Page 27 - Drumul_socialismului_1982_04

Sir7 593 © JOI, 8 APRILIE 1982 pag. 3

Principala sarcini semănatului s

{Urmare din pag. 1j laşu de Sus s-au semănat că. .Despre şefa fermei ve­ Mîndria de a fi fruntaş
100 ha cu grîu şi ovăz, iar getale se spunea că ar fi
re {Urmare din pag. 1) ieva ing. Ivan Vitan, şeful Despre abnegaţie şi dă­
10»D0 — suprafaţa cultivată eu car­ în concediu medical. In
emnfirii înainte însă de a face o tofi a ajuns la 14 ha, iar orice caz nimeni n-a vă­ biroului programarea pro­ ruire în muncă, despre mo­
oficiale ducţiei. Apoi trebuie luate bilizarea exemplară în a-
revizie atentă a tractorului la C.A.P. Sălaşu de Jos a zut-o în ziua aceea. angajamentul, cuvinte! ros­
instru- si maşinii de cultivat, fost cultivată întreaga su­ tit în faţa partidului, a se­ în calcule modul ferm şi bataje, despre holărîrea. de
responsabil al comitetului
a continua realizările bu­
„pentru că — ne-a spus el prafaţă planificată pentru RESPECTAREA
10^15 — — inginera şefă a coopera­ sfeclă furajeră şi 8 ha cu CUVÂNTULUI DAT cretarului generai, tovară­ ele partid şi conducerii mi­ ne c!in 1981, menţinînd mi­
■ării ge­ şul Nicolae Ceauşescu. Ei nei de a organiza şi în­ na în rîndul fruntaşelor in
na» E- tivei, Eufrosina Bufnea, cartofi. Nicolae Roman şi au făcut din nou dovada druma permanent activita­ întrecerea socialistă pe ţa­
stut a! este foarte pretenţioasă în Constantin Petculescu, in­ Virg.il Radu, inginerul
«ia ee priveşte calitatea". . ginerii şefi ai celor două şef al C.A.P. Livadia, pă­ priceperii şi dăruirii în tea, ca şi procesul accen­ ră, ne-a vorbit şi ing. Che-
ac ţLiiţk muncă, a înaltei răspunderi tuat de mecanizare a lu­ recheş Francisc, adjunctul
„Lumini unităţi agricole, se află,, de şea în urma maşinii de patriotice de ci spori ne­ crărilor miniere, azi 60 Io şefului, sectorului II, ing.
>isoduI *t PREZENŢE Şl ABSENŢE dimineaţa devreme pînă cultivat cartofi, se apleca
seară tîrziu, în cîmp. din cînd în cînd şi contro­ încetat producţia de cărbu­ sută din totalul producţiei Dumitru Cheleş, tehnicianul
si mim- ne a ţării. Mindria de a noastre de cărbune extră- Viorel Daminescu, briga­
pentru Pînă la orele 10, la la calitatea lucrării. fi fruntaşi i-a însufleţit pe gîndu-se în abatajele fron­ dierii Ion Pintecan, Pompei
trilor C.A.P. Sîntămăria-Orlea se NEMULŢUMIREA — Am promis că astăzi toţi minerii Bărbăteniuiui, tale cu tăiere mecanică. în
lom Ani a plantaseră două hectare cu M EC AN IZ A TO RU LUI terminăm cultivarea carto­ Tomolea şi Gheorghe Ru­
cartofi îneheindu-se lucra­ filor şi ne ţinem de cu- dar succesul nu i-a îmbă­ viitor mecanizarea va dicta san. în aceiaşi timp, păre­
rea pe tarlaua din apropie­ Cornel Ceuţă, unul din­ vint. tat, nu i-a dus ia automul- hotărîtor soarta producţiei rea directorului Ovidiu A-
rea satului. Mecanizatorii tre cei mai buni mecani­ Vasile Popa făcea o lu­ ţumire, dimpotrivă. „Să nu şi la mina Bărbăteni". vramescu, aflat încă - sub
Mireea Buzgar, Puiu Ci- zatori ai secţiei din Pui a crare de bună calitate. La credeţi că a fost uşor, ne Şeful sectorului III — sub- puternica impresie a mo­
•onomicA spunea deunăzi, după ieşi­ inginerul Mireea Suciu - mentului solemn, cînd se­
e cu- menti şi Radu Tăbxreie . S.M.A. Haţeg, era tare ne­ ora trei după-amiază ma­ rea din mină, unul dintre primul sector minier din
rial şti- s-au mutat pe un teren din mulţumit deoarece de di­ şina de plantat s-a defec­ cretarul general ai parti­
salul Ciopeia. mineaţa Dionisie Zeţa, in­ tat. A fost dusă la „Refrac­ brigadierii cei mai destoi­ Valea Jiului care a înche­ dului, tovarăşul Nicolae
