Page 25 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 25
a oe m in
a generaluSui
peî de sîaf il Republicii Turcia
Infîlnsre de lucru între preşedintele
Nicolae Ceauşescu şi generalul Kenan Evren
T o v a r ă ş u l Nicolae P r e ş e d i n t e l e Nicolae Convorbirile şi dineul au
Ceauşescu, preşedintele Re Ceauşescu şi generalul Ke
publicii Socialiste Româ nan Evren au continuat, decurs în aceeaşi ambian
nia, s-a reîntîlnit, miercuri, în cadrul dineului de lu ţă de cordialitate şi prie
Anul XXXIV, nr. 7 593 JOI, 8 APRILIE 1982 A pagini — 50 bani în cadrul unui dineu de cru, schimbul de păreri cu tenie, de înţelegere şi sti
privire la o serie de pro
lucru, cu generalul Kenan mă reciprocă în care s-a
bleme bilaterale şi inter
Evren, şef de stat al Re naţionale de interes co desfăşurat întregul dialog
, Coranda - Hondo!“, un obiectiv ce trebuie publicii Turcia. mun. româno-turc la nivel înalt.
In judeful Braşov
să intre în funcţiune la termenul planificat Generalul' Kenan Evren, puri de autocamioane, au tru munca tuturor celor ce
şef de stat al .'Republicii toturisme de teren şi alte realizează aceste produse".
Investiţiile de la Coran- junge la'80 milioane lei — uzina de preparare (cu mo Turcia, celelalte persoane mijloace de transport ru în continuare, a fost' vi
da-I-Iondol, destinate dez sublinia iloan vGomotîrcea- rile), clasor.ul, celulele de oficiale turce au continuat, tier. zitat Braşovul, precum şi
voltării bazei de materii nu, inginer şef cu dezvol flotare, alte instalaţii, .re miercuri, vizita iîn judeţul Generalul Kenan Evren cunoscuta staţiune monta
prime a economici naţio tarea la Exploatarea mi zervorul de 2 50.0 mc apă, Braşov. a notat următoarele în car nă Poiana .Braşov.
nale, an o importanţă deo nieră Certei (beneficiarul cît ,şi drumul de acces spre Oaspeţii au 'fost însoţiţi tea de onoare a întreprin în onoarea generalului
sebită. Revenind pe acest Investiţiilor). Constructorii cariera Coranda. Sîrit încă de persoane oficiale româ derii : „în Tndustria con Kenan Evren, şef de stat
şantier, am fost /puşi din (TrustUl de construcţii multe .alte 'lucrări, dar nle ne. strucţiilor de autovehicule,
nou în faţa- unor stări de montaj minier Bucureşti, sînt întîrziate ori neînce în cursul dimineţii, şe al Republicii Turcia, .pre
•fapte semnalate şi în an Grupul de'şantiere con pute şi din această cauză ful statului turc, ceilalţi la 'fel ca şi în celelalte ra şedintele Consiliului popu
chetele noastre anterioare strucţii forestiere şi indus restanţele continuă să se oaspeţi au vizitat cunoscu muri industriale vizitate, lar judeţean Braşov, a o-
publicate sub titlurile: „Co triale :Beva, "Grupul de .şan acumuleze. ta întreprindere de auto am constatat cît .de dezvol ferit un dejun.
rigentele constructorului — tiere eiectromontaj Cluj) camioane. tată este România priete
URGENTE DE... în sala de consiliu, di După-amiază oaspeţii
EXTREMĂ URGENŢĂ rectorul întreprinderii a nă. Doresc să exprim apre turci s-au înapoiat în Ca-
ravESTixiJX'ie prezentat oaspeţilor profi cierile mele deosebite pen pitălă.
® Staţia de .pompe „hi lul unităţii şi perspectivele
bernează" prin proiecte. Astăzi, în jurul orei 10,00, posturile de radio şi
Lucrarea ‘.trebuia începută dezvoltării acesteia, iîn con televiziune vor transmite, direct, solemnitatea semnă
în faţa exigenţei “beneficia şi-au însuşit volume • de e- în 15 martie a:c dar, din tinuare s-au vizitat cîteva
rii documentelor oficiale româno-turce, iar în -jurul
rului" şi „Restanţele —re xecuţie mai mici, care nu cauza ritmului lent în ca dintre sectoarele principale orei 10,45 ceremonia ipiecării generalului Kenan Evren,
cuperate cît mai grabnic". acoperă "valoarea planifica re s-a acţionat la execiita- ale întreprinderii.
