Page 37 - Drumul_socialismului_1982_04

r\&.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

s-a întîlnit cu tovarăşul

Santiago Oarrillo
S I I S M I J I Ceauşescu, secretarul Nicolae la o amplă informare re­ le dintre P.C.R. .şi P.C.S.
4I
1C
T
o v a r ă ş u l
ciprocă
ge­
asupra
activităţii
în
întăririi
legă­
interesul
neral al Partidului Comu­
Partidului
Comunist
Ro­
turilor tradiţionale de prie­
nist Român, s-a întîlnit, în
nist din Spania, exprimîn-
m
mân şi spaniol. în acest
MlEOMIîE^ULUrJUDETEAI\JîH ziua de 10 aprilie, eu to­ mân şi a Partidului Comu­ tenie dintre popoarele ro­
varăşul
Carrillo,
du-şi deplina satisfacţie fa­
cadru a fost reliefată evo­
Santiago
P U L A R J U D E Ţ E A N secretar general al Parti­ ţă de raporturile de strîn- luţia favorabilă a relaţiilor
dului Comunist din Spa­ să prietenie şi colaborare dintre România şi Spania,
nia, care, la invitaţia C.C. existente între cele două manifestîndu-se dorinţa co­
al P.C.R., se află în ţara partide, - pentru modul în mună pentru dezvoltarea şi
Anul XXXIV, nr. 7 596 DUMINICĂ, 11 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani noastră într-o vizită prie­ care se dezvoltă aceste bu­ mai puternică a raporturi­
tenească. ne raporturi, întemeiate pe lor româno-spaniole pe
In cadrul convorbiri­ deplina egalitate, stimă şi multiple planuri.
lor, t o v a r ă ş u l Nicol ae respect reciproc şl au reafir­ A avut loc, de asemenea,
Ceauşescu şi tovarăşul San­ mat hotărîrea de a ampli­ un schimb de vederi în
tiago Carrillo au procedat fica, în continuare, relaţii­ probleme internaţionale.
' A CAI 11
„Ştafeta Păcii
S-a dat startul unei gran­
dioase acţiuni intitulate „şta­
Şi in schimbul doi activitatea feta Păcii", o amplă manifes­
tare a tineretului patriei noas­
tre pentru destindere, secu­
ritate şl înţelegere in lumea
trebuie să se desfăşoare normal întreagă. în „Ştafeta Păcii" se
amplelor
înscrie
cadrul
manifestaţii pentru pace şi
dezarmare ale poporului nos­
tovarăşul
în jurul orei 18, cînd am liniile tehnologice pentru a în realizarea ritmică a pla­ tru, iniţiate de secretarul
Nicolae
Ceauşescu,
început ancheta noastră în distribui sarcinile zilnice şi nului şi din lipsa forţei de general al Partidului Comu­
schimbul doi la Fabrica de a verifica modul în care muncă. Cel mai concludent nist Itomăn, preşedintele Re­
confecţii din Vulcan, acti­ echipele au preluat servi­ exemplu în acest sens l-am publicii Socialiste România.
Această
manifestare
sporti­
vitatea de producţie la cele ciul, ce probleme se ridică avut în aceeaşi zi, la for­ vă de masă a pornit, pe cele
12 linii tehnologice părea a la fiecare loc de muncă pe maţia nr. 1, unde Gheor- 5 trasee spre Capitală, străbă-
se derula normal. Fiecare linia organizării, aprovizio­ ghe Pomian ştia precis ce tind toate judeţele ţării. I.uni,
din
lucrătoare se afla la postul nării cu materie primă şi producţie trebuie să reali­ 12 aprilie, ştafeta, venită sosi
Bihor,
va
vecin,
judeţul
său, executînd operaţiile accesorii auxiliare bunei zeze în după-amiaza respec­ la Deva, unde va fi primită
prevăzute în flux. La dato­ funcţionări a maşinilor etc. tivă cu lucrătorii din sub- In bulevardul Dr. Petru Groza,
rie se găsea şi inginera Eu­ ordinea sa, dar tot atît de la ora 17, uimind ca a doua
zi să treacă în judeţul Alba.
