Page 26 - Drumul_socialismului_1982_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NI
pag 2

P#X£TABI PWIOATE fĂRtlE. UNI J l-VM
iP
.ML, ITELEVIZII
•U. -^ 4
ALISMULl ÎN .TURUL OREI
9.45 Melodii popula
Solemnitatea s
documentelor
român o-turia£
3 Muzica popul ava
mentală
Tehnologii noi, eficiente, de 1N JURUL OREI
Ceremonia pleu
Masele plastice şi multiplele n erai ului Ke
vren, şef de
producere a fontei 11.05 Matineu de %
Republicii Tur
lor utilizări 12.00 Film serial : .
şi umbre" — cj
Fonta este un produs gata pregătire pentru soli­ — La ce a condus, în' ce 10.00 Telex
important. Pentru obţine- citările economiei naţio­ s-a materializat pînă acum 16.05 File de luptă
rea -ei se consumă mari nale. Nu mai merge cu studiul cărbunilor, al a- In ultimii ani, ia în­ multe repere pentru fri­ timp ce la celălalt pol al că avîntată
cantităţi de combustibili gaz metan sau cu păcură, mestecurilor şi temperatu­ treprinderea chimică O- gidere, maşini de spălat, preocupărilor ' continuă triumful ideali
comuniste în I
superiori : gaz metan şi trecem la gudroane. Nu rilor de ardere a acesto­ răştie s-au făcut paşi' pentru alte aparate de fabricarea de piese din 16,10 Viaţa cultural;.
cocs — provenit din căr­ va mai merge nici cu a- ra ? însemnaţi pentru diver­ uz casnic. spume poliuretanice co­ 17,50 1001 de seri
11
bune. Azi toată lumea gin- ■estea, vom folosi praf de — De curînd am finali­ sificarea gamei sortimen­ La „Chimica Orăştie, lorate, la un înalt grad 18.00 închiderea pr«
lui
deşte şi acţionează pentru cărbune. Şi nu cărbune su­ zat studiul de aplicare tale de mase plastice şi preocupările pentru pro­ de calitate şi eficienţă, 20.00 Telejurnal
eficienţă. Gazului metan i perior, ci inferior". (pentru prima dată în ţa­ îmbunătăţirea calităţii movarea noului, pentru cu aspect plăcut şi cali­ 20,25 Actualitatea <*i
so pot găsi întrebuinţări — Cărbune în locul ga- ră) a insuflării în furnal produselor.' Numai în asimilarea de noi matri­ tăţi fizico-mecanice ridi­ 21.45 La frontiere
n oaş terii — se
mai avantajoase decît sa a prafului de cărbune e- anul 1981 au fost asimi­ ţe. repere şi subansamble cate. inţific
ardă in furnale. Cocsul se nergetic simplu, sau în a- late 43 de noi produse, — întrucât noi livrăm 22.00 Meridianele > cj
obţine greu, este din ce în Centrul mestee cu alţi combustibili dintre care 10 sînt repe­ şi la export o bună par­ 22,20 Telejurnal.
