Page 31 - Drumul_socialismului_1982_04

I NR. 7 594 • VINERI, 9 APRILIE 1982 pag. 3

Corigenţi le materia „educaţie.,/ 1 pentru stabilirea pensiei

iZBUME se calculează făcându-se
®52E3®ffiSa media retribuţiilor tari­
Asociaţia nr. 26 cuprin­ cui 37), Savian Pr.odan în ce priveşte activitatea CITITORII fare pe 60 de luni de
de 9 blocuri cu 512 apar­ (blocul 38), Constantin financiar-contabilă a aso­ activitate din ultimii 10
tamente, situate pe strada Curcă, Constantin Ciocoi, ciaţiei nr. 26, notăm de­ ani lucraţi consecutiv, la
Minerului din cartierul Marian Panait şi Nicolae claraţia administratorului alegerea solicitantului.
Bejan-Deva. Blocuri zvelte, Malea (bloc C 80). întrebaţi, acesteia, Silvia Manea: AVEŢI CUVÎNTUL
in limba o Ioana Picu, Vaidei.
aspectuoase, înconjurate de aceştia răspund evaziv, pro­ „Sînt locatari cu care am Sînteţi pensionară C.A.P.
oto zone verzi, adevărate gră­ mit, dar... rămîn aceiaşi avut mari necazuri, la uşa ® La chioşcul nr. 3 din micro 5 Hunedoara, care des­ în listele de plata pen­
ri diniţe de flori, completate locatari refractari. Refrac­ cărora ne ferim să mergem face lapte şi produse din lapte, vînzătoarea vinde cutiile siei pe lunile august şi
programu- pe alocuri cu straturi de tari faţă de obligaţii, că în pentru încasarea taxelor de smintind condiţionat de cumpărarea şi a unei cutii septembrie 1981 există
legume. Din prea mare rest... comune, pentru că au în­ cu îngheţată de 4,25 lei. La nemulţumirea unor cumpă­ semnături că aţi încasai
exces de zel, unii locatari Comitetului asociaţiei, în cercat să... ne bată : Dumi­ rători, Romiţa lehim (după ecuson) răspundea : „Mergeţi pensia.
■a economicii au început să-şi amenaje­ special administratorului a- tru I-Iuzum din blocul 38 şi reclamaţi la întreprinderea de industrializare a lapte­ o Simion Jurca, Criş-
,’V. : „Dus- ze straturile de legume şi Elena Varga, din blocul
pe drumul lui Simeria...". Noi am scris însă ziarului. (Nicolae llie, cior. După datele comu­
tăind pomii. Lui Mihai 37“, declaraţie ce a impus Carol Budiul — Hunedoara). nicate în scrisoare vă pu­
;tic : „Moş- Denghel, Ioan Cîrcu şi Ne- ASOCIAŢIILE aproape de la sine o între­ ® în cadrul acestei rubrici, Elisabeta Jurcă şi mai mulţi teţi pensiona la vîrsta de
îecunoscut". eulae Drăgan 11 s-au întoc­ bare: ce se face pentru e- locatari din blocul A 1, str. Prutului din Hunedoara, au 60 de ani. Nu vi se redu­
c ţară. Pro- mit recent procese-verbale DE LOCATARI ducaţia civică a oameni­ reclamat nefuncţionarea ascensorului. întreprinderea de ce vîrsta pentru anii lu­
studiourilor pentru astfel de abateri. ÎNTRE CEEA CE SÎNT lor ? Adevărul este că nu gospodărie comunală şi locativă răspunde că la acest craţi în grupa I deoarece
Şi, apropo tot de aceste ŞI CE TREBUIE se face nimic. Cel puţin în ascensor se produc unele deteriorări din rea-voinţă. Se aveţi în această grupă
straturi de... legume : Mir- SĂ . FIE ce priveşte cadrul la care fură becurile de semnalizare, se distrug capacele de la mai puţin de 15 ani.
EîE^aHH cea Bustucel, din blocul ne referim — asociaţiile de cutiile de comandă, au fost distruse chiar uşile. Asociaţia © Ion Gh. Rusu, Ghe-
37, şi-a cultivat anul tre­ locatari. Acestea se rezu­ de locatari, locatarii înşişi trebuie să depisteze pe a- lari. Valabil şi pentru
cut, pe „parcela lui“, ni­ mă în principal la ches­ ceşti răufăcători. dumneavoastră răspunsul
mic altceva decît... porumb. cesteia — Silvia Manea — tiuni financiare, lăsînd pe ® Lui Costel Zarescu, din Deva, care propunea un dat lui Simion Jurca.
