Page 3 - Drumul_socialismului_1982_04

JIUI NR. 7587 <S> JOI, I APRILIE 1982 pag. 3
►*»»•»■ •/•mt/iv'i'.• rvrwvcmwrvw--y-min n~ HM~i nT« ri ii> < 11 m n m wmmm mu i iuiimhu mb

In mare diplomat şi om politic român a IN SPRIJINUL MUN­
wmsm CII DIN AGRICULTURĂ. IWVESTITIILE
Întreprinderea cinemato­
Născut io 4 martie 1882, nu putea fi încălcat fără a păcii în Europa. Pactul bal­ grafică judeţeană, în co­
ia Ctaiova, Nicoiae Titules- deveni agresor. în acest canic s-a semnat ia 9 fe­ laborare cu cooperativele
femeilor cu a desfăşurat, între cele sens, propunerea de defini­ bruarie 1934, la Atena, de agricole de producţie din (Urmare din pag. 1)
două războaie mondiale, o re a agresiunii, făcută de către România, Grecia şi Băcia, Simeria Veche şi „vin" cu maşina de perfo­
In Paris rat la secţiune plină. An­
prodigioasă activitate pe a- către delegaţia sovietică cu Iugoslavia, care şi-au asu­ Cristur a organizat la că­
îlturală rena diplomaţiei româneşti. ocazia Conferinţei dezarmă­ mat obligaţia de a menţine minele culturale din loca­ a) şantierului nr. 1 — u- gajarea color doi a fost
tineretului zină, a ţinut să-i eviden­ susţinută şi de maistrul
sar, programu- Un prim pas important pe rii de la Geneva din 1933, ordinea teritorialâ existentă lităţile respective un ci­ ţieze pe muncitorii cei minier Gavrilă Nuţaş. Ea
plan poiitico-diplomatic îl a fost acceptată de diplo­ şi îşi garantau mutual secu­ clu de acţiuni pe margi­
al : face după făurirea statului matul român, ritatea graniţelor. nea filmelor artistice mai destoinici care au exe­ trebuie însuşită şi de co­
tea economică cutat-o. „Din centrala sub­ lectivul de la maşina de
chestia Nicu- naţional unitar român, cu O convenţie de definire o Contactele realizate cu româneşti ,,Desfăşurarea", terană spre aval au lucrat, perforat la secţiune plină,
rlcScu prilejul semnării Tratatului agresiunii s-a semnat la prilejul discuţiilor în legătu­ „Iarna bobocilor" şi „Ciu- pentru a se grăbi termina­
contemporană de pace de la Trianon, cu Londra, fa 3 iulie 1933 de ră cu definirea agresiunii şi linii Bărăganului’'. La cu dăruire şi entuziasm,
n ţări le tle idei Ungaria, din iunie 1920. în­ a teritoriului au creat o a- formaţiile conduse de E- rea unui tronson impor­
icrele cunoaş- 1 reuşita acţiunilor a cola­ mil Miron şi Ioan Pop, şe­ tant al aduoţiunii princi­
iCriaî ştiinţific sărcinat de guvern să sem­ propiere între Titulescu şi borat şi Liviu Oros. fii de schimb Dragomir pale.
