Page 45 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 45
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Vizita oficială prietenie
Ifa
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
in R.P.Chineză'
S O C I A L I S M U L Ceremonia îiic@per@€8
primirii
OBGAIii f t l COMITETULUI JUDETEftN HUMEOOflRfl fll P.C. 13 aprilie 1982, în aceas Marţi c o n v o r b i r i l o r ©fia®!© Economice, celelal
după-amiază,
la
laţiilor
tă zi a început vizita ofi Palatul Adunării Naţiona te persoane oficiale.
cială de prietenie între le a Reprezentanţilor Po
primei
runde
în
cadrul
prinsă în Republica Popu pulari, au început convor de convorbiri s-a procedat
lară Chineză de tovarăşul birile oficiale dintre tova la un larg 'schimb de in
Nioolae Ceauşescu, secretar
Anul XXXIV, nr. 7 398 MIERCURI, 14 APRILIE 1932 4 pagini - 30 bani răşul Nicolae Ceauşescu, formaţii în legătură cu sta
general al Partidului Co diul relaţiilor bilaterale,
munist Român, preşedinte secretar general al Parti cu posibilităţile întăririi în
le Republicii Socialiste dului Comunist Român, şi
prieteniei
şi
România, împreună cu to tovarăşul Hu Yaobang. continuare a dintre Partidul
colaborării
varăşa Elena Ceauşescu, la La convorbiri participă
invitaţia Comitetului Cen tovarăşa Elena Ceauşescu, Comunist Român şi Parti
Cinstire muncii geologilur tral ai Partidului Comu celelalte persoane oficiale dul Comunist Chinez, din
nist Chinez şi a Consiliu române, iar din partea chi tre cele două ţări şi po
lui de Stat al R.P. Chi poare. în context, a fost
Colectivului întreprinderii de prospecţiuni ţi ex neze. neză tovarăşii Chen Mu- exprimată hotărîrea comu
plorări geologice Hunedoara-Deva i s-au decernat Pregnantă expresie a bu hua, membru supleant al nă de a extinde şi adinei
Steagul roşu şi Diploma de onoare de întreprindere nelor relaţii româno-chine- Biroului Politic al C.C. al şi mai mult aceste relaţii,
fruntaşă pe ramură in întrecerea socialistă ps ci ze, vizita s-a înscris din P.C.C., vicepremier al Con pe baza principiilor stimei
nul 1981.
siliului de Stat, ministrul
Pe măsura creşterii necontenite a necesarului de ma (Conllnuar» in pag. a 4-a) Comerţului Exterior şi Re (Continuare în pag. a 4-a}
terii prime pentru ţară şi reducerea, pe această bază, a
efortului valutar al statului, întreprinderea de prospecţiuni
şi explorări geologice Deva s-a mobilizat exemplar, reu
şind în ultimii ani să-şi depăşească ritmic prevederile de Cantitatea şi calitatea oţelului indică
plan, să asigure volume tot mai mari de resurse mine
rale utile, să predea în exploatare la termen şi în devans HUILĂ COCSIFICA8ILĂ modul în care oţeiarii îşi îae datoria
unele obiective importante pentru economia naţională. PESTE PLAN
Cimpu
cariera
Pentru rezultatele bune din anu! 1979, colectivul aces — La sector aparţinînd lui Neag
întreprin
tei importante unităţi a industriei hunedorene a fost dis derii miniere Bărbătcni — so După ce au înregistrat în pe scurt, cele mai semni nici tehnologia de elabo
tins cu „Ordinul Muncii" clasa a lll-a, iar pentru succe desfăşoară larg întrecerea so primele două luni ale anu ficative aspecte relevate în rare în condiţiile creşterii
sele din 1981 — mult mai consistente — s-a situat pe locul cialistă pentru extragerea a cit lui rămîneri în urmă faţă timpul anchetei noastre. cantităţii de fier vechi pe
cărbune
cocsificabil.
