Page 29 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 29
SAU m L*
încheierea vizitei ii stat Io (ara
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VAi
'CSi mai noastră a generalului Kenan Evrei,
m m . & Ceremonia semnării La Muzeul
se! ie sîit I Republicii Tema
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C Declarafiei comune Militar Central
T
Nicolae
l
o
a r ă ş u
v
în
Şeful de stat al Repu
Al C O I U S I U U L U I P O P I I I A R J U D E Ţ E A N Ceauşescu, preşedintele Re ţii, încheierea solemnită blicii Turcia, generalul Ke
preşedintele
Nicolae
publicii Socialiste Româ Ceauşescu şî generalul Ke nan Evren, a vizitat, joi
nia, şi generalul Kenan nan Evren au ciocnit o cu dimineaţă. Muzeul Militar
Anul XXXIV, nr. 7 594 VINERI, 9 APRILIE 1932 4 pagini — 30 bani Evren, şef de stat al Re pă de şampanie pentru Central, prestigios aşeză-
publicii Turcia, au semnat, continua dezvoltare a prie mînt de cultură al ţării
joi, 8 aprilie, în cadrul u- teniei şi colaborării ro- noastre.
nei ceremonii care a avut mâno-turce, în folosul şi Şeful de stat al Repu
Cinstire muncii minerilor loc la Palatul Consiliului spre popoare, al progresului blicii Turcia a dat o înal
ambelor’
ţări
binele
şi
de Stat, Declaraţia comu
nă. şi prosperităţii lor, în in tă ' apreciere modului în
teresul cauzei păcii, secu
După semnare, cei doi care este organizat Muzeul
Colectivului întreprinderii miniere Bărbăteni i s-a decernat rităţii, înţelegerii şi coope
şefi de stat şi-au strîns rării în Balcani, în Euro Militar Central, mulţumind,
Steagul roşu şi Diploma de onoare de întreprindere rnîinile călduros. pa şi în întreaga lume. totodată, pentru explica
fruntaşă pe ţară în întrecerea socialistă pe anul 1981 ţiile primite pe parcursul
Plecarea din Bucureşti vizitei, sentimente ce şi-au
Mobilizîrrdu-se exemplar in tovarăşii Radu Bălan, prim- deosebite obţinute in anul găsit expresie şi în cele
munca din abataje, răspun- secretar al Comitetului jude 1981 in producţia de cărbu doi, 8 aprilie, s-a în Ceremonia plecării a a- notate în Cartea de o-
zînd astfel chemării înflăcă ţean Hunedoara al P.C.R., ne, subliniind că aceasta cheiat vizita de stat efec vut loc pe aeroportul in noare.
rate a partidului, a secre preşedintele Comitetului exe este o dovadă elocventă a tuată în ţara noastră, ternaţional Otopeni, împo L.a încheierea vizitei,
tarului său general, tovară cutiv al Consiliului popular mobilizării lor exemplare la i n v i t a ţ i a tovarăşu dobit sărbătoreşte. gazdele au oferit in dar
şul Nicolae Ceauşescu, de a judeţean, loan Lăzărescu, pentru înfăptuirea neabătu lui Nicolae Ceauşescu, pre T o v a r ă ş u l Nicolae
da tot mai mult cărbune pa ministrul minelor, Korodi Şte tă a prevederilor Congresu şedintele Republicii Socia Ceauşescu şi generalul Ke generalului Kenan Evren
triei, minerii de la Bărbă fan, secretar al Consiliului lui al Xll-iea a! partidului, liste România, de genera nan Evren au sosit împreu- un set de lucrări referi
teni au obţinut în ultimii doi Central al Uniunii Generale un răspuns faptic la che lul Kenan Evren, şef de toare la doctrina militară
ani rezultate prestigioase în a Sindicatelor din România, marea partidului, a secreta stat al Republicii Turcia. (Continuare în pag. a 4-a) românească actuală.