ftiţeulni nici de ia Bărbăteni, Ni­ iat înainte de termen - la
— Astăzi ■— ne spunea ginerul şef al cooperativei tara" Baru unde s-a sudat Ceauşescu, i-a înminat „Or­
fiie Ştefănie, inginerul şef agricole, i-a spus: „Du~te piesa ruptă. A fost adusă colae Oprea, cu 28 de ani 7 noiembrie — planul pe dinul Muncii" clasa I,
al unităţii, avem 40 de oa­ să plantezi cartofi în tar­ apoi în -cîmp şi a fost re­ de minerit la activ, care anul 1981, extrăgînd suple drept preţuire a muncii şi
meni ia selectat cartofi, un laua de la Galaţi". Meca­ pusă în funcţiune. mai are pînă ia pensie - mentar 16 000 tone de căr­ rezultatelor remarcabile ob­
după expresia lui - 11 luni bune, ne-o vorbit cu plă­
mare număr muncesc la nizatorul a venit cu ma­ şi doi ani. Dar am avut cere despre iiărnicia oame­ ţinute de minerii de la Băr­
curăţat de păşuni şi fine­ şina de cultivat !a faţa lo­ ÎNTRAJUTORARE băteni în anul 1981, a fost
,00 lla- ţe. Mai avem de plantat cului, dar a găsit terenul în frunte un om care a nilor din subordine, evidsn- concisă, clară, aşa cum ii
iţii; 7,00 eu cartofi circa 75 ha, nepregătit. în timpul raidului am ştiut să ne pună la treabă, ţiindu-i în mod deosebit pe sint şi munca, relaţiile cu
Kevista care ne-a ajutat zi de zi brigadierii Nicolae Grumă-
t melo- ceea ce înseamnă că, mer- — N-am stat .să pierd fost însoţiţi de Ioan'Dumi­ în abataje, prin exemplul zescu, Vasile Cotea, Gheor- oamenii din subordine :
le ştiri; gind ou o viteză de 10—11 vremea — ne-a spus el — tru, preşedintele Consiliului - Am fost foarte emoţio­
cult&to- ha pe, zi, vom termina lu- ci am pregătit terenul. Am unic agroindustrial Haţeg, său de pasiune şi dăruire. ghe Rusan, Mihai Samson, nat, fireşte. Dar mîndru câ
!e .ştiri; 'aflat că Înaintea mea fu­ care a luat măsuri pe loc Iar noi l-am înţeles şi l-am Vasile Fodor şi Tar Carol,
lelioric ; ("•are'a in circa şapte zile. urmat cu încredere. Nu despre unele probleme cu ne făcusem datoria, că ne
nţuzică Ionel Băloiu, secretarul sese trimis să pregătească acolo unde a constatat ne­ respectasem cuvîntu! dat
lini de comitetului de partid al terenul un alt coleg, dar reguli. Spre seară ne-am este-un lucru simplu... Aşa pare se confruntă la aceas­ în faţa Minerului nostru de
. copiii cooperativei agricole, err. n-a putut face treaba din reîntors la tarlaua de la am dat zi de zi mai mult tă oră, dar şi despre ho-
icitate ; cărbune, aşa am ajuns tărîrea de a învinge greu­ Onoare. Atunci, in viteza
i; 12,05 de părere că ar trebui să cauza unei pene la trac­ Galaţi. Terenul era pregătit fruntaşi pe ţară. Faptul ne tăţile şi a reveni - atît iui neîntrecută, gindul m-o
'.dorului se insiste mai mult la pre­ tor. în întregime, dar planta­ dus la noi acasă, la Băr­
in teli- gătirea terenului, întrucît Filip Gherman, brigadie­ tul încă nu începuse fiind­ bucură desigur, dar ne şi sectorul III, cit şi mina - băteni, la bravii mineri cu
1
Avan- obligă...' . pe poziţiile fruntaşe din a-
1-3,00 nu se asigură front de lu­ rul din satul Galaţi, era că tractorul lui Cornel nul trecut. care am împlinit acest
3 Ciut» cru pentru maşina de plan­ plecat la sediul C.A.P. Pui Ceuţă a făcut o pană de Am discutat la mina Băr­ frumos succes. Ei sint prin­
Buletin tat cartofi şi din această să facă rost de o maşină cauciuc. Mecanizatorul s-a băteni, după conferirea Reliefînd contribuţia co­
corale; pentru a aduce cartofi şi înaltei distincţii pentru lectivului pe care-l condu­ cipalii lui autori. Ei, în
i; 16,30 pricină Radu Tăbîrcic, un dus după un petec cald, frunte mereu cu comuniştii.