ele cSntecului neze acest document istoric, delegatul Uniunii Sovietice,
t). diplomatul român s-a dove­ Centenarul în baza celor hotărîte în Ivu şi Pavel Călăceanu, Am consemnat şi hotă-
dit 'un neobosit şi iscusit ne­ cadrul sesiunii Consiliului brigada mixtă a lui A- rîrea colectivului de la
mmasmm Micoîae Titulescu lexandru Baboş — care a baraj exprimată de şeful
gociator, bazat pe o largă permanent al Micii înţele­ Primim la redacţie
Qwmz documentaţie privitoare - la geri, ţinute Io Zagreb, în ia­ realizat şi randamente de şantierului nr. 3, Aurel
•ms/mssumi Ziarul „Drumul socia­ 37 ml/lună —, maiştrii Dan, de a munci mai mult
drepturile României. către U.R.S.S. şi ţările înve­ nuarie 1934, diplomatul ro­ şi mai bine în acest an,
I : 5,00 tta- După ce, pentru a doua cinate, iar la 4 iulie aceeaşi mân a întreprins contacte şi lismului", în atenţia to­ Gavrilă Nuţaş şi Vasile
dhnineţii; 7,00 a început conversaţii cu Lil- varăşului redactor şef. Mierlici, subing. Petru pentru a apropia de fina­
8,00 Revista oaia preia conducerea Mi­ convenţie a fost semnată de Vă informăm că în Groşan, reuşind să termi­ lizare barajul, şi convin­
Curierul me- nisterului de Finanţe, este U.R.S.S,, Cehoslovacia, Iugo­ vinov, comisar al poporului ne betonarea galeriei, pe gerea şefului şantierului
lauletin de numit ministru plenipotenţiar slavia, România şi Turcia. pentru afacerile externe ale perioada 1—30 martie
ispundcm as- Uniunii Sovietice. Ca urma­ 1982, întreprinderea de tronsonul lor, de 422 ni, nr. 4 av al, Kemecsei Şte­
î0,oo Buletin şi trimis extraordinar în An­ Contribuţia lui Titulescu în transporturi auto Hune­ cu două luni în avans fa­ fan : „Acum timpul ng
Moment fol- glia, calitate in care se con­ această problemă a fost re, ia 9 iunie 1934 au fost ţă de grafice. Din cealaltă permite să lucrăm în ritm
MUzicA uşoa- sacră exclusiv activităţii di­ stabilite relaţii diplomatice doara a transportat, pen­ mai bun şi ne vom strădui
rmaţii corale deosebit de însemnată, fapt între România şi U.R.S.S. tru Combinatul siderur­ parte — de la debuşare
discuri Elce- plomatice. pentru care unii jurişti oi gic Hunedoara cantita­ spre centrală, pe un tron­ ca prima mierohidrocen»
l Buletin de Nicoiae Titulescu a fost vremii considerau definiţia Tratatele de asistenţă în­ son de 354 m — au lu­ trală din aval, de .ia Clo-
Sîntem copiii cheiate în 1935 între Franţa tea de 100 845 tone cal­ crat alţi meseriaşi destoi­ potiva, să intre în func­
> Publicitate: întotdeauna preocupat de agresiunii ca „formula Titu- şi Uniunea Sovietică ca şi car, faţă de 105 660 to­
le- ştiri ; 12,0,1 stabilirea şi îmbunătăţirea lescu-LItvinov". Din iniţia­ ne, cit era planificat pe nici, între care şefii de ţiune ia termenul planifi­
folo : mini relaţiilor României cu toate tiva diplomatului român, la între Cehoslovacia şi Uniu­ brigadă Vasile Găbureanu, cat". La rîndul său, ingi­
Magazii. ich' statele, şi în special cu ce­ nea Sovietică au determinat intreaga lună. Preconi­ Teodor Munteanu şi Ni­ nerul şef electromecanic
12,-ii Avan- 16 februarie 1933 se sem­ pe Titulescu să reflecteze la zăm o depăşire a pla­
i(«-TV. ; 15,00 le vecine. Ideea lui era de nează !a Geneva un pact nului in această lună coiae Budrincă, artificierul a! grupului de şantiere,
; 13,00 Club a realiza securitatea ţării un tratat asemănător între cu peste 5 000 tone Teodor Averiţei, mecanicii Viorel Vasnea, considera
18.00 Buletin noastre prin tratate regiona­ prin care se dădea Micii în­ România şi ţara vecină de Ioan Botnar şi Nicoiae că parcul de utilaje poa­
i Sfatul me- ţelegeri caracterul unui or­ la răsărit, Pe această linie, calcar. te fi mai bine întreţinut şi
ifuzică popu- le de asistenţă mutuală ganism internaţional unifi­ Ne folosim do acest Giurcanu. „Am betonat şi
hliieă şi ov- pentru apărarea integrităţii el iniţiază conversaţii cu Lit- prilej pentru a aduce aici 100 m şi acum vom folosit, astfel incit aportul
agricultură ; teritoriale şi de a relua re­ cat. vinov în vara anului 1936. continua ceea ce ne-a mai colectivului secţiei auto la
es ştiri ; 17,OS Preocupat de asigurarea Discuţiile urmau să fie con­ din nou mulţumiri zia­ lucrările de pe amenajare
io; 17,30 Te laţii normale cu Uniunea tinuate în toamna aceluiaşi rului „Drumul socialis­ rămas — spunea Nicoiae
, patria mea Sovietică. Ia baza concep­ securităţii României prin mului" pentru ajutorul Budrincă, apoi trecem şi să fie substanţial.