I în întrecerea socialistă pe ramură şi pe locul al ll-lea pe mai la mult Începutul anului, des de prevederile planului la Victor Petroescu, mais şarjă. în lună martie, cînd
Do
industrie, conferindu-i-se „Ordinul Muncii" clasa a il-a. toinicii mineri de aici, ajutaţi producţia fizică sortimenta tru principal oţeiar, secre aceste probleme au fost în
Ca o încununare a acestui frumos succes, ieri, la Casa de forţe umane şi materiala lă — datorate unui complex tarul comitetului de partid mare măsură rezolvate, am
de cultură din Deva, a avut loc solemnitatea înmînării de la mai multe întreprinderi de motive obiective şi pe secţie: Minusurile în realizat planul şi recupe
din judeţ, au muncit cu spor,
destoinicului colectiv a! I.P.E.G. Deva a Steagului roşu şi realizind o producţie supli subiective — în luna mar- registrate în primele două rat o parte din restanţe.
a Diplomei de onoare de întreprindere fruntaşă pe ra mentară de peste 20 000 tone Gheorghe Buitureanu,
in
Şi
mură. de cărbune cocsificabil. primele topitor şef, cuptorul nr. 6:
din
La festivitate au participat tovarăşii Radu Bălan, prim- acest ale trimestru, aprilie, acţionea m poarte săsptmcbrsa deplină Intr-adevăr, se pare că în
zile
lunii
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R., pre ză cu abnegaţie, hotărîţi ca, martie cuptorul nostru a
şedintele Comitetului executiv al Consiliului popular jude iu cinstea zilei de 1 Mai, să lNDEPllNI*EĂţXEHPl(tRĂASARCINIiORI mers cel mai bine. Schim
majoreze sensibil plusul de bul condus de mine, de
ţean, loan Folea, ministrul geologiei, Leru Circo, prim-' producţie de pină acum, să
secretar al Comitetului municipal de partid Deva, Con contribuie — prin hărnicia şi tie oamenii muncii de 1a. luni din an se datorează, exemplu, şi-a depăşit pla
stantin Coloji, secretarul Uniunii sindicatelor din ramura realizările lor — la menţine Oţelăria Siemens Martin 2 în principal, neasigurării nul cu peste 100 tone de
mine, petrol, geologie şi energie electrică. rea minei Bărbăteni între uni din combinatul siderurgic materiei prime în cantită oţel. Cum a fost posibil ?
tăţile fruntaşe din industria Prin respectarea strictă de
carboniferă a ţării. hunedorean, şi-au regrupat ţile prevăzute (fontă lichi
(Continuare în pag. a 2-aj forţele, au luat o serie de dă şi încărcătură metali către fiecare om din for
SUPLIMENTAR - maţie a sarcinilor de ser
12 000 TONE AGLOMERAT măsuri tehnico-organizato- că). Adevărul este că a- viciu. ■■ La noi fiecare ştie
rice şi, mobilizîndu-se e- tunci cînd furnalele n-au
Aglomeratoriştii de la cele xemplar în muncă, au reu exact ce are de făcut şi,
două fabrici din cadrul Com putut să ne asigure toată fie că se numeşte Marin
binatului siderurgic Hunedoa şit nu doar să-şi realizeze, cantitatea de fontă nece
ra au muncit cu dăruire şi ci chiar să-şi depăşească cu sară procesului tehnologic, Hriţcu ori -Petru^Neagu,
abnegaţie de la începutul anu 1 400 tone sarcinile la pro toţi^sînt lâ fel de harnici',
lui, reuşind să realizeze peste noi am rămas cam desco de conştiincioşi, şi-şi fac
prevederile de plan Ia zi mai ducţia de oţel. periţi la capitolul fier
mult de 12 000 tone de aglo Ce a stat la baza reviri vechi. Mai exact, nu am 'cu răspundere datoria. Ast
merat, ceea ce le-a permis fel, respeetînd cu stricteţe
furnaliştilor să elaboreze su mentului, dar mai ales ce reuşii să asigurăm pregă tehnologia de elaborare,
plimentar aproape 3 900 tone perspective există în con tirea acesWia şi aprovizio
de fontă de bună calitate. tinuare pentru menţinerea de la începutul lunii mar
Sporul de producţie amintit a narea cuptoarelor în rit tie pînă-n prezent nu am
fost obţinut îndeosebi pe sea producţiei de oţel la ace mul şi cantităţile cerute
ma creşterii productivităţii leaşi cote superioare, pen de procesul de producţie.