>are — mecanizator foarte bun, nu se întreba dacă mai are dar s-a întors din drum strădaniile şi realizările din ce la succesul minei pe a- Cînd mi s-a dat cuvîntul am
; 16,40 are de lucru pe tot par­ rost să ducă sămînţa la fa­ pentru că şoferul de' pe 1981, cu mai mulţi mineri, nul 1981 - plus 3 900 to­
3 în a- cursul zilei. Aşa se face că ţa locului în ziua aceea, autoturismul consiliului u- ingineri, cadre de condu­ rte de cărbune şi 451 ml trăit alte emoţii. Am spus
;tui de la lucrările de pregătiri, că este o mare onoare şi
radio; plantatul pe tarlaua din întrucît nu ştia dacă va nic agroindustrial avea el cere. Erau unanimi în a-
ut, pa- Ciopeia a început doar la începe plantatul pînă sea­ aşa ceva. Au muncit amîn- precierea că . s-au mobili­ menţionîndu-i, pentru price­ mîndrie pentru noi să fim
n mu- ora amiezii pierandu-se,. ra. Am întrebat pe unde doi şi pana a fost rezol­ zat exemplar, au muncit perea şi hărnicia lor, pe fruntaşi pe ţară. Ştim bine
i; 20,00 şefii de brigadă Pompei
idioeer deci, două ore preţioase de ar putea fi găsit inginerul vată. Deşi se înserase, me­ cu sîrguinţă, că şi-au fă­ ce înseamnă acest lucru şi
î de lucru. întlrzierea s-a dato­ şef al cooperativei şi ni canizatorul a zis că nu cut datoria, că distincţia a- Tomolea, Vasiie Gherghina ne angajăm să fim demni
o oră; rat şi unei pene la maşi­ s-a spus că e plecat să pleacă acasă pînă ’nu plan­ cordală îi satisface, fireş­ şi Nicolae Roşu - ing. de preţuirea acordată de
cicale ; na de plantat, la înlătura­ împartă loturi la coopera­ tează cel puţin cartofii a- Constantin Cimponer, şe­
mtizi- te, dar ea constituie, în a- partid şi de stat. Altfel
rea căreia Ioan Vlacl, şo­ tori. Aşa se face că la bri­ duşi la faţa locului. Şi s-a ceiaşi timp, un puternic în­ ful sectorului I, considera, spus, trebuie să stringent
ferul de pe maşina consi­ gada din Băieşti, unde se ţinut de cuvînt, astfel că demn spre o muncă tot mai de asemenea, că dificultă­ mai mult rîndurile, să ne
liului unic agroindustrial, cultivau cartofi, nu asigu­ pînă seara C.A.P. Pui avea' ţile din această perioadă
şi-a adus o substanţială ra nimeni asistenta tehni- cultivate 32 ha cu cartofi. spornică, mai eficientă. vor fi soluţionate, că in mobilizăm mai energic, să
contribuţie. Nu i-am găsit „Sigur că principalul atuu lunile următoare vor intra muncim mai bine, să ne
wm
în ci mp pe nici unul din­ al succeselor colectivului în producţie două noi a- facem exemplar datoria fa­
tre lucrătorii consiliului Normele tehnice de densitate la semănat nostru din ultimii doi ani bataje frontale, de unde. ţă de ţară. Erau, sînt, de
<Pa-
VTta) ; popular comunal. Oare- cu şi recoltare la culturile de porumb îi constituie priceperea, vor asigura cantităţile de fapt, hotârîrea, angajarea,
:’.a are ce s-or fi oeupînd tovară­ hărnicia şi dăruirea în cărbune planificate, ba convingerea tuturor mineri­
0 Iu- şi fasole pentru zona a Il-a
urgis- şii in aceste zile cînd pe (culoarul rîuiiii Strei şi depresiunea Haţeg) muncă ale oamenilor — re- chiar le vor depăşi. lor de la Bărbăteni.
