Page 30 - Drumul_socialismului_1982_04

DRUMUL SOCIALISMULU
pag. 2

•care. o c w S s o n .de munco, ■ Iltgll = r\
1
i ElEVi
*' y -'
i , /.-fh' v,
... ,■’ ■ •
pentru >••••' ' 15.05 Civica
15.00 Telex
15,30 La volan
15.45 Emisiune
germană
17,40 Tragerea
17,50 1001 de S'
18.00 închiderea
lui
20,00 Telejurnal
„Dispunem de toi ce este necesar pentru a realiza obiectivele C -* SJ A O B o 20,25 Actualitate
pe 1982 şi prevederile întregului cincinal, pentru a putea ca, la if is dai societăţii, 20.45 Ancheta
întors de
amăgirilor
sfîrşitu! cincinalului, ţara noastră să păşească într-o nouă etapă de 21.05 Film arti
dezvoltare, într-un nou stadiu — de ţară mediu dezvoltată. Trebuie primeşti de la societate ? teni torul
însă să muncim mai bine, să întărim răspunderea, exigenţa şi dis­ Prin atitudinea faţă de diu, şeful atelierului. „Am prin lipsa de responsabili­ Premieră ]
ducţie a
sovietice
ciplina în toate sectoarele de activitate ! Fiecare la locul său de muncă, prin posibilităţile greşit**, recunoaşte Marin, tate în muncă îşi obligă 22,20 Telejuri ■-fi''
muncă să poarte răspunderea deplină asupra felului cum îşi înde­ lor şi realizările personale, îmbujorat de ruşine. Iată colegii la eforturi suplimen­
oamenii se definesc în faţa cum doi tineri, în condiţii tare, determinîndu-i să le
plineşte îndatoririle încredinţate". colectivelor din care fac egale de muncă şi de via­ preia şi sarcinile lor de IggADK
NICOLAE CEAUSESCU parte, îşi stabilesc locul în ţă, care au beneficiat de producţie. Dar retribuţiile
ierarhia valorică. „Daţi so­ aceeaşi pregătire — prima le-ar dori egale cu ale ce­
cietăţii tot ce puteţi ?“. în­ treaptă de liceu — înţeleg lor ce muncesc conştiin­ BUCUREŞTI
Nicolae Lăscuţoiu, pen­ Lăscuţoiu in primele rinduri greutăţile şi implinirite din trebarea am adresat-o cî- diferit datoria pe care o cios. dioprogramul e
Radiojurnal ;
sionar, membru cooperator ca exemplu personal şi mo­ munca şi viaţa sa. La slir- torva lucrători de la între­ au faţă de societate. Şi, situaţii asemănătoare presei; 8,10 Ci
la C.A.P. Ghelari, a fost bilizator al membrilor coo­ şit i-am pus întrebarea: cit prinderea de lianţi Deva Ne-am oprit la acest e- — cu oameni foarte buni diilor; 9,00 Bui
9.05
Răspundcr
mereu ■ considerat un „om peratori la realizarea sarci­ aţi dat societăţii din ceea — atît din categoria celor xemplu pentru că, aşa cum si alţii, care ridică proble­ rilor; 10,00 Bul
de bază". nilor ce le are cooperativa ce aţi primit de ia ea ? A pentru care munca înseam­ spunea şi Gavrilă Hanc, me colectivului — se pot 10.05 Atlas fol
La 56 de ani, se alia de producţie. rămas, la început, surprins. nă o datorie de onoare şi şef de formaţie „Sînt ti­ întîlni şi la alte ateliere Ştiinţa şi via(a
la a doua tinereţe. Nu „Nu am reuşit întotdeau­ Apoi, după citeva clipe de un prilej de satisfacţii, cit neri şi acum e pasul ho­ ale întreprinderii de lianţi dul, inima ţăr
ştiri;
letin