ce mai scump. Trebuie gă­ de cercetare (în cazul nostru, împreu­ re de piese auto şi 25 întreprinderea te din produsele pe care
site soluţii de economisi­ nă cu gudronul). pentru bunuri de larg le realizăm, ne străduim
re a lui, de folosire cit şi proiectare — Deci, odată cu aplica­ consum. Valoarea pro­ chimica Oră ştie să le conferim un nivel Radio
mai chibzuită. Hunedoara rea acestui procedeu la ducţiei marfă realizată calitativ cit mai înalt —
Mergînd pe acest fir al furnalele hunedorene, pu­ prin aceste asimilări se r el e v a inginerul şef
BUCUREŞTI t ;
eficienţei, specialiştii de la tem spune că s-a consu­ cifrează la 47,6 milioane se îmbină fructuos cu al întreprinderii; Eugen Uioprograinul diroin
Centrul de cercetare şi /ului metan ? Adică pe a~ mat si ultimul act al pre­ lei, redudndu-se în a- strădaniile privind recu­ Oancea. Aşa se şi face Radiojurnal ; S,00
proiectare, din cadrul Com­ colo pe unde intra odată mierei ? celasi timp importul cu perarea materialelor refo- că cerinţele beneficiarilor presei; 8,10 Curieri
binatului siderurgic Hune­ gazul metan în furnal va — Din cercetările noas­ 451 000 lei. losibile, cu diminuarea externi sînt continuu dlilor; 9,00 Buletin
doara, pregătesc o premie­ intra praful de cărbune? tre, efectuate pînă- acum, — Am asimilat un ma­ pe toate căile a consu­ sporite, planul nostru la 9.05 Răspundem a
rilor; 10,00 Buletin
ră în siderurgia româneas­ — Da. Procedeul este rezultă o reducere a con­ re număr de repere pen­ murilor de materii pri­ acest indicator fiind sen­ 10.05 ...omeni 1
că. Actul I s-a consumat destul de complex. Ne-am sumului de cocs, într-un tru autovehiculele româ­ me, materiale şi energie, sibil depăşit. 10,15 Formaţii de
11
pe o staţie pilot: au fost familiarizat însă cu une­ singur an şi la un singur neşti „Roman", „Dacia într-un singur an aici se La întreprinderea chi­ uşoară; 11,00 Bul
ştiri; 11,05 Sinte:
11
efectuate încercările la le fenomene ce se întîm- furnal, de peste 25 000 to­ şi „Oltcit şi ne aflăm în recuperează şi se reintro­ mică Orăştie, prin gândi­ Soarelui; 11,35 Put
standul termic şi s-au gă­ plă la pregătirea cărbuni­ ne. Acest lucru nu schim­ faze avansate de asimi­ duc în circuitul produc­ rea şi inteligenţa crea­ 12.00 Buletin de şt
f<
sit soluţiile de insuflare în lor. Nu este deloc uşor să bă cu nimic calitatea fon­ lare a unor noi repere tiv mai mult de 550 tone toare a oamenilor, mase­ Din comoara Muga
12,15
nostru;
fumai a gudroanelor cie la stăpineşti praful de căr­ tei. Doar costurile de pro­ pentru „Oltcit — ne de materiale refolosibile le plastice capătă o arie nico-ştiinţifie ; 12,J
11
cocsificare. După finaliza­ bune. însă avem şi noi u- ducţie suferă modificări, spunea inginerul Ioan de mase plastice. în a- tot mai largă de între­ premieră radio-tv.
rea unor lucrări la “furna­ nele soluţii pentru elimi­ în favoarea celor ce o Socaciu, .şeful uzinei nr. cest sens au fost reali­ buinţare, primesc desti­ De la l la li'; is
lul nr, 9 (în Legătură cu narea situaţiilor neprevă­ produc. 2 mase plastice. De ase­ zate instalaţii speciale naţii şi funcţionalitate Univers 20; 10,00
de ştiri; 10,05 Pies-
insuflarea), procedeul se zute. Ne mai trebuie o in­ menea, am asimilat şi de măcinare a deşeuri­ dintre cele mai diverse şi 16,23 Sfatul medieu
poate aplica la scară in­ stalaţie de pregătire a căr­ D. ALMÂSAN fabricăm în serie mai lor de mase plastice, în importante. Ani o ţară ea o
dustrială. bunilor. O vom avea în folclor contcinpor;
Tehnică şi organizi
Actul al II-lea se pregă­ curînd, cu ajutorul cerce­ grieultură; 17,00 B.
teşte. In acest sens am tătorilor de la Combinatul ştiri; 17,05 Tribun
consemnat citeva afirma­ minier Valea Jiului, deplin Soluţii de extracţie a întreaga cantitate 17,30 Te apăr şi te
tria mea — progi
ţii ale directorului centru- ’ interesaţi de valorificarea zical; 16,00 Orele s.
lui, ing. Ştefan Cornea: superioară a cărbunilor in­ substanţelor de furaje se asigură Radiojurnal; 20,30
naclu; 21,oo Buli
„Trebuie să avem soluţii feriori. ştiri; 22,00 O zi în
minerale utile din producţie proprie 23.00 Bijuterii n
23,30—5,00 Non sic
„Testarea cal nocturn.