Am arătat la timpul po tă pe acest an. 'în aceste DORIN CORPADE şef de stat al Republicii Turcia, care, Ia invitaţia to
trivit unele neajunsuri, condiţii nu se garantează LIVIU BRAICA în încheierea vizitei, şe varăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii
dar, cum am constatat săp- punerea în funcţiune ta ca fului statului turc i-au fost Socialiste România, a efectuat o vizită de stat în
ţara noastră.
tămîna trecută, factorii de pacităţilor planificate. Con (Continuare în pag. a 3-a) prezentate cele mai noi ti
decizie rămîn pasivi la gă- structorilor le lipsesc o se 9 e o
-sirea soluţiilor care să ani rie de utilaje — în special V
hileze efectele negative ale instalaţii de ridicat — cît V/
aspectelor criticate. şi forţă de muncă. CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMA VARA
— Ce mai condiţionează
PRIMA ETAPĂ punerea în funcţiune ?
SI MULTIPLELE — O serie de lucrări de
EI PROBLEME
strictă necesitate : staţia de Urgenţe în această perioadă
—■ Punerea în funcţiune pompe de la Mureş neîn
a primei linii de măcinare cepută încă, staţia unghiu • Intensificarea ritmului Ia semănatul culturilor murilor, să se execute stropirile, săparea şi fertiliza
reclamă un volum de lu lară a funicularului, iazul •Şi plantatul cartofilor ; începerea semănatului la po rea ; să se continue plantările; să se planteze cu
crări a căror valoare a- de decantare a sterilului, rumb ; transportarea şi împrăştierca pe cîmp a în stoloni de căpşuni întreaga suprafaţă prevăzută ;
tregii cantităţi de gunoi de grajd ; c Continuarea — cu participarea masivă a tutu
® Asigurarea unor lucrări de calitate superioară ror locuitorilor satelor — a lucrărilor pe păşuni şi
întreprinderea minieră Bărbăteni—locul I pe Ia însămînţări şi respectarea cu stricteţe a normelor fineţe: defrişarea vegetaţiei lemnoase, împrăştiere'â
tehnice privind densitatea ; completarea golurilor muşuroaielor, eliminarea băltirii apelor, fertilizarea. :
# Luarea de măsuri ferme pentru apărarea cultu
ţară intre unităţile industriei carbonifere după răsărirea plantelor ; editurilor păioase semănate în rilor, păşunilor şi fîneţelor împotriva pagubelor pro
Erbicidarea
•
toamnă ; vocate .de turmele de oi în .transhumanţii, precum şi
•
Pregătirea minuţioasă a tuturor sistemelor de
MMm de a fi fruntaş irigaţii pentru a putea fi folosite în orice moment ; de animalele şi păsările cetăţenilor lăsate fără su
praveghere ;
o Intensificarea acţiunii de contractare a animale
0 Punerea în stare de funcţionare a maşinilor de
recoltat '.furaje ; lor şi produselor animaliere cu gospodăriile populaţiei,
Raportată la virsla cen nut în anul respectiv de » în .'legumicultura : 'intensificarea plantării toma 0 Asigurarea în toate unităţile a furajelor pentru
tenară a mineritului Văii 'colectivul celei mai tinere telor, ^castraveţilor şi altor culturi în solarii ; finali animale, pină Ia începerea păşunalului ; urmărirea şi
Jiului, întreprinderea mi mine din Valea’ Jiului. ■ zarea .grabnică a semănatului rădăcinoaselor ; .trece supravegherea tătarilor la bovine ; intensificarea lu
nieră Bărbăteni este o u- Munca şi rezultatele -obţi rea Ia plantarea legumelor în cîmp-; crărilor do modernizare a adăposturilor;
nitate foarte tînără, îm nute de vrednicii mineri de i0 în pomicultură Să se 'încheie 'lucrările de tăieri, 0 Pregătirea tuturor taberelor de vară pentru
r
plinind - la 1 Mai a .c. — •aici le-au fost răsplătite cu inclusiv la pomii răzleţi şi cei de pe .marginile dru animale.
doar 12 ani de existenţă. „Ordinul Muncii" clasa a
Colectivul ei, se poate spu lll-a.