muncii cu circa 3 la sută la tru recuperarea integrală a MIRCEA LEPĂDATU
aglomeratorul nr. 1 şi cu 3,5 Mai mult, n-am avut pusă
la sută la aglomeratorul nr. 2. restanţelor acumulate în la punct şi generalizată (Continuare în pag. a 2-aţ
Contribuţii substanţiale ia a- primele două luni ale a-
ceste realizări au adus aglo nului ? Cei mai în măsură
meratoriştii Costică Florea, să răspundă la aceste în
Dumitru Avădanei, Ionel Bota, trebări sînt oţeiarii — ca C»p3« agricolă de primăvară
loan Hurmuz, iar dintre fur-
nallştl s-au evidenţiat Petru re îşi cunosc bine greută
Comunista Gcorgcta Goga, de la secţia de blănuri „Vidra" Lipşa, Ilie Mitică, loan Bîl- ţile şi neajunsurile din ac
Hunedoara, este un adevărat exemplu de dăruire profesio dea, Traian Ghilea şi alţii. tivitate, potenţialul şi for
(Vasile Grigoraş, corespon Acţiuni energice pentru
nală.
dent). ţa colectivului. Deci, iată,
încheierea grabnică
es®aaa,(f, <aa<®ffl<at5>®‘st6a«a®aQ
HOTĂRÎRILE ADUNĂRILOR ŞI CONFERINŢELOR PENTRU DĂRI DE SEA-
a plantării cartofilor
MĂ ŞI ALEGERI — PE AGENDA DE LUCRU A ORGANELOR DE PARTID
V u m a c ţ i o n a o u t o a t ă r ă s p u n d e r e a p e n t r u
gf 45 000 ORE DE MUNCA Duminică, în zona Con Clopotiva şi Unirea — mfti
TATRIOTICA. Tinerii utc- siliului unic agroindustrial avansată este prima dintre
cişti din municipiul Hune Toteşti a plouat vîrtos, ba ele — C.A.P. Ostrov —
doara au prestat mult luna a căzut şi ceva zăpadă. unde pînă luni seara se
in
î n f ă p t u i r e a o b i e c t i v e l o r e c o n o m i c o - s e o i a i e s t a b i l i t e acoperiseră 95 ha din cele
martie
de
mai
a.c.,
Luni, însă, imediat ce pă-
45 000 ore de muncă volun-
120
acestei
cul
atribuite
Ia
lucrări
do
tar-patriotică
mîntul s-a zvîntat, au fost
oraşului.
a
înfrumuseţare
Pe 45 de hectare, ei au a- reluate lucrările. O aten turi. L-am găsit luni pe
menajat zone verzi, au Ne-am adresat tovarăşu piului Deva va realiza o din unităţile productive cu ţie deosebită se acordă mecanizatorul loan Iosi-
plantat peste 12 000 de pomi lui Aron Pîrva, secretar producţie marfă suplimen pondere mare în economia plantării cartofilor, supra voni muncind cu spor sub
diferiţi, gard viu şi 2 000 faţa destinată acestei, cul îndrumarea preşedintelui
de trandafiri. gj DONĂRI al Comitetului municipal tară în valoare de 11 mi municipiului — între care Cornel Lepădătoni care
ONORIFICE. La Centrul de de partid Deva, cu între lioane lei, reprezentînd 100 întreprinderile de electro- turi ridieîndu-se aici la
recoltare a singelui din barea : milioane kWh energie e- centrale, minieră, de pros multe sute de hectare. De ne-a spus că în maximum
Hunedoara au fost înregis altfel, semănatul griului de două zile se va încheia lu
trate in acest an 4 284 do — Cum apreciaţi adună lectrică pe bază de cărbu pecţiuni şi explorări geo crarea. La Clopotiva mun
nări onorifice. Dintre co rile şi conferinţele din ne, 500 tone minereuri de logice, de lianţi, materiale primăvară s-a încheiat, la
lectivele de oameni ai mun punctul de vedere al con fier marfă, 14 tone cupru de construcţii, ţesătoria de sfecla furajeră au mai ră ceau loan Minuţoni şi Iu
cii evidenţiate în cadrul a- ţinutului hotărîrilor adop în concentrate, 10 tone mătase, şantierele de con mas de semănat circa 80 lian Bernat, doi mecani
ccstei acţiuni pline de u- ha ce se vor acoperi în zatori foarte pricepuţi.