Sînt aproape doi ani de mare şi un cîmp magnetic Gospodărind judicios re­ sămînţat în teren bine
4
mai
recir-
prin
puternic,
cumpărătorului* — o când colectivul Exploa­ cuitarea concentratei:);' (tre­ sursele agricolă din coopera­ suprafeţei este ocupată de ICSINEMA
pregătit şi fertilizat. Restul
furajere,
tării de preparare experi­
Sîncrai
tiva
mentală Mintia-Schitu Go­ cerea lor prin mai mul­ şi-a asigurat, an de an, leguminoase, la care se fac
metodă aplicată cu leşti Deva se ocupă de- te trepte de separare), din producţie proprie can­ cîte trei coase anual, rezul­ deva : Vulca;
atentă,
valorificarea cenuşilor pi- printr-o exploatare instalaţiilor tităţile de nutreţuri nece­ tând furaje de cea mai bu­ tria) ; Non stop
a
responsabilă
HUNEDOARA : lu
sare pentru hrănirea între­
rezultate remarcabile ritice sărace în conţinu­ şi. utilajelor, am reuşit, în gului efectiv de animale. nă' calitate. acoperirea nece­ multe feţe (Flacăr.
Pentru
turi utile. Nu este o pe­
mc fără cer (Si
rioadă prea îndelungată, acelaşi timp, să ne du­ In legătură eu modul de sarului de suculente, în a- tul) ; Piedone
(Arta) ; Mondo
— Nu aşteptăm să vi­ testării gusturilor şi pre­ însă, în acest timp, prin blăm producţia, să prelu­ organizare a producţiei de nul trecut s-a destinat o (Constructorul) •,
nă sezonul pentru a ne ferinţelor — au determi­ multe încercări şi stră­ crăm cantităţi tot mai furaje am desprins cîteva suprafaţă de 20 hectare ŞAN1 : Legătura
asigura necesarul de nat realizarea şi depăşi­ danii, lucrătorii secţiei mari de cenuşă, să extra­ aspecte esenţiale relevate pentru porumb în cultură — seriile T.-ll i
mărfuri, iar alegerea mo­ rea principalilor indica­ din Mintia au obţinut re­ gem mai multe substanţe în dialogul purtat cu ingi­ dublă. în acest an s-a pre­ Hangar 18 (7 Noi
LUPENI ; Intoar.
delelor pentru poşete, tori economici urmăriţi zultate tot mai bune. Din utile. dragostea dinţii (.
genţi, pălării şi căciuli o în întrecerea socialistă cenuşile depozitate în hăl- A f i r m a ţ i a maistrului nerul şef al C.A.P., Floare văzut să se cultive culturi VULCAN : Escadr
facem după testarea gus­ desfăşurată între unităţi­ zile de la Valea Călugă­ Ţandrău are acoperire în Boldea. duble pe cel puţin 40 de sărilor zburători
rul); LONEA: Tot
turilor cumpărătorilor, fi­ le comerciale de aceiaşi rească şi Cimpina, prin fapte concrete. Numai de Cum este şi firesc, o a- hectare. De asemenea, u- este a mea (1
ind în acelaşi timp foar­ profil. Astfel, desfacerile tenţie deosebită se acordă nitatea are însămînţate 15 PE ”* ■’ Logodii,
ANINO.