: 6,00 Ka- Ditamai lanul de porumb şi preşedintelui Victor un ultim plan educaţia ci­ nou traseu pentru autobuzul nr. 5, consiliul popular mu­ o Ioan Popovici, Hu­
inineţii; 7,00 Şponor, le revin sarcini nicipal răspunde că acest lucru nu este posibil, dar că nedoara şi Fiilcip Iosif,
1.00 Revista în mijlocul cartierului. vică a celor ce locuiesc în se va trece curînd la repararea străzii Depozitelor.
ierul melo- Nici chiar aşa ! sporite privind îngrijirea Deva. Găsiţi răspunsurile
tin de ştiri; în altă ordine de idei, şi păstrarea fondului loca­ raza lor de activitate. No­ ce vă interesează în ru­
ascultăto- tiv, avînd de rezolvat u- tăm ca deosebit de bună, ÎNTREBĂRI — RĂSPUNSURI brica „Dialog cu cititorii"
tin de ştiri; problemele cu care se con­
loric ; 10,30 fruntă asociaţia nr. 26 sînt nele probleme legate de în acest sens, intenţia de a apărută în ziarul „Dru­
10,50 Parti- legate în principal de par­ repararea hidroizolaţiilor înfiinţa în cadrul asocia­ ® Un grup de munci­ ţionat şi s-a dispus Oco­ mul socialismului" nr.
; 11,00 Bu- ţiei o gazetă cetăţenească, tori din localitatea Pui. lului silvic din Pui să 7 538, din 3 februarie
11,05 Vreau ticiparea cetăţenilor la via­ (la blocul 29), evacuarea a- vă întocmească situaţiile 1982.
Publicitate ; ţa colectivă. Am întîlnit pei din subsoluri (la blocul prin care să fie populari­ Aveţi dreptate. Brigadie­
ştiri; 12,05 zate aspectele pozitive şi de plată pentru cele 36 ® T. Carol, Călan. în
nici; 12,> şi aici — mulţi locatari 37), punerea la punct a negative din viaţa cartie­ rul Şofron Rujoi se face de zile lucrate în pepi­ funcţie de datele relatate
radio-tv. cu restanţe mari la plata aspectului scărilor I de la vinovat că nu aţi fost re­ nieră.
i 3 ; 15,00 taxelor comune, numeroşi rului. tribuiţi pentru munca în scrisoare, puteţi cere
,,00 Buletin blocurile 36, 37 şi 38, pre­ « Florea Pasc, Hune­ pensionarea la vîrsta de
fătul medi- locatari care tulbură liniş­ DOINA COJOCARU prestată. El a fost sanc­ doara. Retribuţia tarifară 57 ani.
)dii de Va- tea vecinilor din bloc şi cum şi reinstaurarea, mai
16.10 Coor- a cartierului. Notăm cîteva bine-zis reintrarea în drep­
ice ; 17,00
; 17,05 Ra- nume: Gh. Lingurar şi Vic­ turi a programului de li­
îe'jfcir; 17,35 tor Bukkoşi (bloc 29), Va-
ţile - mu- nişte prevăzut, care acum Cinstire muncii minerilor
17,15 Agri- sile Obreja, Gheorghe Di- nu este respectat atît de
Ia Z; 18,00
) Radiojur- nis si Eugen Dănescu (blo­ către unii copii nesupra­
culturală; cul 35), Elena Varga, Ma­ vegheaţi, cît şi de unii lo­ (Urmare din pag. 1) tot sprijinul necesar şi Ie-a
ştiinţifice ; dorit noi şi importante suc­
ştiri; 21,05 rin Ene şi Ioan Ionaş (blo- catari.