ne, este încă în 'formare, Atunci, la '-ora solem Principala sarcină - grăbirea semănatului
în consolidare. SŞi -aceasta, nă a înmînării înaltelor dis-
cel puţin din două motive, ttincţii ffruntaşilor între frun- :
în primul rînd pentru că, taşii ţării, directorul minei .în Consiliul unic agro- nuare constatările de pe cartofi. .Prezentîndu-ne a- noaptea trecută la pregăti
'în general, la mină oame Bărbăteni se «angaja în . industrial Haţeg, unde lam teren. ceste date, Axente Viţio- rea terenului pentru car-
nii se stabilesc mai greu, ifaţa tovarăşului Nicolae întreprins un raid, — du nescu, preşedintele unităţii, .tofi .pe .tarlaua de la Nă-
apoi din cauză că, în .pri Ceauşescu, «Minerul de O- pă cum ne-a declarat 'Ius AGESTI OAMENI se arata foarte mulţumit .laţi, au dormit'cîteva ore,
mii ani, la Bărbăteni a- noare al ţării, că oamenii tin 'Vasfu, 'inginerul şef — SHINUNAŢI — ■ de munca mecanizatorilor apoi au pornit din nou la
;
ijungeau mulţi dintre cei cu care lucrează acolo, în pînă în 'prezent au fost ■-se MECANIZATORII Viorel Vlăieoni, Cornel lucru. Viorel Vlăiconi a
care nu prea se împăcau abatajele din vestul Văii ' mănate 534 ha, din care '85 Săironi, Alexandru 'Brejan, lăsat discul şi a luat maşi
cu disciplina la alte mine. Jiului, vor răspunde "prin 'cu legume, 30 eu .gtîu de La cooperativa agricolă Ioan ’Munteanu şi .loan na de plantat cartofi, nu
încet şi rsigur însă valorile îfapte de muncă preţuirii ■ primăvară, 1140 mu .plailte de producţie din 'Haţeg Taşcu — oameni harnici, TRAIAN .BONDOR
s-au cernut. Au rămas cei ce le-a -fost acordată. iŞi ! !pentrursămhiţă, 1 1 0 8 cu c.ul- s-a încheiat semănatul ce dăruiţi total obţinerii unei
care au vrut .să munceas s-au rprins mai .vîrtos la tturi furajere -şi .171 ha eu lor 30 ha cu mazăre şi au recolte bogate în acest .an.
:
că, ,să-şi facă un rost. Co treabă. • cartofi. .Redăm .în .conti fost plantate 80 ha cu Mecanizatorii .munciseră (Continuare îh pag a 3-a)
lectivul s-a confruntat ani 1981 a demarat cu reali
la rînd cu .greutăţi de tot zări promiţătoare. Apoi, lu
felul : tehnice, organizato nă de lună plusurile de
rice, disciplinare. De pe la producţie s-au acumulat.
sfîrşitul lui 1979, treburile Oamenii au muncit'cu spor
au început să intre ,pe un şi în decerribrie '1981, cînd
ifăgaş normal, 'prevestitor <au tras dinte şi au adunat,
de vremuri bune. 'La con vau occrnsemnat co (depăşire
ducerea minei a venit un de plan de 22000 tone .de
om de iniţiativă şi acţiu cărbune cossificabil. Toa
ne, inginerul Ovidiu Avra-, te sectoarele aveau .contri
mescu. S-a apropiat cu în buţii la acest nou şi fru
ţelegere de oameni, i-a a- mos succes. Şi, pe bună
dus alături de gîndurile şi dreptate, în bilanţul între
ideile lui, le-a -arătat xu cerii socialiste pe 1981, în '■ ?;..v
pricepere şi atenţie drumul treprinderea minieră Băr- PSili ' $ | 4 .
drept. Au pregătit împreu bălsni a avut cel mai bun ; ■■ IV
nă producţia' anului 1980 punctaj dintre unităţile , ilii ........ V
- avînd un sprijin pşrma- carbonifere din ţară, si- iii»/ Silii llllşşŞ
nent şi competent în orga tuîndu-se pe locul I şi m m m
nizaţia de partid — şi roa fiind distinsă cu „Ordinul 1 . m m m m
dele au început să se ara Muncii" clasa I. Minerii de ii
te. La ora bilanţului 1980, la Bărbăteni şi-au onorat
în dreptul minei Bărbăteni DUMITRU GHEONEA
a fost înscris un considera Una dintre brigăzile fruntaşe ale minei Bărbăteni : cea condusă de Vasile Cotea, de la sectorul III. Iatărl (în
bil spor de producţie obţi (Continuare în pag. a 3-a) centrul imaginii) alături de ortacii săi Marton losif şi Costică Onofrei, după o nouă zi fructuoasă în abatajul lor ca
meră. Foto: ŞT. NEMECSEK