urzicai; 18,00 ţiei sale privind securitatea, pacte regionale de asisten­ an, dar, între timp, Titules­ noi la aducţiunea princi­ Aşadar, constructorii de
20.00 Radio- ţă, spre a menţine ordinea cu a încetat să mai fie mi­ concret şi operativ pri­ pală, sau acolo unde va fi
adiocenaclu; eminentul om politic vedea, teritorială existentă în Bal­ nistrul afacerilor străine ale mit cu ocazia publică­ pe amenajarea hidroenerge­
de ştiri ; ca un mijloc eficace, nece­ rii serialului „Drumul nevoie". tică de la Rîu Mare-Rete-
-o oră: 23,00 sitatea de a se defini noţiu­ cani, Titulescu şi-a îndreptat României. Teodor Munteanu şi Va- zat, conştienţi de impor­
cale; 23,30— nea de agresiune şi, totoda­ atenţia spre crearea unui Important moment al isto­ calcarului", cit şi a mo­ siie Găbureanu au discu­ tanţa misiunii pe care o
Muzical noc- dului obiectiv in care
tă, de a se preciza noţiu­ pact balcanic, colaborarea riei noastre naţionale, ope­ s-au conclus şi concluzio­ tat între ei şi cu ortacii au —- de a racorda cit
nea pe care o implică, anu­ acestuia cu Mica înţelegere ra diplomatică a lui Nicoiae nat dezbaterile pe a- din formaţiile pe care le mai repede acest obiectiv
me aceea de teritoriu care urmînd să lărgească frontul Titulescu s-a realizat pe ba­ ceastă temă la „masa conduc şi s-au angajat ca, la sistemul energetic na­
za contactelor cu realităţile rotundă" ce a avut loc trecînd in fereastra Valea ţional — îşi unesc efortu­
anilor interbelici. Ilustrul om Jurii, să muncească în aşa rile si energia creatoare,
şi o expoziţie tle carte sub de stat, precursor al vremu­ la încheierea acţiunii.
genericul „Pentru o lume a IOSIF BULEA fel incit la 23 August a.c. muncesc tot mai spornic zi
i ga torul (Pa- păcii, a progresului", a O rilor actuale, a ţinut seama să se întîlnească — după de zi, durînd cetate de for­
& — seriile altă expoziţie tle carte or- - în permanenţă de faptul că director coordonator,
1NEDOARA: ganizată cu acest prilej se I.T.A. Hunedoara lucrări asidue şi de cali­ ţă şi lumină la poalele
rturnâ (Fla- va deschide azi ia duhul întotdeauna contactele per­ tate — cu ortacii lor care Retezatului.
eelor (Side- „Constructorul" intitulată sonale constituie un eficient
•etaşamentul K Secţia de propagandă a „Gîndirea politică a pre­ mijloc de rezolvare a pro­
o) ; Serpico- Comitetului judeţean do şedintelui Nicoiae Ceauşcscu,
(Conslructo- partid a editat în această transpusă în iniţiative şi blemelor politicii internaţio­
activis­
■YNI : Yan- perioadă : „Agenda „Pajiştile acţiuni ale României pen­ nale.
I-IX (Uni- tului de partid", a- tru apărarea păcii şi promo­ Sub conducerpo clarvâzâ-.
naştere a din judeţul Hunedoara şi varea destinderii în lume".,
şovian (7 meliorarea. lor“, pliantul B Ieri, la casa de cultură toare a Partidului Comunist
iPENI : Că- „Păşunile şi finetele să pro­ s-a prezentat expunerea Român, a secretarului său
(Cultural) ; ducă cit mai multă hrană „Crearea Partidului Social general, tovarăşul Nicoiae
o do uman o pentru animale", a în ca­ Democrat al Muncitorilor din
LONEA : drul „Lunii cărţii in între­ România" iar azi, la între­ Ceauşescu, politica externă
le l-II (Mi- prinderi şi instituţii" care producţie a României socialiste este o
;A : Proeu- se va deschide azi, 1 apri­ prinderea pentru expresie a intereselor po­
şi
onvltoresc) ; lie, Biblioteca judeţeană va le, reparat utilaje comercia­ porului român, a cerinţelor
oamenii
vor
se
muncii
■oliţist sau organiza o instruire cu lu­
incltoresc) ; crătorii do la bibliotecile intîlni într-uu dialog' cu cooperării şi înţelegerii in­
idnica (Re- sindicatelor, tclinico-docu- brigada ştiinţifică. ternaţionale.
