Page 42 - Drumul_socialismului_1982_04

ftag 2 DRUMUL SOCIALIS1

Instruirea organelor de partid nou alese -

n Avem resurse umane penfru creşterea
sarcină importantă, de mare răspundere volumului de resurse minerale* 11,00 1
11.05 I
10,00 1
S-a încheiat cu succes o măr de 227 grupe de din timp, înaintea instrui­ (Urmare din pag. 1) treprinderii noastre - de a muniştilor, aflaţi mereu în 10.05 I\
acţiune do însemnătate partid. A fost asigurată rii a hotărîrilor partidului pune în valoare noi peri­ prim-planul hărniciei, a! s
deosebită în viaţa organiza­ continuitatea experienţei şi legilor statului, a cuvîn- Poiana Ruscăi, Băiţa-Cră- metre de cărbune (ia Hobî- rezolvării situaţiilor deosebi­ 10.20 I
ţiilor de partid — adună­ bune cîştigată în munca tărilor tovarăşului Nicolae I ciuneşti şi Ciungani-Căză- ceni şi Cîmpu lui Neag), te cu care ne-am confrun- l v
rile generale şi conferinţe­ de conducere, peste 00 la Ceausescu, în scopul în­ r neşti, sondorii Petru Rădu- noi, cei de Ia secţia , din tat. Şi în continuare există i 10,15 C V
le pentru dare de seamă şi sută dintre secretarii or­ suşirii ideilor şi sarcinilor lescu, loan Borza şi loan Valea Jiului, a I.P.E.G. De­ hotărîrea şi angajarea u- J 17,25 C
alegeri. Dezbaterile, anali­ ganizaţiilor de partid fiind ee trebuie înfăptuite. Co­ Î Paraschiv — de la Teliuc, va, ne angajăm să muncim nanimă pentru amplificarea 17.50 U
zele care au avut loc cu realeşi în aceste funcţii. mitetele de partid, prin Titu Popescu din Valea tot mai bine, să onorăm — realizărilor de pînă acum, 18.00 h
acest prilej au reliefat, pe Pregătirea pentru con­ punctele de informare şi Jiului, minerul Constantin prin noi succese în muncă îndeplinirea integrală a sar­ h
lingă o seamă de rezulta­ ducere a celor nou aleşi, documentare politico-ideo- Alexandru — de la Veţel - locul ocupat şi distincţia cinilor mari, complexe, pe 20.00 T
te bune obţinute de către instruirea lor temeinică a- logice trebuie să asigure artificierul Ion Munteanu - primită". „De bună seamă care le avem — îndeosebi
organele şi organizaţiile supra a ceea ce au de fă­ din timp materialul biblio­ de la Muncel, minerul Gra — releva ing. Ionel Ster, şe­ în Valea Jiului, dar şi în 20,30 A ti
de partid, si o serie de cut, asupra modului cum grafic necesar. ţian Stingă — de la Brad ful secţiei Teliuc - locul celelalte şantiere —, pen­ 20.50 T
neajunsuri în stilul de trebuie să acţioneze în vii­ Instruirii trebuie să i se maistrul losif Miclea — de fruntaş pe ramură, pe care tru a spori neîncetat baza S
muncă al acestora orivind tor va ocupa în perioada asigure un caracter prac­ la Hondol şi numărul frun întreprinderea noastră s-a de materii prime a ţării şi n
conducerea activităţii eeo- ce urmează un loc priori­ tic, folosindu-se forme şi taşilor individuali pe între situat pentru rezultatele din reducerea importurilor în 22.05 IVI
nomico-soeiale, carenţe*’ în tar pe agenda de lucru a metode active, cum sînt prindere, pe 1981, ar pu 1981, trebuie menţinut acest domeniu — aşa cum 22.20 T
organizarea înfăptuirii pre­ Comitetului judeţean de schimburile de experien­ tea continua pînă la 120 printr-o muncă tot mai sus­ a relevat secretarul gene­
vederilor unor hotărîri, în partid, a comitetelor mu­ ţă. demonstraţiile practice, ţinută, mai fructuoasă. în
desfăşurarea vieţii inter­ nicipale, orăşeneşti si co­ dezbaterile, răspunsurile la Despre sarcinile şi reali ceea ce ne priveşte, colec­ ral al partidului, tovarăşul m