Egipt ogoare se desfăşoară bă­
iman o tălia pentru recolte bo­
'717*0- gate ? Distanta ,, , , Nr.
ştnge de plante
irca) ; între Nr ' de P Jante înd la ml la recoltare 0 EXPOZIŢIE. La Casa CONTEMPORANE" a lost
liric) ; TOATA LUMEA Cu!tura rînduri > 5e de cultură din Hunedoara tema dezbaterii, organi­
• la PE CIMP (cm) ia răsărire pe hectar a avut loc vernisajul ex­
.ural); (mii) zată de Biblioteca orăşe­
1 IlLl- La sediul consiliului poziţie/ personale de pic­ nească Haţeg, la oiiciul
ccafă- popular din Sălaşu de Sus Porumb tură naivă aporţinînd tui
1 urnea Cârnel Burlacu. 18 lucrări P.T.T.R. din localitate.
-ruj) ; nu era nimeni, toţi tova- - grupa 90 70 5 62- 65 tractive de realizare a pic­ Dezbaterea a lost urmată
v
(Mun- ' ’ T fiind ocupaţi cu în- - grupa 100 70 5 55- 60 in ulei pe pinză -'peisaj turii naive.
: Pa­ u. uiriarea campaniei agri­ - grupa 200 70 4 50- 55 industrial şi din natura o „PACEA Şl SECURI­ de proiecţia filmului do­
siune
'ANI : cole de primăvară. Poate Porumb siloz 70 6— 7 90-100 hunedoreanâ - oferă vi­ TATEA IN LUME - CERIN­ cumentar „România pen­
u 1) ; că acesta este motivul că, Fasole boabe 40—50 16-18 300-350 zitatorilor modalităţi a- ŢE VITALE ALE EPOCII tru o lume fără arme“.
looric pînă acum, la C.A.P. Să­
B AR­
II u a
ikAş-
ionale
ifi la (Urmare din pag. 1) cum ne-a spus Pave) Popa,
■ara) ; „Coranda — Hondol", un obiectiv ce trebuie dirigintele şantierului, s-a
■ntură
ultn- folosit zgură de furnal,
pilo- rea conductei de apă in­ balast şi steril, în loc de
utilaj de strictă necesitate să intre in funcţiune ia termenul planificat
î'AZI: dustrială Mureş—Certej. un piatră spartă. Din aceas­
astă- tă cauză, drumul, acum
ciatul (excavator) nu a putut fi
edere cînd nu este folosit din
mic); redistribuit nici pînă în Certej, considerând că mai fost transportaţi pe tra­ ză ca pe întregul traseu de chipă Bumbar n-a putut plin, a devenit pe unele
urnea acest moment spre a ridi­ importantă este fundaţia seu. 3 km să se continue lu­ justifica activitatea. După porţiuni impracticabil. Nici
j I-II ca amplasamentul staţiei. morii cu bile, a dispus tre­ ® Ajung alîtea... nea­ crările la suprastructură şi fiecare cotitură a drumului
dîEld.. la iazul de decantare, la
crre- « Beneficiarul nu s-a cerea efectivelor la acest junsuri ! Enumerarea ar la depunerea stratului de găseai ba oameni, ba uti­ sistemul de transport al a-
Igerul racordat încă la „înalta punct. putea continua. Ne oprim macadam. Totuşi, ritmurile laje care... aşteptau. Aş­ pelor limpezite, n-au fost
tensiune" a investiţiei ! Şi Adevărul este eu impor­ aici. Nu înainte însă de a de lucru nu sînt cele care teptau maşinile cu piatră, respectate tehnologiile do
lucrările de alimentare cu tante sînt ambele- lucrări, nota că sînt şi lucrări cu ar trebui să fie. Muncito­ care nu mai soseau, aş­ turnare a betonului, com­
IS energie electrică, la linia însă lipsa dulgherilor, aso­ stadii de execuţie mai a- rii din subordinea şefului teptau ciment. Oare, lu- poziţia acestuia, fapt ce ne­
m de 110 kV, în lungime de ciată cu slaba organizare vansate, altele aproape de do echipă Eugen Bumbar crîndu-se astfel, * poate fi cesită refacerea lucrării pe
11 km, în zona Păuliş— a muncii, favorizează o finalizare: fundaţiile mori­ şi a maistrului Florian dat în exploatare pînă la unele tronsoane.