> : Fiul ocl mentare şi şcolare. Cu a- GHEORGHE GOSTIAN
oşie); GU- ccst prilej se va organiza
neri nu e Dr. MIRCEA VALEA
aerul); Cl­
inul r&j'bu- « _ * — e — ® — <a — a — e — « — « — » — « — « — « — © — a — » — » — — » — ® — « — — e — — a — o — > % — a —
Con'r.-'v n -
iid (Flacă- Petroşaniul — puternic strucţii căi ferate, s-au dus
BĂI : Sce- Ce fac ei cipd noi muncim ?
de familie centru minier al ţării —- luni dimineaţa la lucru, dai?
fă); HA- este un simbol al muncii n-au mai avut răbdare sa
şi Isolda harnice, bărbăteşti, pline lucreze ceva întrucât — cura
; : Viu sau La aceeaşi oră matinală „Şi ce dacă lipsesc de du Fir.caniuc şi Constan­ între alţii şi Alexandru Iri- au recunoscut — n-au so­
: Tereza de dăruire şi responsabi­ l-am întîlnit la barul a- la lucru ? Am mai făcut tin Mironiuc. De remarcat moscu de la centrul de le­
ră); Scurt litate pentru a da ţării cît sit statele de plată şi nu şi-
e) ; SIME- mai mult cărbune. Cei ce mintit şi pe Vasile Nieolau încă o nemotivată. Ce-i că toţi slnt încadraţi la gume şi fructe Petroşani, au putut încasa retribuţia.
(Mureşul); de. la întreprinderea de dacă am făcut-o ? Pentru Trustul de construcţii Hu- împreună cu viitorul ginere, De necaz au intrat la ba­
olt (Lumi- scot la lumină aurul ne­ construcţii şi montaje mi­ asta vreţi să mă daţi la nedoara-Deva, ceea ce ne venit la Petroşani tocmai rul „Minerul" unde s-au
RI : Şansa gru al Văii Jiului sînt, niere, care, trimis (?) să ziar?". Şi bătîndu-şi obra­ din judeţul Dolj.
prin excelenţă, oameni zul cu degetul ne-a apos­ îndeamnă să considerăm că cinstit cu cîte o vodcă. I>a
drepţi, caractere ferme, rezolve nişte probleme de pe şantierele de construcţii început cei doi ne-au spus
sincere ce nu se împacă serviciu a trecut pe aici să trofat spunîndu-ne : „E din Petroşani ordinea şi N EMOTIV AŢII că s-ar afla în sîmbăla
mm eu chiulul, fuga de mun­ ia o „tărie" şi nelipsita ca­ chestie de faţadă, domni­ disciplina nu şi-au găsit Gheorghe Vasilescu, deta­ beră, deoarece în ultima zî
că, parazitismul, traiul le­ fea. lor". Bineînţeles că pentru încă locul ce li se cuvine. a săptămânii trecute au lu­
jer şi dubios. Punem, toc­ Ioan Botîrcă este de pro­ o asemenea atitudine or­ Cel patru se aflau, cum şat în Valea Jiului de la crat. „Ce aţi lucrat ?“ i-aifi
a de cul- fesie betonist, o meserie ganul de miliţie ii va a- ziceam, în pauza de masă !? şantierul de construcţii din întrebat. „Ara aşteptat sâ
i 20. Tea- mai de aceea, in faţa lor, căutată in Valea Jiului, Orăştie, n-a avut poftă de vină statele de plată".
n Shc&u, nişte cazuri depistate cu muncă in prima zi a aces­
dormi, iu- prilejul unui raid organi­ unde se construieşte mult.
/amteloo. Nu-şi practică însă mese­ tei săptămîni, aşa că s-a ANUNŢ
V. Casa de zat cu sprijinul miliţiei ria, ci lucrează pe ici pe instalat la o masă plină
'H popri­ municipiului Petroşani.