ne de partid, în munca munale, a comitetelor din întrebări. Se vor prevedea, zările lor de anul trecut tivul secţiei Teliuc este ho- Nicolae Ceausescu, la re­
pol itico-educativă. Fi rcsc, întreprinderi şi instituţii. de asemenea, acţiuni me­ despre semnificaţia distinc centa plenară a C.C. al BUC
sesizînd carenţele, membrii în cursul lunii aprilie nite să asigure pregătirea ţiei ce le-a fost acordată tărîl să-şi sporească apor­ P.C.R., cum s-a subliniat diopre
de partid au făcut pro­ celor nou aleşi cu proble­ destoinicul sondor Titu Po tul la activitatea şi reali­ din nou la şedinţa Comite­ Radioj
puneri pentru îmbunătăţi­ mele privind modul de pescu spunea : „Am dat zările întreprinderii, deşi tului Politic.Executiv al C.C. presei
lodiiloj
rea muncii, adunările ge-‘ Viaţa de partid executare a controlului de mare atenţie organizări sarcinile sînt deosebit de al P.C.R. din 9 aprilie a.c. ştiri;
nerale şi conferinţele au partid, planificarea activi­ muncii, folosirii timpului e mobilizatoare în acest an, Avem resurse umane pen­ cultăto
tras concluzii şi au adop­ tăţii, munca cu activul de fectiv de lucru şi respectă în întregul cincinal". tru creşterea volumului de de ştir
matori
tat hotărîri ce includ cele vor fi instruite organele partid şi comisiile pe pro­ rii tehnologiilor de foraj La rîndul său, loan Jurca, resurse minerale atît de ne­ 10,25 î
mai judicioase măsuri de de la municipii, oraşe, din bleme, repartizarea sarci­ reuşind, cu formaţia mea secretarul comitetului de cesare pentru dezvoltarea J0,40 i\
realizare în mai bune con­ întreprinderi şi şcoli, pre­ nilor individuale pe comu­ să realizez frecvent viteze partid pe întreprindere, re­ multilaterală a patriei so­ etnogr;
diţii a conducerii de către cum şi o serie de cadre de nişti si urmărirea îndepli­ de avansare de peste 300 leva: „Succesele colectivu­ cialiste". Buletin
■’rofoni
organizaţiile de partid a la nivelul judeţului. Pen­ nirii lor, organizarea şi m. Avînd în vedere necesi­ lui nostru poartă puternic Confirmarea stă în pu­ Publici
întregii activităţi. tru comitetele de partid desfăşurarea muncii de tatea sporită de cărbune, amprenta forţei organizaţiei terea destoinicului colectiv i de ştir
Concluziile desprinse din de la sate, pentru secreta­ propagandă şi altele. sarcinile mari ce revin mi­ de partid, a dăruirii şi ab­ al I.P.E.G. Deva, în forţa sa (ţ ra folc
De la
întreaga acţiune au fost rii şi secretarii adjuncţi ai Un accent deosebit tre­ nerilor Văii Jiului, dar şi în­ negaţiei in muncă ale co­ de mobilizare si acţiune. curioşi
analizate de Secretariatul organizaţiilor de partid din buie pus în instruire pe J ştiri;
lui; 1G
Comitetului judeţean de agricultură instruirea se va modul de înfăptuire a ho­ no mi ce
partid şi ele trebuie să organiza după încheierea tărîrilor organelor supe­ ştiri; 1
stea la baza programului campaniei agricole de pri­ rioare şi a celor proprii. Diversificarea gamei sortimentale, creşterea calităţii 17,35
de instruire, de înarmare măvară. Dat fiind numărul mare lui ron
° organelor de partid nou De ce anume este nece­ al celor nou' aleşi în or­ 17,45 A
la Z ;
-uese cu cunoaşterea, nece­ sar să se ţină seama pen­ ganele de partid, trebuie (Urmare din pag. 1) crează, in prezent, la in­ vin aduse şi lucrătorilor de 20.00 R;
sară exercitării cu compe­ tru ca instruirii să i se a- asigurată instruirea lor di­ troducerea în fabricaţie a la atelierele ,,flacoane" (şef moria