din Certej, precum şi racordu­ activitate în salturi. lor cu bile şi autogenă, Hera îşi irosesc inutil cel sfîrşitul lunii aprilie acest k
rile la uzina de preparare s Timpul trece, gropile conducta de apă indus­ puţin jumătate din timpul drum ? Şi încă o întrebare: Aşadar, pe acest impor­
1, 1, sînt tot în fază de proiect. se astupă! Funicularul — trială. de lucru, găsind prea mul­ Cînd va transporta între­ tant şantier de investiţii,
>, 2G, Amplasamentele nu sînt o altă lucrare importantă UN DRUM te „ferestre" în timpul prinderea forestieră Deva este necesar ea toţi facto­
1
eliberate. Beneficiarul ,mai programului. Unele justifi­ lemnul depozitat pe dru­ rii care concură la reali­
35 750 lucrează încă la documen­ — a fost început anul tre­ CE „POPOSEŞTE" cate, altele nu. Poate că şi mul Corandei ? zarea lor să intervină ener­
taţii. cut şi abandonat tot a- LA FIECARE COTITURA din cauza maistrului Hera, RESTANŢE gic pentru îmbunătăţirea
tunci. S-au săpat 18 gropi
a Mai multe unghiuri pentru fundaţii, s-a turnat Nu-i altul decît drumul ocupat în exclusivitate dc LA CALITATE activităţii iu toate puncte­
din care se priveşte activi­ beton la doi piloni şi cam de acces spre zăcămîntul aprovizionarea şantierului le de lucru, pentru mai
tatea Ia staţia unghiulară. atît. Dacă constructorii au Coranda. Nu mai punem cu cele necesare, nu de Un alt capitol la care buna organizare si antre­
Mihai Staicu, şeful punc­ uitat ce aveau de făcut la socoteală faptul că mer­ coordonarea efectivă a lu­ constructorii se dovedesc nare a oamenilor la mun­
tului de lucru, arăta că ge prin zonă mlăştinoasă, crătorilor, sarcină lăsată a fi corigenţi îl constituie că, pentru întărirea ordinii
mini de-o săptămână nu mai aici, intemperiile le-au a- prin locuri cu teren alu­ în seama şefului de echi­ calitatea lucrărilor execu­ si disciplinei. De aseme­
1982 : toarnă beton la fundaţia coperit urmele. Taluzele necător şi că în multe por­ pă. La orele TO (31 mar­ tate. Beneficiarul a sesizat nea, colaborarea dintre cei
nu s-au surpat. Din nou forţă
Vor corpului A al staţiei. Mo­ de muncă risipită, consu­ ţiuni stratul de umplutură tie a.c.), buldozeristul Vla- faptul că la drumul de care contribuie la realiza­
icale, tivul ? Proiectul de execu­ a ajuns aproape la un me­ dimir Balea mai era încă accos spre iazul de decan­ rea obiectivului trebuie în­
acter ţie nu prevede includerea muri materiale sporite. Fi­ tru, ci vom face referiri la dormitor, unde era şi tare, tehnicianul Octavian tărită. Recuperarea tuturor
sufla resc ar fi fost să se con­
, cu armăturii necesare în beto­ tinue cu betonarea fun­ doar la ceea ce am con­ mecanicul de pe compac- Motrescu, .şeful acestui restanţelor.' cît şi preda­
i din nul turnat. Chipurile, aces­ statat. Constructorul — tor, iar Dumitru Marica se. punct de lucru, fără să res­ rea obiectivului Cofanda-
oera- ta n-ar rezista în exploa­ daţiei pilonilor şi ducerea G.S.C.F.I. Deva — mai are chinuia pe lingă un alt pecte proiectul, a executat Hondol la termenul stabi­
3> î lor pe poziţie. Dar, cum
s în- tare. Nicolae Zaharie, şe­ de executat ultimul palier buldozer defect. lucrarea după o soluţie lit este o sarcină care tre­
ful Şantierului de construc­ am văzut, la această dată, de la cota 620. Intr-o săp- De fapt — şi la oameni proprie. Astfel, la infra­ buie îndeplinită cu stric­
ţii şi montaje miniere din numai 12 piloni din 33 au tămînă va fi gata. Urmea­ şi la utilaje — şeful de e- structura drumului, după teţe.