rii de stat colo — ba la centrul de cu bere pentru a se drege Folosim această cale pen­
NĂBĂDĂIOŞII legume-fructe, ba la depo*’ după cheful ce l-a făcut tru a-i aduce la cunoştin­
zitele întreprinderii comer­ cu o zi înainte. ţă tovarăşei profesoare Ma-
ciale cu ridicata pentru .BRIGADA DE REPORTERI rinela Stoica, diriginta cla­
Abia a apucat să se des­ Riţa Iepure, muncitoare
‘/(PREŞ produse alimentare, la des­ ÎN MUNICIPIUL PETROŞANI la sectorul Aninoasa al în­ sei a X-a A de la Şcoala
chidă barul de la parte­
rul hotelului „Central" că cărcat de vagoane, fiindcă, treprinderii de construcţii generală din Uricani e£
luni, 29 martie a.c., eleva
1
Serii din Valeria M'urar s-a şi înfă­ aşa cum singur recunoaşte, plica lui C.F. pedeapsa cu­ Asta însă nu le dă dreptul montaje miniere, nu s-a dus Greta Costea, în vreme cg
nu-i prieşte munca ordona­
ţişat în localul unde — venită. La aşa obraz, aşa să se prezinte la lucru sub nici ea la lucru, nu pen­
II, 25, 23. tă, disciplinată, el fiind o tratament. influenţa alcoolului. colegii săi se aflau ÎS
cum am afiat mai apoi — tru că n-a vrut, ci fiindcă cursuri, se găsea la o be­
!7, 35, 16, îşi petrece o bună parte a fire mai năbădăioasă. n-a lăsat-o bărbatul ei. „A re. Părinţii Gretei Costea,
LA „CARUL CU BERE", MICI PENTRU... ŞEFA zis — ne-a mărturisit ea
preamultului său timp li­ conducerea şcolii unde în­
i: 1 177 761 „E CHESTIE BERE CU... CARUL
ber. Iată o scurtă caracte­ DE FAŢADĂ" (! ?) La terasa-grădină a res­ — să vin cu el, că vinde vaţă trebuie să vegheze
rizare a Valeriei Murar i taurantului „Minerul" ne-a acordeonul la un prieten şi mai îndeaproape asupra
A lucrat la secţia de mo­ Ora 13. La o masă din La „Carul cu bere" se atras atenţia o tinără. Stă­ dacă-1 las singur bea toţi comportărilor minorei G.G,
bilă din Petrila, dar s-a desface o bere bună, rece, tea la. taifas cu un prieten, banii . „Sinteţi căsătoriţi?"
1
BggagaaB lăsat de lucru că nu-i pla­ restaurantul „Parîngul" îl cu spumă deasă, în paha­ Conducerile unităţilor,
zărim pe Costică Florea, întrebată cu ce prilej se întrebăm. „Da, sigur, căsă­
'•aci .şi se ce aşa ceva. A avut mai zidar la Trustul de con­ re înalte. Nu ştim dacă află aici ne-a răspuns iro­ toriţi în concubinaj". Cel din cai'e fac parte cei vi­
ai. Cerul multe condamnări pentru strucţii Hunedoara — Deva cele de mai sus constituie ce se declarase amator de zaţi, opinia publică sînt
oros. Vor un motiv pentru mulţi lu­ nic. „Sînt în delegaţie, tri­ datoare să ia măsurile ce
slabe, cu mod de viaţă parazitar. N-a şantierul din cartierul Li- crători ai şantierelor de misă de şefa". „Cum adică, muzică pe bază de acor­ se cuvin. Redacţia aşteaptă
i prima tras însă concluzia ce se vezeni. Mahmur, cu două in delegaţie?". „Uite-aşa. deon nu s-a prezentat la
ui. Vîntul cuvine şi ca atare este des pahare de vodcă în faţă, construcţii ce vin aici, în Aştept să se aducă mici, să fie informată asupra ce­
, cu in- văzută prin baruri şi res­ pauza de masă ori în tim­ întîlnire, aşa că Riţa Ie­ lor.. întreprinse pentru întă­
pînă la îşi depăna gînd urile. Mai să-i prăjească, şi să-i duc pure, împreună cu concu­ rirea disciplinei la fiecare
sectorul taurante, în diferite com­ folosise eîte ceva şi pînă pul programului să „vadă", şefei". Şefa se numeşte binul ei, a pornit să co­
irile mi- panii. Are un copil. Ne- a ajuns aici. Era absent de cîte o bere sau mai multe Husar Viorica de la maga­ linde localurile, poate vor loc de muncă.
5 grade,
între 8 şi lucrînd nicăieri nu are un la lucru. ca să-şi astîmpere, proba­ zinul „Hermes", iar „dele­ da de el. VASILE PÂŢAN
va sem- cîştig cit de cît stabil. Din întrebat de ce o aseme­ bil, poi'ta de muncă. în ziua gata", Natalia Moga. Constantin Urgilă şi
sol tcin­ ce trăieşte? Nu ştie nici nea atitudine faţă de mun­ raidului nostru i-am întîl­ Pe post de consumator a Valentin Popa, şoferi la TRAIAN BONDOR
ici ea sub DIDEL BABEŞ
bruma. ca precis sau nu vrea s-o că, ne-a răspuns obraznic, nit în local pe Marin Pie­ eîtorva sticle cu bere, în Şantierul din Valea Jiului
spună... recalcitrant. sa, Alexandru Hună, Ra­ timpul lucrului se afla aici, al întreprinderii de con­ CONSTANTIN PANDURI).