tenţă a actului conducerii sigure conţinutul cores­ ferenţiată, separată, în ve­ tru autoturismele Dacia întregului bord. De aseme­ atelier — loan Nan) şi nesc; <
fice ; 2
politice. punzător ? derea aprofundării * 1 unor 1300 şi 1310, autocamioa­ nea, sînt în curs de asimi­ „fitinguri" (şef atelier — 21,05 L
In recentele alegeri, bi­ Aşa cum arăta tovarăşul laturi ale muncii de partid ne, tractoare, maşini de lare alte 20 de repere pen­ Petru Pitoiu), care în trei 22.00 O
rourile organizaţiilor de Nicolae Ceausescu la ple­ cu care ei nu sînt familia­ spălat ş.a., produse la ca­ tru autocamionul Roman şi luni au realizat mai mult Valsuri
tcufel;
bază, comitetele de partid nara C.C. al P.C.R. din 31 rizaţi. re şi-au adus contribuţia autoturismul ARO — 24. de jumătate din planul de muzical
din întreprinderi, de la co­ martie a.c. „Este necesar şi oamenii muncii de la Printre cei mai neobosiţi export al anului. Dar, suc­
mune, oraşe şi municipii să punem acum pe primul Am subliniat cîteva din­ „Chimica" Orăştie. muncitori care îşi aduc o cesele amintite poate nu
au căpătat un plus de vi­ plan întărirea muncii po­ tre principalele cerinţe ale Problema cea mai im­ contribuţie de seamă la ar fi fost atît de convingă­
goare. Au fost alese cadre litice, ideologice, dezvolta­ instruirii temeinice a orga­ portantă însă, la ora ac­ succesele întreprinderii se toare dacă muncitorii din
cu perspectivă, temeinic rea continuă a nivelului de nelor de partid nou alese. tuală, o constituie asimila­ numără Aurica Cornea, subordinea maistrului me­
înarmate cu cunoaşterea cunoştinţe al comunişti­ Este important ca în a- re;: celor 200 de repere Maria Deac, Ilie Bura, dar canic Stelian Toma, nu DEVA : (
Adio,
politicii partidului nostru. lor, a nivelului lor poli- c-eastă acţiune să fie înlă­ pentru autoturismul OLCIT, şi harnicul colectiv de s-ar fi ocupat cu toată (Patria)
Din numărul total al celor tico-ideologic pentru a 'în­ turată orice tendinţă de proiectanţi şi tehnologi ai răspunderea de repararea (Arta) ;
aleşi să conducă munca de ţelege bine marile proble­ formalism, de a trece cu din oare 50 sînt realizate, secţiei „poliuretani". Apre­ şi menţinerea în funcţiu­ Caseta
1.1 fiind deja în producţia
(Flacăra
partid 49 la sută sînt nou me care Ie pune, în etapa uşurinţă peste anumite as­ de serie. Ing. tehnolog A- cieri pozitive pentru felul ne a tuturor instalaţiilor şi rurgistu
aleşi în această muncă. A- actuală, dezvoltarea socie­ pecte. Trebuie să avem in in care au muncit se cu­ utilajelor din dotare. tăcit
proape o treime dintre cei tăţii noastre, problemele vedere că au fost aleşi în na Sasu, de la secţia „po- tigrului
PETROîj
aleşi sînt femei. Compozi­ complexe ale vieţii inter­ noile organe membri de liuretani" ne spunea, în Buddy
ţia muncitorească a orga­ naţionale, pentru a înţele­ partid care nu au mai această privinţă, că ur­ Maria R
nelor s-a îmbunătăţit mult, ge transformările care au exercitat niciodată funcţii mează să se asimileze în brie) ;
ea dealtfel şi compoziţia loc în lume şi a acţiona de conducere politică şi cursul trimestrului II vo­ Săptămîna educaţiei juridice de du
Legături
pe vîrste. A fost îmbună­ intr-o deplină unitate în pentru care multe dintre lanul, bordul, cotierele, riile 1
tăţit şi cadrul de dezbate­ direcţia găsirii celor mai cerinţele muncii sînt abso­ alte repere pentru noul Consiliul municipal Hu- tilor cu oameni ai muncii VULCAT
re a problemelor muncii bune forme pentru a asi­ lut noi. De modul cum si autoturism românesc. La nedoara pentru educaţie in scopul popularizării unor neaţă (