.. ; 22,00 O Să facem din Mureş de a se menţine printre frun­ cese în continuare în creş­
1.00 Bijutc- terea producţiei de cărbune
10—3,00 Non taşii în industria carboniferă a ţării.
octurn. un rîu curat (III) a ţării. în cadrul festivităţii a luat
18.00 Infor- Pentru o activitate îără în cuvîntul lor, ing. Iureş cuvîntul tovarăşul Radu Bă­
8.10 Actua- Stan, şeful sectorului IV, şefii
strie : Din Despre staţia de epura­ în funcţiune au trecut a- de brigadă Pompei Tomolea lan, care a transmis din
"prinderilor re a apelor a întreprinde­ proape cinci ani. Şi aceas­ şi Mihai Samson au exprimat partea conducerii partidului
unctal ; De restanţieri, eficientă rii de gospodărire a oraşu­ ta în timp ce deversarea şi statului, a secretarului ^ge­
la refolosi- lui Deva aflasem că este profunda recunoştinţă faţă neral al partidului, tovarăşul
muncito- apelor uzate menajere şi de grija permanentă pe care
iune ; 18,20 în construcţie. Firesc era, industriale de la unităţile partidul şi s t a l u l nostru, Nicolae Ceauşescu, felicitări
a sorocu’ {Urinare din pag. 1) — întreprinderea de re­ deci, să găsim la faţa lo­ racordate la reţea se face călduroase minerilor de la
zică popu- ţele electrice Deva are un cului cîţiva... constructori. direct în rîul Mureş, fără personal tovarăşul Nicolae Bărbăteni, pentru modul e-
îeta radio : Ceauşescu, Minerul de O-
Ică pentru — Cauzele ? minus de 21 tone la cupru N-am găsit însă decît pe a fi epurate. xemplar în care au muncit în
ui : Lugoj; şi 73 tone la aluminiu, Visalon Clej, diriginte de La exploatarea minieră, noare al ţării, o poartă mun­ anul 1981 şi pentru realiză­
cntru casc- — O parte din vină o Combinatul siderurgic Hu­ şantier, din partea benefi­ cii şi vieţii minerilor, au re­ rile remarcabile obţinute —
30—20,00 Jn- purtăm noi. Dacă achizi­ instalaţia de epurare a a- levat că succesele colectivu­
c : muzica, torii, recuperatorii, ceilalţi nedoara are o restanţă de ciarului, care ne-a spus ; pelor uzate funcţionează lui de la Bărbăteni, din ulti­ dovadă a consecvenţei cu
aţie patrio- 17 tone la cupru şi 75 to­ „Construcţia a început în corespunzător. Apele uza­ care înfăptuiesc politica
Dezbatere. factori ce concură la reali­ ne la bronz. Restanţe mari, trimestrul IV 1977 şi ar fi mii doi ani de zile, se dato­ partidului, a spiritului lor de
zarea sarcinilor de colec­ aşa cum am precizat, a- te, provenite de la uzina rează în mare măsură aces­
tare manifestau o preocu­ vem la hîrtie. Grupul de trebuit 6ă se finalizeze în de preparare a minereuri­ tei griji, preocupării perma­ angajare şi responsabilitate
1978. Nu este pusă în func­
revoluţionară.
muncitorească,
pare mai mare restanţele întreprinderi de gospodă­ ţiune nici pînă în prezent, lor complexe, sînt dever­ nente pentru mecanizarea lu­ Vorbitorul şi-a exprimat con­
n-ar fi fost atît de. mari. rie comunală şi locativă lucrarea fiind abandonată sate în Mureş, după sedi­ vingerea că minerii de la
Pe de altă parte, activita­ Deva n-a predat 72 tone din vara anului trecut". mentarea sterilului în ia­ crărilor şi îmbunătăţirea ni­ Bărbăteni au primit înaltele
tea noastră este îngreuna­ zul de pe valea minei. Aici, velului de trai al minerilor,
canul (Pa- de hîrtie, iar subunităţile Aceasta, în timp ce mai la • iazul de depozitare a ajutorului permanent primit distincţii ca un merit de ne­
jp (Arta) ; tă şi de felul cum înţe­ sale din Hunedoara şi Pe­ sînt de executat lucrări la contestat al muncii lor, dar
Iubirea are leg unele unităţi economi­ sterilului, se executau lu­ din partea Comitetului jude­
ăra); O 1> - ce să respecte prevederile troşani — peste 100 tone. decantoarele longitudinale, crări de ridicare a digu­ ţean Hunedoara al P.C.R., şi ca un simbol al unei şi
(Siderure' Decretului 465 din 1979. La rîndul lor, întreprinde­ la staţia de pompe nămol lui de contur pe 200 me­ comitetelor municipal de mai puternice angajări pen­
î in rile comerciale ne îngreu­ şi la cea de pompare a tru sporirea necontenită a
lo umano — Sau, mai bine zis, nează activitatea. Cantita­ tri, pentru a se crea un partid Petroşani şi orăşenesc
; PETRO- apei uzate evacuate, în caz spaţiu mai mare de limpe­ Lupeni, al ministerului de re­ producţiei de cărbune a ţă­
a de sînge cum nu le respectă. Am tea de hîrtie ce n-a putut de niveluri mari pe rîul zire a apelor. Mecanicul rii şi le-a urat noi şi impor­
(Unirea) ; întîlnit şi noi asemenea fi ridicată de la Vulcan, Mureş, toate însumînd o sort şi Combinatului minier tante succese în producţie.