producţie. După ce, în 1981 Petru Furdul, preşedintele U- rului său general, tovarăşul
s-au situat ,pe locul Iii în în niunii sindicatelor din ramu Nicolae Ceauşescu, de a a — a
trecerea socialistă pe ţară ra mine, petro!, geologie spori necontenit producţia
între unităţile industriei car şi energie electrică, Viorel de cărbune a ţării. Apoi a m?mk A6BIC0LĂ OE PRIMĂVARA
bonifere, fiind onoraţi cu Faur, prim-secretar al Comi înmînat tovarăşilor Vasiie
„Ordinul Muncii" clasa a tetului municipal de partid Condoiu, secretarul comite
lll-a pentru realizările deo Petroşani. tului de partid, Ovidiu Avra-
sebite din anul 1980 —, zi Tovarăşul Ovidiu Avrames- Se ceri o organizare ireproşabilă a muncii pentru
lele trecute, destoinicii mi cu, directorul întreprinderii mescu, directorul întreprin
neri de la Bărbăteni au trăit m'niere Bărbăteni, a prezen derii şi Zaharia Parasca, încheierea grabnică a plantării cartofilor!
satisfacţia unui nou şi re tat bilanţul activităţii unită preşedintele comitetului sin
marcabil succes în muncă : ţii pe anui 1981, rezultatele dicatului, Steagul roşu şi Di
clasarea pe primul loc în în obţinute în primul trimestru ploma de onoare de între Referindu-se la necesita cu pierderi irecuperabile respective. De asemenea,
trecerea socialistă pe anui al acestui an, a exprimat prindere fruntaşă pe ţară in tea sporirii producţiei agri din producţie, ţăranii coo există condiţii ca si în u-
trecut şi conferirea „Ordi hotărîrea unanimă a colec întrecerea socialistă pe anul cole la toate culturile, în peratori, mecanizatorii, ca nităţiie din consiliul unic
nului Muncii" clasa I. tivului de a-şi amplifica pre 1981. cuvintarea la plenara C.C. drele tehnice, toţi oamenii agroindustrial Geoagiu
Acest moment de mare ocupările şi strădaniile în Expresie elocventă a pre al P.C.R. din 31 martie muncii din agricultura ju plantatul să fie terminat
semnificaţie şi încărcătură muncă pentru continuarea ţuirii de care se bucură a.c., secretarul general al deţului nostru trebuie să pînă la sfîrşitu! acestei
emoţională, consumat în Ca realizărilor bune din anul munca şi realizările mineri partidului, t o v a r ă ş u l acţioneze cu maximă ope sâplămîni. In celelalte con
pitala patriei, a fost com trecut, îndeplinirea şi depă lor Văii Jiului — în angaja Nicolae Ceauşescu, a cerut rativitate pentru încheie silii unice agroindustriale
pletat ieri de solemnitatea şirea prevederilor de plan rea lor plenară de a extrage lucrătorilor ogoarelor să rea grabnică a plantatului s-au acumulat însă serioa
înmînârii colectivului minei ta producţia de cărbune coc- tot mai mult cărbune pentru acţioneze cu maximă răs cartofilor- de toamnă. în se restanţe datorită defi
Bărbăteni a Steagului roşu sificabil şi în acest ai doi ţară, înaltele distincţii au pundere, într-un climat unităţile unde munca a cienţelor de ordin orga
şi Diplomei de onoare de lea an al cincinalului. fost primite cu mulţumire şi ferm de ordine şi discipli fost bine organizată şi unde nizatoric, îndeosebi folosi
întreprindere fruntaşă pe ţa în numele Consiliului Cen entuziasm, cu conştiinţa da nă, pentru a încheia însă- timpul favorabil şi mijloa rii cu randament nesatis
ră pentru rezultatele remar tral ai Uniunii Generale a toriei de a munci în conti mînţârile de primăvară pî- cele mecanizate au fost făcător a maşinilor de
cabile obţinute în 1981 - Sindicatelor din România a nuare mai mult şi mai bine, nă la sfîrşitu! decadei a folosite cu randament spo plantat. Asemenea situaţii
primul an ol noului cincinal luat cuvîntul tovarăşul Ko- DUMITRU GHEONEA doua a lunii aprilie. rit, plantatul cartofilor s-a se intîlnesc în cooperative
a! calităţii şi eficienţei eco redi Ştefan care i-a felicitat Deoarece timpul este încheiat. Exemple bune de le agricole din consiliile
nomice. pa destoinicii mineri de la mult înaintat şi orice zi urmat în acest sens oferă, Ilaţeg şi Toteşti, care au