eito
te pretenţioşi în alegerea de mărfuri cu amănun­ trula cosmică in
modelelor expuse la sala tul au fost depăşite cu Exploatarea de preparare (Muncitoresc); 1
de mostre — ne spune 3,8 la sută, cheltuielile C.A.P. Sîncrai Asociatul ( R e l e
Domnişoa
Ana Măglieruşan, şefa de circulaţie la 1000 Iei experimentală Mintia brad : roşie); G 1
(Steaua
raionului pălării-umbrele desfacere au fost redu- ZA : Concediul e
valorificării superioare a hectare cu lolium, cultură avut. loc (Minerul
preparare, s-au extras şi iu începutul acestui an, potenţialului productiv al care a fost fertilizată su­ ŢIE : Probleme >
împu;
Complexul comercial „Ulpia" Deva continuă acest proces, can­ oamenii muncii de la sec­ pajiştilor naturale, în spe­ plimentar. O preocupare (Patria) ; secretă
poliţia
tităţi importante . de sub­ ţia din Mintia şi-au de-- cial al fîneţelor de pe care de seamă există, de aseme­ GEOAGIU-BAI:
stanţe minerale utile ne­ pă.şit planul la concentra­ se asigură acoperirea ne­ în Arabia (Casa
a Complexului comer­ se cu 2,3 la sută, s-a rea­ cesare economiei. tul feros cu 450 tone, la nea, în ceea ce priveşte vă); HAŢEG: Te
(Dacia)
tului
Pi:'x
cial „Ulpia“ din inunici lizat un beneficiu de 1,9 — Preocuparea noastră metal-fier cu 225 tone, re­ cesarului de fibroase. Pe strîngerea producţiei de Imprumută-mi vc.
r
cele .180 hectare fineţe se
piul Deva. la sută. De aseme­ de bază este recuperarea cuperând din cenuşile ex­ grosiere, paiele şi cocenii seară; CALAN :
Metoda folosită de in­ nea, viteza de circu­ în cea mai mare parte a ploatate circa 50 tone de efectuează în fiecare an un reprezentând o importantă (Casa de cultură
terlocutoarea noastră în~ laţie a mărfurilor a fost substanţelor utile din hălzi concentrat colectiv (Pb, volum însemnat de lucrări resursă de echilibrare a de la mansardă (
Toat
SIMBRIA
:
tr-o activitate comercială, accelerată cu 8, 9 zile, — ne , spune maistrul me­ Zn) cu conţinuturi scăzute. ameliorative. în afară de balanţei furajere. în vede­ este a mea — s
după o experienţă de iar nivelul fondului de canic Eugen Ţandrău. Da­ Meritul pentru aceste re­ curăţarea acestora de mu­ rea ridicării gradului de (Mureşul); jLIA
peste 26 de ani a fost retribuire la o mie lei că în primele etape de zultate revine, cum arăta şuroaie, acţiune realizată consumabilitate a nutreţu- şi Isolda <1, umili
LARI:
Acţiune:
preluată de către colege­ desfacere s-a realizat su­ prelucrare concentratul fe­ maistrul Georgică Ciunca- cu _membrii cooperatori, i'ilor, conducerea unităţii circular (Minerit
le mai tinere din acelaşi tă la sută. ros obţinut avea un con­ se preocupă cie prepararea
raion — Viorica Biro, Vi- „Este un început pro­ ţinut util de pînă la 50 nu, tuturor celor peste 100 s-au organizat lucrări de
tania Crişan şi Mariana miţător, s-a pornit cu la sută, cu elemente de de lucrători ai secţiei, bi­ fertilizare şi defrişare, cu- furajelor destinate consu­ Fronoe)
Bocşa —, de către colec­ dreptul" — după cum ne plumb şi zinc, în prezent, ne pregătiţi profesional, prinzînd peste 35 de hec­ mului în perioada de sta-
tivele raioanelor bijute­ asigură Romulus Mihăi- acelaşi produs are conţi­ specializaţi pe locuri de tare, care vor asigura în bulaţie. înfăptuirea măsu­ Rezultatele
ria, confecţii copii şi nou- iă, secretarul comitetului nutul de fier de 57—58 lâ muncă şi pe utilaje. Enu­ acest an un spor de cel rilor stabilite în scopul asi­ aprilie 1982
născuţi, lenjerie şi cos- de partid al unităţilor sută, iar aşa-zisele „impu­ merăm câţiva dintre cei puţin 150 kg fîn la hectar, gurării din producţie pro­ Extr. I : :)8.
metice-parfumerie. Unde din comerţ, afirmaţie la rităţi (plumbul şi zincul) gata, în orice moment, cînd în afară de aplicarea lu­ prie a furajelor, în lumina 19, 41.