NEA :
de partid, creîndu-se 30 de gura mersul înainte". Ie însuşesc va depinde în Dacia 1310 s-a realizat, de politică şi cultură socialis- legi şi decrete. De aseme- (Minerii
noi comitete, 181 organiza­ Deci, în primul rînd tre­ mare măsură calitatea ac­ curînd, cutia pentru acte tă, în colaborare cu grupa nea, se vor organiza proce- Dom nişe
ţii de bază, cit şi un nu­ buie organizată studierea tivităţii lor viitoare. (care se importa) şi se lu­ ^^resc)
Hunedoara a Asociaţiei ju- se publice şi la locul de ~. atul
— o riştilor, organizează in pe- mu ncă, dezbateri, consulta- RICANI
(Retezat
rioada 11-17 aprilie a.c., fii juridice, consfătuiri ale riaţi-1 P'
săptămîna educaţiei juri- comisiilor de judecată. Ac- ua roşie
CAMPANiA AGRICOLA DE PRIMĂVARA diceîn întreprinderi şi insti- ţ iunea se va finaliza in 17 drum (1
aur a i
tulii. Cu acest prilej se vor aprilie printr-o sesiune de GEOAGJ
organiza întilniri ale juriş- comunicări-ştiinţifice. re penti
Grijă deosebită calităţii lucrărilor cultură)
cel săra
Casă ,
CALAN
„întreaga suprafaţă cu Petru Oană, mecanizator, întreţinerea culturilor şi — a ţinut să ne informeze Hi4m de munca susţinut Horduba
cartofi noi am plantat-o a pus cartofii sub brazdă răsadurilor, la repicat şi. inginerul şef V. Borza — * ră) ; Sir
cu mîna — ne spunea Flo- pe ultima tarla din lunca plantat se evidenţiază coo­ mai avem 40 ha de plantat rele din
1LTA : T
rian Tomus, inginerul şef Crişului Alb. loan Suciu, peratoarele Maria Pascu, cu cartofi. Ne-a oprit din fes solarii (Lmninf»
al C.A.P. Vaţa. Avînd zil­ inginer .şef, care coordo­ Voiehiţa Ciocan, Maria acţiune lapoviţa şi ninsoa­
nic la muncă peste 150 na activitatea spunea : Nistor, Marioara Birău, A- rea căzute sîmbătă şi du­ La ferma solarii din Sîn- de ceapă, spanac, salată,
cooperatori cu familiile lor, „Am terminat de semănat na Nojac, Ioana Dumitraş- minică, răcirea bruscă a tandrei, cei aproape 100 de cărora le sînt destinate 7
am reuşit să- plantăm cele toate culturile — cartofi, eu, Ana Rusu, Viorica Tra vremii. Altfel eram gata şi legumicultori care participă hectare au o bună dezvol­
15 ha planificate în trei legume şi plante de nutreţ ţiu, Rozalia Laza, Ileana r zilnic la lucrări asigură baze tare şi în aceste zile se în­ Rezult;
zile. Intre familiile care — iar acum ne pregătim intram masiv la semăna­ temeinice recoltei de peste cepe recoltarea şi valorifica­ aprilie 3
s-au evidenţiat se numără pentru a realiza în condi­ Bancău şi altele. La plan­ tul porumbului. Imediat ce 1 300 tone legume care tre­ rea lor. Şefii de echipă Va­
cele ale lui Gheorghe Ma- ţii cit mai bune şi semă­ tatul răsadurilor au venit temperatura din sol per­ buie să se obţină în acest lentina Gheorghiţă şi Elena Extr. I
riş, Liviu Codreanu, Liviu natul porumbului". în ajutor şi multe femei mite vom mobiliza toate an. Şeful fermei, inginerul Sasu se preocupă cu răs­ Extr. a
Gornic, Remus Butar, loan Cu multă hărnicie se din . unităţile economice şi Liviu Ardeanu, ne-a spus că pundere de buna organiza­
Costea, Marioara Lupei, muncea şi la C.A.P. Brad instituţiile oraşului. forţele la însămînţarea po­ acţiunile se desfăşoară pe re şi coordonare a lucrărilor Extr. a
Lucreţia Leuca, Rodica atît în cîmp, cit şi la gră­ rumbului". un front larg, in actualitate ce li se încredinţează, iar Fond e
-
Furdea, Lucreţia Furdea şi dina de legume. în seră, „în unităţile consiliului aflîndu-se plantatul roşiilor, mecanizatorii Ilie Momeu şi lei.