a părăsit localitatea na­ na sâ-i lămuresc pe toţi. gindire a răspuns : „Să şi din categoria celor pen­ tărâtor. Cum. pleacă de aici Deva. Dar, aşa cum ne să ştiu; de 11,35
tală pentru un timp mai Este greu să-i faci pe unii ştiţi că nu mi-am pus pină tru care munca este o obli­ (de la această vîrstă — spunea şi Ionel Bălaj, şe­ 12,0" Buletin i
îndelungat, numai pentru să gindească aşa cum tre­ acum această întrebare. gaţie de care se achită n.n.) aşa o să fie toată ful atelierului cuptoare, Jiu -arca Ron:
1
a-şi Îndeplini o datorie pa­ buie, să vadă în ansom- Ceea ce ştiu este că am cînd şi după cum au chef. viaţa *. „Majoritatea sînt oameni Avanpremieră
De la 1
13.00
triotică: serviciul militar. încercat mereu să răsplă­ La atelierul de expedi­ într-adevăr, acum este serioşi şi mi-e mai uşor Student-club;
Oamenii ii cunosc bine şi-l in ** * fi <* tesc, atit cit am reuşit, e- ţii lucrează mulţi tineri. momentul definirii con­ să vorbesc despre băieţi do ştiri; lfi,25
apreciază, iar, la rindul 5 a iub forturile făcute de societa­ Printre ei — Eugen Topli- duitei viitoare, acum tre­ buni cum sînt ţlonic Flo- cuiul; 10,30 Ml
sile
Vcsclovski
său, ii cunoaşte foarte bi­ te. in muncă, in viaţa de ceanu şi Marin Iancu, ti­ buie să se hotărască dacă rea şi Dumitru Aficiuc, donate econo
ne. Mulţi sînt cei pe care lamilie, in activitatea poli­ neri muncitori în formare, îşi vor alege ca model în ambii lăcătuşi, elevi la Buletin de şti
a- munca
i-a ajutat cînd au avut ne­ se tică si obştească am căutat amîndoi veniţi de undeva muncă pe Ion Barbu, şcoala de maiştri. Mai sînt diomagazimil f
voie. Pe unii el i-a învă­ să fac în aşa fel incit, a- de prin Moldova ca să în­ Gheorghe Budău, Vasile însă şi dintre cei care Po ogoareic-fif
zică
populară
ţat meserie. Totdeauna tunci cind voi privi in urma veţe o meserie, să-şi facă Deac, Maria Bogdan, Ma- nu-şi văd de treabă, cum cultura de la
tent să descopere şi să mea să nu-mi fie ruşine. un rost si un drum în via­ ria Dina, Emilia Pelin, Ni­ ar fi Carol Cîrpaci şi Mi- Orele serii; 20
pună in valoare ceea ce blu necesitatea şi comple­ Aşa i-am învăţat pe cei doi ţă. Dar drumul fiecăruia, colae Jurj, Gavrilă Hanc hai Enea, care fac multe nai; 20,15 Sea
20,45 Noutăt
este bun în om, se bucură xitatea acestei acţiuni. E copii ai mei (lata a ter­ ca muncitor, a început alt­ sau Nicu Degan — oameni nemotivate". Şi la atelie­ 21.00 Buletin c
de stima şi respectul con­ drept, sint puţini cei care, minat facultatea la Timişoa­ fel. Eugen Topliceanu este care contribuie efectiv la rul condus de maistrul La sugestia i)
11
cetăţenilor. Cei comozi îl vorba proverbului, nu văd ra, iar băiatul este in anul un „copil minune — cum realizările atelierului. Sau Gheorghe Grozav, şi la cel zi într-o oră;
rii muzicale; 2
cunosc „om aspru şi ne­ pădurea din pricina copa- al doilea) şi pe cei alături îi place şefului de forma­ dacă vor urma „exemplul" condus de ing. Sergiu Ghi- stop muzical