genia Bărbieuu, şefa schim­ conştient era că n-o vor In cadrul acestei acţiuni, as-
bului B. Era ajutată de Fabrica de realiza integral, datorită tă7,i, în întregul judeţ au loc
maistrul loan Moldovan, lipsei de efectiv. Iar în competiţii de volei, şah, te­
detaşat din partea Centralei condiţiile în care activita­ nis de masă şi tenis de cimp.
confecţiilor Bucureşti, „pen­ confecţii Vulcan tea este organizată cu linii
tru a acorda colectivului în flux continuu, orice ab­
sprijin în probleme de pro­ senţă de la program de­ CAMPANIA A6BIG0LĂ DE PRIMĂVARĂ
ducţie" — cum avea să ne Dar, tocmai prima obliga­ reglează munca întregii li­
informeze. ţie ce-i revenea prin natu­ nii de producţie. Şi absen­
Firesc, înainte de a ur­ ra funcţiei sale omisese să ţe nemotivate au fost în
mări cum se desfăşoară o îndeplinească. Şi asta ziua aceea (23 martie a.c.). Semăna Iul porumbului - fu actualitate
procesul muncii, am solici­ (ghinion, ce mai !) „exact" Noi am constatat cinci
tat să vedem evidenţa eu în ziua cînd am venit şi dintre ele. I.a formaţia nr.
prezenţa la lucru a lucră­ noi. Ne întrebăm, oare 3, — două lucrătoare şl la Răspunzind comandamen­ Ion Ghime.ş, ei asigurînd tare, din care 05 sînt desti­
torilor. N-am reuşit să a-- chiar aşa să fie, sau as­ formaţia nr, 5 — trei lu­ telor majore formulate de respectarea cu rigurozitate nate producerii de furaje.
flăm nimic, întrucît, deşi pectului menţionat nu i se crătoare. secretarul general al parti­ a normelor tehnice cuprin­ Cu torţele de care dispu­
trecuse jumătate din pro­ acordă atenţia cuvenită în Muncitoarele de pe cele dului, tovarăşul Nicolae se în tehnologia culturii, ne întreprinderea — no
gramul zilei, conducătoa­ schimbul de după-amiază ? două linii conduse de Lu­ Ceauşescu, privind realiza­ punind accentul pe realiza­ spunea directorul unităţii,
rea schimbului nu cunoştea Am subliniat acest amă­ cia Rizoti executau fuste. rea însămînţărilor de pri­ rea densităţii optime de ing. Marin Constantineseu
exact situaţia prezenţei oa­ nunt, întrueît, după cîtc a- măvară pe toate suprafe­ plante la unitatea de su­ —, este posibil ca acţiu­
menilor din subordine, cu MIRCEA LEPADATU ţele planificate piuă la prafaţă. Semănatul s-a în­ nea să fie realizată în cel
toate că — după propriile-i veam să aflăm, fabrica din sfîr.şitul decadei a doua a ceput cu porumbul pentru mult şapte zile bune de lu­
afirmaţii — trecuse pe la Vulcan întîmpină greutăţi (Continuare în pag. a 4-a) boabe din grupa 100. întru- cru in cimp. Pentru a crea
lunii aprilie a.e., mecaniza­
torii şi cadrele tehnice de cît întreprinderea are de front de lucru corespunză­
la I.A.S. Simeria şi Mintia însămânţat cu porumb 1 040 tor la semănat. în fermele
hectare, din cure 500 hec­
depun eforturi susţinute in de la Lăpuşnic, Mintia,
tare sînt' destinate produc­ Deva şi Tîrnava s-a trecut
vederea înfăptuirii în cele ţiei de furaje, lucrările de
pregătirea
la
terenului
mai bune condiţii a acestei pregătire a terenului şi er- erbicidat. Mecanizatorii Ni­ şi
sarcini. Deoarece sînt crea­ bicidatul preemergent s-au colae David, Ionel Oprea,
te condiţii hune pentru în- declanşat şi în celelalte for­
sămînţarea porumbului, me, urmind să intre din ton Fodoca, Ion Creţu, Vio-
centrul de greutate al ac­ plin în lucru toate cele rel Munteanu, Ion Achim,
sase maşini de semănat. Teodor Ban şi Nicolae
tivităţii fermelor este de­ însămînţarea porumbului Ivaşcu depiln eforturi sus­
plasat spre efectuarea cu constituie, în aceste zile, ţinute pentru ca încă de la
maximă operativitate şi la
un nivel calitativ supe­ preocuparea de căpetenie semănat să asigure baze
şi pentru lucrătorii ferme­ temeinice recoltei viitoare,
rior a acestei lucrări. Di­ lor I.A.S. Mintia. Această
rectorul I.A.S, Simeria, ing. imitate are repartizată pen­ aeordînd maximă' atenţie
Georgel Răican, ne-a rela­ tru cultura respectivă o respectării normelor teh­
tat că prima fermă care a suprafaţă de peste 400 hec­ nice stabilite în acest scop.