loiembrie) ; situaţii. Dar vă rugăm să Lupeni, Călan, Hunedoara, valoare de peste 500 000 de întreţinere şi reparaţii, Valea Jiului, sprijin pe care
arcere la exemplificaţi dumneavoas­ Liviu Simina, electricianul ei, minerii l-au primit cu în încheiere, într-o atmo­
îi (Cultu- Deva depăşeşte 120 tone. lei. Lucrarea fiind mult Tudor Oancea, maistrul Ni­ sferă de însufleţire şi entu­
mea strâ- tră ! Organizaţiile j u d e ţ e n e rămasă în urmă, atunci mulţumire şi l-au concretizat
t o r e s c) ; — Cel mai elocvent e- U.T.C. şi de pionieri abia cînd va fi pusă în funcţiu­ colae Sicoe urmăreau func­ în fapte de muncă deosebi­ ziasm, participanţii la festi­
dronul hu- ţionarea optimă a staţiilor vitate au adresat o telegra­
i (Luceafă- xemplu : întreprinderea de au livrat împreună 145 to­ ne, va fi depăşită din de pompare a tulburelii, te. Aşa a fost posibil 'ca in
’oată lumea construcţii siderurgice Hu­ ne de hîrtie, faţă de pla­ punct de vedere al capa­ executarea mecanizată şi anul 1981 să extragă peste mă C.C. al P.C.R., tovarăşului
(Minerul) ; nedoara. Nu-şi realizează nul (tot cumulat) de 763 cităţii şi treptei de epura­ prevederile de plan mai NICOLAE CEAUŞESCU, ' se­
Iniea (Mun­ sarcinile de recuperări la tone hîrtie. manuală a digurilor de mult de 22 000 tone de căr­ cretarul general al partidu­
ci AS A: Pa­ re, necesitînd o mărire a contur, p r e l e v a u probe
li acţiune fier vechi cu vreo 420 to­ — Unele unităţi econo­ debitului de la 325 1/s la de apă pentru .a urmări bune cocsificabil, atît de lui, preşedintele Republicii
URICAN1 : ne. Dar peste tot locul pe mice reclamă faptul că peste 550 1/s. Va fi nece­ necesar industriei metalurgi­ Socialiste România, în care
u z a t u l ) ; unde construiesc îngroapă dacă sînt asigurate condi­ se angajează să muncească
ul nu răs­ planul de recuperări este sară, de asemenea, com­ ţiile de calitate cerute de ce a ţării.
firi ; ORAŞ- pur şi simplu fierul odată nefondat, că li se cer can­ pletarea urgentă cu un organele de gospodărire a în acelaşi timp, vorbitorii mai mult şi mai bine, incit
pC "■ouăle cu zgura. Un alt exemplu : tităţi mai mari de mate­ gazometru pentru captarea apelor. şi-au manifestat angajarea şi în acest al doilea an al cin­
uscături la întreprinderea de utilaj riale refolosibile în com­ cinalului calităţii şi eficien­
(Flacăra); celor aproximativ 500 mc/zi Este însă necesar să fie hotărîrea neabătută de a-şi
Fala mor- minier Petroşani. Cu atîta paraţie cu posibilităţile gaz de fermentare, care, curăţat şi iazul de avarii, spori strădaniile şi preocupă­ ţei, an al Conferinţei Naţio­
i cultură) ; şpan cît rezultă în proce­ lor. pentru prima etapă, n-a nale a partidului şi al celei
i (Dacia) ; sul de prelucrare, cu de­ — Nu noi le stabilim din incinta unităţii, pen­ rile în muncă, de a adăuga de a 35-a aniversări a pro­
li; CALAN: fost prevăzut de către pro­ tru ca în caz de inciden­ la realizările din ultimii doi
străbunica bitările care se fac la ma­ planul, ci organele tutelare iectant. te pe conductele de trans­ clamării Republicii, să obţi­
ă); Vedere terialele metalice, rămîne de resort. Acest plan se ani noi şi valoroase succe­ nă realizări deosebite in pro­
(ll Iunie); totuşi datoare cu 776 tone elaborează în deplină cu­ Pentru punerea în func­ port să existe posibilita­ se în producţia de cărbune. ducţia de cărbune.