iertător". cilar. Mă doare mai mult de care am lucrat : să nu ţie Nicu Degan, să-l nu­ celor certaţi cu disciplina zelea, marea majoritate a
TIMIŞOARA
Mina Ghelari a fost sin­ cind printre ei intilnesc pe aştepte aplauze pentru fie­ mească — lucrează la un muncii, cum sînt Ion Vi- oamenilor o compun cei mafiile zilei ;
gurul său loc de muncă. cei care ar trebui să fie care lucru bine făcut, să punct cheie (extracţia ci­ ţionescu (propus de colegi dispuşi să-şi pună în sluj­ litatca în in
A început ca sudor, in îndemn şi exemplu. Sint caute mereu, să gindească mentului din siloz) şi se în cadrul unei adunări ba societăţii întreaga lor experienţa îi
la ce mai este de făcut in frămîntă pentru toate pro­ extraordinare de grupă sin­ capacitate intelectuală şi fruntaşe : Tel
1948, şi a ieşit la pensie acei oameni care in şedin­ la recuperare
ca şei al sectorului electro- ţe fac analiza a ceea ce continuare". blemele care apar. Colegul dicală, pentru sancţionare fizică, gata să răspundă la re — iniţiaţi-
mecanic-transport. O ascen­ s-a făcut sau nu. Vin cu Societatea noastră socia­ său, Marin Iancu, pînă la conform Decretului 400 toate solicitările întreprin­ rească în :
siune datorată seriozităţii, propuneri. Toate acestea în listă ştie sâ-i răsplătească jumătatea lunii martie rea­ pentru prezentare în stare derii, exemple de dăruire Mindru-i so
Ia paşi :
i
permanentei pregătiri pro­ cuvinte alese, in fraze bine pe cei merituoşi. Nicolae lizase... două nemotivate, de ebrietate la serviciu), profesională şi disciplină Iară ; 18,45 A
fesionale şi încrederii ci şti- periate. Dar, atunci cind, Lăscuţoiu a fost distins cu aceeaşi „performanţă" în Ioan Preda, Dumitru Tu- Ia locul de muncă. Ei sînt Răspundere
„Ordinul Muncii" clasa a februarie şi una şi mai reatcă (după propria-i măr­ oameni de bază ai acestor curăţenia ora
gate din partea tuturor. in practică, după şedinţă,
lll-a, cu „Medalia Muncii", mare în ianuarie. De ce ? turisire, „cîteodată harnic, 19,00 Ritmuri
Astăzi, la lei ca in mină, te duci şi le soliciţi spriji­ colective, chemate să adu­ lofonul dv. ;
continuă să fie un model nul.... Sînt oameni care, din şi de cinci ori cu insigna „Am fost la Deva, luna câteodată... cu abateri") şi că pe drumul drept şi pe tîlnirc cu ar
de muncă şi viaţă pentru indolenţă şi comoditate, nu de „Fruntaş în 'întrecerea asta, cu un prieten ca să Aurel Biriş (cu cîte trei ne- cei indisciplinaţi, să-i for­ mijloc de etl
concetăţenii săi. Actuala pun umărul la greu; ei pre­ socialistă". Alături de ele căutăm pe un văr de-al metivate în fiecare din pri­ meze pe tineri în spiritul tieă şi cstetii
perioadă de încheiere a feră... să ridice din umeri. - o distincţie morală. Cea lui“. „De ce nu spui că ai mele trei luni ale aces­ respectului fată de muncă.
aliată in inimile concetă­ tui an). Sînt oameni care VIORICA ROMAN
contractelor la fondul cen­ E mai uşor !". fost la chef ?“ —' intervine Br-'WBas!