început semănatul este cea
din Hă.şdat. în tarlaua „Va­
lea seacă", unde se lucrea­
ză din plin la semănat sini
prezenţi, alături de meca­
nizatorii care realizează
pregătirea terenului, erbici-
darea totală şi însămînţa-
De ajuns s-a ajuns „uşor" in această situaţie. Este mai greu insă de a se găsi rea, şeful fermei, Gustav
o soluţie pentru a reintroduce în circuitul productiv această imensă cantitate de fontă Schmidt, şi şeful formaţiei
solidificată.
Resursele secundare — o uriaşă mină, de mare randament
Urşii sare au mincaf fonta" (III)
Producţia celui de al trei­ cenuşie fiind mai vîscoasă banda de turnare. Prelun- Abia este in construcţie. Şi
lea furnal de la Combina­ favorizează depunerea). gindu-se timpul, fonta „în­ pînă la finalizare, cum se
tul siderurgic „Victoria" Sintem de acord într-o gheţa" în oale. întîmplă (tehnologic !), „ur­
Călan nu poate fi regăsită oarecare măsură; nu pu­ De fapt, această situaţie şii" vor continua să... mă-
îu totalitate la beneficiari. teau fi eliminate în tota­ a început cam odată cu nînce fonta de turnătorie,
Vreo 2 000 tone de fontă litate depunerile, dar pu- pornirea furnalului nr. 3, să devină... supraponderali
nici nu au ajuns să. fie ex­ pentru ca, mai apoi, cînd
pediate. Au rămas la pro­ ajung pe la vreo... 60 de
prin BigBSI
ducător. Zac şi acum prin tone sau chiar 80 tone, ni­
depozit, blocîndu-1, meni să nu mai aibă ce
oalele de turnare, îngreu- le face ; toţi să se mulţu­
nînd procesul tehnologic. teau fi evitate aglomerări­ în august 1980. De atunci mească să ridice din umeri
Cînd am încercat să nu­ le de „urşi". s-a tot acumulat fontă so­ şi să zică : nu avem cu ce-i
mim risipă situaţia creată, Aşa cum se cunoaşte, lidificată. Mai trebuie să transporta la Bălţa sau la
s-au auzit voci autorizate mersul furnalului nr. 3 n-a precizăm că la intrarea Valea Şermagului (spre a
care au încercat să ne de­ fost linear. Ba mai mult, noului obiectiv în funcţiu­
monstreze că tehnologic cînd trebuia să se toarne ne acesta nu avea o staţie DORIN CORPADE C.A.P. Simeria, brigada Uroi. Mecauiiatorul Constantin
este posibilă acumularea o oală de fontă, atunci se de dezbatere a oalelor de Celes, 1» pregătirea terenului pentru semănatul porumbului.
de fontă solidificată (fonta defecta cîte ceva pe lo fontă. Nici acum nu are. (Continuam în pag. a 4-a) Foto : VlltGH, ONOIU