11
a dus această practică ? care adăugăm că dacă în procente mult mai miei. situaţia o cere, să facă pe crărilor de îmbunătăţiri, e- Extr. a Il-a :
18.
în primul rînd la dimi­ se va munci cu aceeaşi Sfdtul produs este pentru preparatorul sau pe elec­ prevederilor Legii produ­ 33, 34, (le oîşligui
Fond
nuarea stocurilor de răspundere, dacă expe­ noi deosebit de semnifica­ tromecanicul : Ioan Codrea, xistă o grijă sporită pen­ cerii şi folosirii raţionale Iei.
mărfuri greu vandabile, rienţa celor mai bune co­ tiv şi încurajator totodată. Petru Pogan, Marina Ma­ tru recoltarea finului în a nutreţurilor —, dublată
la asigurarea în timp op­ lective comerciale va fi rian, Teodor . Furda, Elek perioada optimă, pentru de- o preocupare susţinută
tim a unui fond de mar­ preluată şi de către alte­ — înseamnă că s-au a- lakob, Iulian Chiba, Teo­ transportul şi depozitarea pentru realizarea şi ame­
fă solicitat, la realizarea le cu rezultate mai slabe, dus unele îmbunătăţiri dor Vlădoni, Ioan Săvan, fără pierderi a întregii liorarea efectivelor de ani­
şi depăşirea planului — succesele însumate vor fluxului tehnologic. Despre Petru Boancă. producţii. male, reprezintă o garan­
pe primul trimestru din determina situai’ea, la ce este vorba ? Căutările, aspiraţiile în ceea ce priveşte fu­ ţie a îndeplinirii cu succes Timpul prob:
acest an — cu valori cu­ sfîrşitul trimestrului I al — S-au întreprins une­ spre o muncă desfăşurată a sarcinilor de producţie ziua do s ap
prinse între 2 şi 17 Iţi acestui an, a întreprin­ le modificări, modernizări la cote de eficienţă ridi­ rajele cultivate, unitatea aferente sectorului zooteh­ Vreme schimba. 1
mult
sută. derii comerciale de stat pe flux. Experienţa oame­ cată, se amplifică în fie­ s-a orientat spre culturile cerul mai precipit
cădea
Desigur, rezultatele cu­ mărfuri industriale Deva nilor noştri, a cercetători­ care asigură obţinerea u- nic şi a unei contribuţii care vor avea
mulate ale colectivelor pe un loc fruntaş în în­ lor, repetatele încercări au care zi. Hotărîrea colecti­ nor cantităţi ridicate de sporite a unităţii la mate­ de aversă. Vîntul
de la raioanele complexu­ trecerea socialistă dintre dus, în mod firesc, la ceea vului este de a valorifica proteină şi albumină diges- rializarea obiectivelor din de la slab la ir
tem
lui comercial „Ulpia", întreprinderile similare ce ne aşteptam: creşterea deplin, integral, substanţe­ tibilă la hectar. Sfecla fu­ programul de autoaprovi- intensificări vestic,
sectorul
metodele aplicate în re­ ale judeţului. calităţii concentratului fe­ le utile din cenuşile pirl- rajeră. care ocupă peste 20 turile minime îi
laţia vînzător-cumpără- ros. Prin introducerea unei tice exploatate. la sută din suprafaţa cul­ zionare teritorială. grade, iar cele i
tor — îndeosebi aceea a ESTERA SiNA linii de separare magneti­ tre 12 şi 17 Srs
că cu o capacitate mai L. CRIŞAN tivată cu furaje, s-a în- N. TÎRCOB