tralizat al statului ii gă­ Am mai discutat cu Ni­ ţenilor : fruntaş al comunei. în discuţie ing. Victor Bă- iCţlNEI
seşte pe comunistul Nicolae colae Lăscuţoiu despre O. MIRCESCU
ce zici, te fati încărcătura DEVA :
tria) ; Nou
HUNEDOARA
propunerii multe feţe (l
iVjră cci
Pied
(Arta) ; M
Oamenii se adună intr-o cient" —, căci in acea a-
(Constructori
şedinţă intrucît au încre­ naliză s-ar putea găsi şi ŞANI : Legă
dere că toţi laolaltă gîn- ceva neplăcut pentru sine, — seriile I-
desc mai adine şi găsesc drept pentru care vine cu Hangar 18 ( )
LUPENI:
mai sigur căile şi mijloa­ o propunere, două, sau mai dragostea -
cele prin care să lucreze multe. ral) ; Cari
mai bine pe mai departe. Ascultaţi-I: lucită (Mu i
VULCAN : I
Cel puţin in această accep­ - Eu propun ca pentru sărilor zburi
ţiune, constructivă, este rezolvarea problemelor de rul); .LONE/
concepută orice şedinţă. fond - ce să mai umblăm este a mea
Altminteri, fără intenţia sin­ in dreapta şi in stingă — PETRILA: L<
Ai
citoresc);
ceră de a cîştiga un pas, tovarăşii din biroul executiv trula cosmic
Brigada de mineri condusa de Ştefan Alba, din sectorul IV al întreprinderii miniere Petrila se distinge în
intrcccrc prin producţie de cărbune peste plan, prin ordine şi disciplina. , Foto: ŞT. NEMECSEK şedinţa n-are raţiune. al c.o.m. să treacă serios (Muncitoresc (f
Campionii
In orice astfel de Împre­ la treabă. BRAD: Trie
Sau :
jurare se intilnesc - şi nu — Noi am mai discutat punde (Şleau:
Pyferea exempiuiyi personal arareoriJţse Înfruntă - judecă problema aliată azi pe or­ (Patria);
TIE : Probi
pă­
soluţii.
reri,
Oricine
o atare situaţie are mo­ dinea de zi, dar nu s-a poliţia sccr
GEOAG1U-B
Eu
nimic.
propun
„Un om priceput; specia­ 1969, anul in care s-a în­ Crişan, Daniel Jurja. Tînărul numai eu, dar şi ceilalţi me­ tiv să se bucure cind con­ rezolvat ia lucrurile mai in gana (Cas:
Ci
1-IATEG:
se
să.
listul nostru în verificarea şi fiinţat staţiunea asta, aveam Doru Gavra, de la atelierul canici. Acum s-a schimbat, stată că opţiunile concu­ serios. Ce se degajă de BRAZI: Goii
11
testarea motoarelor , ast­ deja 15 ani de cînd condu­ pentru recondiţionat aparatu­ are un ajutor din băieţii mai rează pentru soluţia opti­ aici, tovarăşi ?... Alo, alerizc;
(Casa de ci
fel îl caracterizează ing. Pe­ ceam o echipă de mecanici ră electrică are o vorbă : tineri şi îşi depăşeşte zilnic mă. E semnul unei sănătăţi, Aceasta ar li o ipostază, dc la manşe
tre Sonoc, şeful centrului de la S.M.A. Dobra. Atunci a- „Mai repede ca la Deva". nerma. Numai să nu fie ceva al unei trăiri colective ca­ care n-ar trebui etichetată SIMERIA: C
reparaţii de la Staţiunea veam 7-8 tractoare pe care Asta înseamnă că dacă se trecător ! pabile să urnească lucru­ in nici un iei dacă în sinea şui); 1LIA:
pentru mecanizarea agricul­ le reparam direct pe cîmp. strică un motor, face el ce - Trebuie să recuperez rile, e un semn de virtuo­ ei n-ar conţine dramul de călătoare (I
turii din llia, pe mecanicul Aici e altceva. Avem atelier ştie şi îl repară iute, nu tre­ ce-am pierdut' ! Şi ia muncă, zitate umană specilică. generozitate... al crocodilu­ LARI: Aeţii
circular (M
Ion Mărgineanu. de încercări, o hală mare, buie dus pînă la Deva şi dar şi în ochii oamenilor. Vin oamenii de această lui.