alţii, precum şi mecaniza­ care are 5 000 mp, este cul­ unic agroindustrial Brad, N. BADIU întreţinerea răsadurilor, aco­ Eleonora Sabău, care au
torul loan Munteanu care dobîndit calificarea în aceas­
tivată salată, ceapă şi perirea solariiior şi valorifi­
a făcut rigolele cu maşina. usturoi verde şi Teodor carea legumelor verdeţuri. tă meserie în fermă, execu­
Culturile legumicole — Pînă acum s-a realizat plan­ tă cu multă conştiinciozitate B&&odc3S!225
morcov şi pătrunjel — şi Pană, şeful secţiei de me­ lucrările mecanizate. Pentru
cele furajere au fost însă- canizare, pregătea cu fre­ tatul verzei pe cele 6 hec­ Interlocutorul îşi exprima şi se menţi
za terenul în vederea plan­
tare stabilite şi continuă cu
mînţate la vreme. Mecani­ tării roşiilor, verzei, gulii­ unele nemulţumiri în legătu­ noros. V
zatorul Pavel Basa a în­ intensitate plantatul roşiilor averse ](
lor şi ardeiului. La solarii ră cu faptul că dimensiunile Vîntul va
ceput pregătirea terenului — arăta şeful fermei, ing. pe suprafaţa de 9 ha repar­ foliei nu sînt corespunzătoare intensific
şi îndată ce timpul va tizată acestei culturi. Alte tipului de solarii de aici, din nord-
permite intrăm la semăna­ Petru Bolea — am acope­ trei hectare sînt cultivate cu ratura
rit 70 din cele 109 tunele. ceea ce determină creşterea între mi
tul porumbului — lucrare în 38 tunele avem ceapă ridichi. O atenţie sporită se grade, ia
?*
pe care vrem s-o încheiem acordă îngrijirii răsadurilor consumului cu cîteva zeci de tre 10 IO’
nenţa.
pînă la sfîrşituP acestei şi usturoi verde, după ca­ pe cele 3 hectare, unde se procente la hectar, cît şi cu brumă şi
săptămîni". re urmează culturile de lipsa din comerţ a sitelor cu Izolat ce
bază : tomatele şi ardeii, produc 2Q siirfoane fire din
Aceeaşi mobilizare şi gri­ diametrul cerut pentru efec­ Pentru
jă pentru calitatea lucrări­ în celelalte am pregătit sortimentele roşii, ardei, var­ tuarea stropirilor la legume. Vreme, l
lor am întîlnit şi la CA.P. terenul şi am trecut la ză şi altele, pentru ferme şi Sînt probleme faţă de cure cerul no
plantarea tomatelor — Dţoi s»
:
Ţcbea, Brad, Rişca şi Bir- Unităţi agricole cultivatoare factorii răspunzători trebuie , -rlf, m A
5 000 fire, ardeiului — 3 000 Teodor Pană, şeful secţiei de mecanizare de. la C.A.P. ■ y' T.r
tin. La Rişca s-au plantat fire şi a verzei — 4 000 fi­ Brad, lucrează cu freza în seră. de legume, cît şi pentru gos­ să manifeste maximo recep­
manual cu cartofi 4 ha, iar re. în munca depusă la podăriile populaţiei. Culturile tivitate.