manism — donarea de sîn- tate ? strucţii, cele de transpor
gc pentru viaţă — notăm : — O primă constatare turi — direcţionează cu următoarele zile. Se mai Cornel Groza, inginerul şef
Combinatul siderurgic Hu este faptul îmbucurător că Municipiul Bevă consecvenţă eforturile co lucrează la semănarea tri al cooperativei, nu era însă
nedoara, Combinatul side foiului în cultură ascunsă, la faţa locului întrueît a
rurgic Călan, întreprinde toate adunările şi conferin lectivelor pentru reducerea,
rea chimică Orăştie, între- ţele de partid, inclusiv cea la nivelul municipiului, a recent anunţîndu-se sosi plecat sîmbătă acasă în
J prinderea minieră Barza, municipală, s-au constituit zinc, 9 tone' plumb, 1000 consumurilor materiale sub rea seminţei de la Braşov Valea Jiului şi luni n-a
Complexul C.F.R., comu unde a fost trimisă la de- venit la lucru. Petru Bâra
nele Ilia şi Turdaş. b PRIN în dezbateri vii, de larg mo panouri mari, 500 mc nivelul normelor planifica (Unirea), Pascu Hîcă (Rîu
I MUNCA PATRIOTICA. Me interes pentru marea masă produse din b.c.a., 45 tone te cu 36 tone de metal, cuscutat.
canizatorii din secţia de a comuniştilor, orientate în carne de pasăre, 500 000 79 000 kWh energie electri Cooperativa agricolă de de Mori) şi Viorel Ilian
[ mecanizare dc la Bretea (Toteşti) erau prezenţi pe
. Română, condusă de loan direcţia îndeplinirii neabă ouă, piese de schimb în că şl 1100 tone de com producţie din Densuş a tarlalele unde se muncea
Oprea, au strlns \ prin tute a sarcinilor de plan valoare de 2,8 milioane lei. bustibili şi carburanţi. Cu fost prima ce a anunţat
, muncă patriotică, 17 tone din cel de al doilea an al Un loc central în activi aceeaşi intensitate se va încheierea plantării carto îndrumînd îndeaproape
■ fier vechi şi fontă, metale actualului cincinal. în con tatea politico-organizatori- acţiona pentru creşterea fului pe suprafaţa planifi munca mecanizatorilor. La
rezultate din dezmembra- C.A.P. Ciula Mare, Con
| rea unor utilaje casate. secinţă, hotărîrile adoptate că şi tehnico-economică va productivităţii' muncii, îm cată. E drept că au fast de
Cantitatea respectivă a fost conţin măsuri şi acţiuni continua să-l ocupe transpu bunătăţirea calităţii produ realizat numai 20 ha, dar stantin Olărescu şi Con
Î transportată în aceeaşi ai concrete care să asigure nerea în viaţă în mod mai selor, creşterea ponderii oricum faptul merită apre stantin Hăljoni au plantat
, Ia C. S. Hunedoara. pînă acum 16 ha cu car-
realizarea ritmică a planu hotărât a principiilor şi exi producţiei destinate expor- ciat întrueît s-a făcut o lu
lui de producţie fizică, a genţelor noului mecanism crare de cea mai bună ca
producţiei nete, marfă şi a economico-financiar. Măsu CORNEL ARMEANU litate. Dintre cele patru u- TRAIAN BONDOR
celei destinate exportului, rile stabilite de adunările nităţi mari cultivatoare de
în 1982, economia munici şi conferinţele de partid (Continuare in pag. a 2-aJ cartofi — Ostrov, Toteşti, (Continuare in pag o 2-aJ