factură şi aduc un gînd, o
Am căutat să-l cunoaştem acoperită. Şi de lucru este înapoi. M-au tot certat. Dar mai propunere, cind mai preci­ Altfel spus : eu propun,
mai bine pe comunistul Ion mai mult. Numai pentru De la mecanicul Ion Măr­ tare mă durea cînd veneam căci este dreptul meu, pro­ iVRei
Mărgineanu. Nu a fost uşor, campania din această vară gineanu am aflat şi despre la lucru după ce lipseam. să, cînd mai vagă, poate pun să Iacă x şi y, să Iacă
oamenii ca el sînt modeşti, am reparat deja 63 de com­ „un necaz", cum îl numea Tovarăşul Mărgineanu nu că ivită pe loc, dar o aduc toţi. Eu rămin acelaşi gene­
Timpul |
preferă să vorbească mai bine şi pînă cînd va începe el, despre „o realizare" - mă mai certa, dar îmi zi­ în faţa mulţimii in care se ros, care oier soluţii. Voi, ziua de 9
mult 'despre meseria lor, de­ secerişul, numărul lor va tre­ cum îi spunem noi : „Lucrea­ cea : „Măi Dorele, ce faci află şi aşteaptă reacţia cu dacă nu le băgaţi in sea­ Vremea se
spre cei cu care muncesc. ce de sută. Avem mecanici ză aici un vopsitor, Dorel măi băiatule, iar ai venit ?“. răsuflarea tăiată. Nu este mă... neral inst
ni
- Am mai citit prin ziare buni, cu experienţă, ca Herci Ciosa îl cheamă. Mult ne-a îmi cădea tare greu dojana vorba aici de ceea ce i se Aşa o li, dar mai există temporar ave
cădea
şi cărţi despre oameni care Toma, Ionel Mihuţ, Milian dat de furcă băiatul ăsta. Şi lui. Dar acum, gata ! Mi-am răspunde, pe loc sau la aici o anumită dibăcie in a ploaie. Izolt
spun că nu şi-ar schimba Capelini şi Achim Scheanu, de n-ar fi un meseriaş bun ! zis: n-oi putea eu să nu le sfirşitul şedinţei, de la pre­ descarcă! i i
care lucrează aici de cînd Anul trecut întîrzia, ba nu manevra lucrurile după un peratura mo
meseria cu alta. Ştiu că sînt mai dau prilej de critică ? zidiu, ci despre cu totul şablon al micimii, o mano­ prinsă între
sinceri cînd o spun. Tot aşa s-a înfiinţat staţiunea. Har­ venea la lucru, nu reuşea Şi uite că pot ! Şi să ştiţi, altceva. Sau, mai bine-zis, peră răutăcioasă. Se mai de, iar cea
nici şi pricepuţi sînt şi cei
să-şi facă norma,..".
simt şi eu. Dacă faci ceea nu o lună-două I Nu mai despre cu totul altfel de scontează şi pe naivitatea 2 şi 7 grad
mai tineri. Au terminat li­ — Am avut şi eu necazuri. propuneri. munte,
La
ce-ţi place şi te pasionează ceu! agroindustrial, au făcut Bolnav în spital, alte alea... vieau să fiu „oaia neagră" ! mediului. Pină la urmă insă în general i
munca ta, cum să o schimbi ? practica aici şi acum lucrea­ li drept că nu totdeauna a- La S.M.A. lila am cunos­ Am intitnit intr-o şedinţă totul vine de aici incolo : rul mai m
1
Mie de mic mi-o plăcut să ză cot Ia cot cu „veteranii *. veam motive. Mă mai luam cut „un om priceput *. Nu tipul omului care nu tace vorba e tu cind pui umă­ cădea pr<
1
si
meşteresc îa motoare, să ie Dintre ei, mai bine şi maî cu băutura... doar în meserie, ci şi în mo­ o analiză a ceea ce a fost rul ? mai ales (Met
ploaie.
delarea de caractere !
1
ascult „Inimile *, să. le fac repede s-au. încadrat „din - L-am luat şi cu binele - „ca să fie concis şi efi­ CORNEL ARMEANU viciu Tuliu '
să bată cînd se opresc. în mers“ Toader Modrea, Dorin şi cu răul, intervine I.M. Nu M. DIACONU