aiul (Murc- noştinţă de cauză cu uni­ ţiune a instalaţiei de epu­ tea stocării tulburelii.
gostea mea de fier vechi. Şi încă o rare s-au stabilit planuri Destoinicul colectiv al mi­ Adunarea a fost urmată
na); GHE- precizare: nu se prea o- tăţile, care trebuie să-l ESTERA SiNA nerilor de la Bărbăteni a de un spectacol festiv susţi­
fulgcrul cupă de sortarea spânului, respecte şi să se încadreze de măsuri cu termene şi nut în cinstea colectivului
ui). responsabilităţi precise, dar C. TEODORAŞCU fost felicitat, pentru roadele
întreprinderea de prepa­ în prevederile Decretului soluţiile stabilite au rămas şef de birou muncii sale, de tovarăşul fruntaş al minei Bărbăteni
23ESBSEES rare a cărbunelui Petro­ 465/1979. însă, trebuie să doar pe hîrtie, iar de la la Oficiul de gospodărire Ioan Lăzărescu, ministrul mi­ de Ansamblul „Haţegana"
şani nu ne-a predat 1600 o recunoaştem, acolo, în
;AS tone de fier vechi. Cu alte unităţi, nu există o adevă­ termenul iniţial de punere a apelor Deva nelor, care t-o asigurat de din Hunedoara.
EHSJSSSaEi
aproape 700 tone a rămas rată preocupare pentru co­
abil pentru restantă întreprinderea de lectarea, pregătirea şi ex­ rite de pe toate suprafeţe­
lie 1982 : transporturi auto Deva... pedierea materialelor re­ (Urmare din pag. t)
(ine în ge- Multe unităţi preferă să folosibile spre beneficiari. Se cere © ©rgonizore le. O cerinţă esenţială în
i cu cerul trebuie să asigure finaliza­ vederea creşterii producţiei
Local vor ne trimită contravaloarea Aici trebuie să insiste mai la' hectar este ca pe întrea­
slabe de în bani a materialelor re- mult conducerile întreprin­ rea neîntîrzlată a planta­
nt posibile folosibile. Altele umblă pe derilor. Este foarte uşor să tului pe toate suprafeţele ireproşabilă a muncii ga suprafaţă repartizată
rict.'. Tem- conteste, să aducă diverse planificate. Neasigurarea la culturii cartofilor să fie fă­
i va fi cu- la arbitrajul de stat. Ne cută fertilizarea cu îngră­
21 de gra- judecăm. Pierdem timp. obiecţii la contractele în­ timp şi ritmică a trans­ iat există şi în cooperati­ este necesar ca o atenţie şăminte organice. Succesul
nimă între Pînă la urmă nu primesc cheiate. Noi nu le cerem portului seminţei în cîmp vele agricole din consiliile deosebită să fie acordată deplin al acţiunii de plan­
nici cîstig de cauză şi plă­ mai mult decît să-şi ono­ face ca lucrul să înceapă unice Călan, Brad, Simeria calităţii lucrărilor, sortării
mea va fi reze sarcinile de plan. cu întîrziere şi să fie în­ şi Hunedoara, unde aceas­ corespunzătoare a seminţei, tare obligă cadrele tehni­
lilă cu ce- tesc. Dar oţelăriile n-au trerupt devreme, viteza tă lucrare nu s-a realizat, pregătirii patului germina­ ce din unităţi să se afle
loros. Vor nevoie de bani, ci de fier Numai aşa recuperarea permanent în cîmp alături
aţii locale vechi. şi valorificarea resurselor zilnică la plantat fiind ast­ pînă ieri, nici pe 60 la sută tiv şi respectării norme­
ormă de — Care sînt unităţile cu refolosibile poate deveni o fel departe de cerinţe şi din suprafeţele stabilite. lor tehnice de densitate, de cooperatorii şi mecani­
og de ser- Concomitent cu impulsiona­ condiţie decisivă pentru zatorii care efectuează
:yak). restanţe la celelalte mate­ activitate fără restanţieri, de posibilităţi. Serioase ră-
riale refolosibile 7 pe deplin eficientă I mîneri în urmă la plan- rea ritmului la plantat obţinerea de recolte spo­ plantatul.