La festivitate au participat Bărbăteni pentru rezultatele (Continuare în pag. a 3-a? de întîrziere se soldează între altoie, I.A.S. Mintia, de plantat cele mai mari
unde plantatul cartofilor suprafeţe. Printr-o mobili
de toamnă s-a încheiat pe zare generală a forţelor şi
Au început semănatul toate cele 100 ha planifi mijloacelor de care dispun,
cate, precum şi cooperati cooperativele agricole din
porumbului vele agricole din consiliul Toteşti, Sîntămăria Orlea,
Resursele secundare o uriaşă unic agroindustrial Ilia, Glopotiva şi altele, pot şi
Intre primele unităţi a- daş — în suprafaţă de 50 care plantează ultimele
uiiuă, de mare raudameut (II) gricole din judeţ unde dc hectare. hectare destinate culturii (Continuare m pag. o 3-a)
s-a declanşat semănatul Efectuarea însămînţârii
porumbului destinat pro porumbului din grupa 300
Pentru o activitate fără ducţiei do furaje se si este încredinţată mecani Norme tehnice de densitate ia cultura
tuează şi Asociaţia eco zatorului Martin Veras, porumbului pentru zona a ili-a
restantieri, eficientă nomică intereooperatistă care în primele două zile (coîinară şi şubmonfanâ)
* ' pentru creşterea şi îngră- a semănat 20 hectare,
Dacă reintroducerea în — Ne-am depăşit planul şarea tineretului bovin O- înainte de semănat tere
circuitul economic a mate valoric cu peste 54 milioa răştie. Directorul unităţii, nul a fost pregătit grădi- ^între^' ^ ' Phinte de plante
r
rialelor refolosibile este o ne lei, în această valoare Ştefan Danciu, ne-a rela năreşte şi s-a făcut erbi- Cultura . ... . pe rînd la ml la recoltare
necesitate obiectivă, să ve incluzîndu-se, desigur, de tat faptul că acestei cul cidarea totală. De men rl ,™L. to răsărire pe hectar
dem cum se acţionează păşirile la oţelul recupe turi îi este repartizată o ţionat că o atenţie deose (tm> (mii)
pentru creşterea eficienţei rat — 53 400 tone mai suprafaţă de 450 hectare. bită se acordă calităţii
utilizării acestor resurse. mult faţă de plan, la fon Deoarece sînt create con însămi n ţări lor, respectării Porumb
Cadrul de referinţă — ju tă — cu 2 500 tone, la că diţii bune pentru semă normelor de densitate sta - grupa - 90 70 5 60- 65
deţul Hunedoara. Interlo rămizi refractare — cu nat, acţiunea s-a declan bilite şi încadrării semă - grupa 100 70 5 55- 60
cutor : lancu Avram — 2 000 tone, 794 tone la cau şat Intr-o tarla — la Tur- natului în epoca optimă. Porumb siloz 70 6-7 85-100
directorul întreprinderii ciuc, 38 tone la lină, 6 to
judeţene pentru recupera ne la piei de porcine şi
rea şi valorificarea mate 80 000 bucăţi Ia piei 'do o-
rialelor refolosibile Deva. vine.. llia Giuva, şeful secţiei
— Prin actele normative — N-aţi amintit de re Nicolac Cligor, mecani tic mecanizare, împreună
adoptate la începutul anu zultatele obţinute la recu zator şi loan Danciu, coo cu coopcratonrca Elena Zo
lui 1980, în ţara noastră perarea materialelor din perator, plantează cartofi rită, insăminţează ultimele
s-a asigurat un cadru or cupru şi plumb, la hîrtie, la C.A.P. Rapolln Mare. Ei suprafeţe cu pătrunjel, tliu
ganizatoric unitar pentru textile, la altele. se numără printre cei mai cele 5 ha prevăzute în
recuperarea şi valorificarea harnici locuitori ai satu- plan, la ferma legumicolă
t u t u r o r materialelor re — Rezultatele nu sîut lui. a C.A.l’. Simcria.
folosibile. întreprinderea mulţumitoare. Nu ne-am
noastră este rezultatul a- îndeplinit planul cu 175
cestei noi reorganizări, iar tone la cupru, 42 tone la
realizările din acest inter plumb, cu 1317 tone la
val do timp vin să dove hîrtie şi 336 tone la textile.
dească temeinicia acestei
măsuri. ZOLD GAVRIL
— Să rămînem la nive DORiN CORPADH
lul anului 198.1. Care sînt
rezultatele ? \ {Continuare in pag. a 3-a)
P Â 6I W Â A . l î - a :
> Io său dfe manca»
să poarte rdsjpuîvdorea deplinaSpenlte:
