pa- zultă din datele furnizate
Ioan Ciornei, Onişor Pas- Ioan Filimon, mecaniza de consiliul unic, la plan
cu. Iulian Aniculesei, îm vel Vinerean şi coopera tor, împreună cu Marioa- tarea cartofilor sînt mari
preună cu colegii lor, fac toarele Maria Rusu, Ma- ra Iancu, Ana Morar, Vic rămîperi în urmă. Aceasta
ria Gizău şi Ioan Marcu.
lucrări de bună calitate, la toria Nuţiu şi alte coope pentru că se pierde timp
pregătirea terenului şi Ma S-au realizat abia 10 ha ratoare, a guliilor şi ver cu transportul cartofilor de
semănat. din 30. La grădină s-au zei. Din cele 60 ha cartofi la silozurile din Orăştie,
semănat 2 ha cu ceapă,
La Timpa, preşedinta s-au realizat 10. Lucrîn- precum şi datorită numă
cooperativei, Viorica Mar- iar mîine se termină de du-se doar cu o singură rului insuficient de ma
cu, împreună cu cîteva plantat cele 2 ha planifi maşină, plantarea va dura şini de plantat, precum şi
cate cu stoloni de căpşuni
cooperatoare, tratau să- prea mult. Mai trebuie a- randamentului scăzut cu ca
mînţa de sfeclă de zahăr şi se trece la plantarea sigurată, cel puţin încă o re silit folosite unele din C.A.P. Şoimuş. Mecanizatorul o vid iu Pis face alimen
care urma să fie încorpo guliilor şi verzei. maşină. La Bobîlna, cu acestea. tarea tractorului in vederea crbicidării terenului pentru
rată pe cele 10 ha, unde La C.A.P. Rapolt, unde toată hărnicia dovedită de N. BADIU sfecla de zahăr.
