Page 5 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 5
•<r
su&ii^wA 3«s. ft«**
$A1A B€ L
In cadrul unei solemnităţi
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-\M!
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
înmînat înalte distincţii colectivelor
fruntaşe în întrecerea socialistă
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, secretar Republi supleanţi Executiv, Comitetului Costică de Mişcă, preşedintele
în sală se aflau membri
director general al Institu
a r ă ş u
o
l
Nicolae
v
T
ai
chimice
general
tului
cercetări
Politic
secretari
— ICECHIM — Bucureşti.
al Partidului Comunist Ro
ai C.C. al P.C.R., ai Con
preşedintele
mân,
de
agricole
producţie
invitaţi
nului,
înmînat, joi, în cadrul u-
şi
deputaţi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA PC. cii Socialiste România, a siliului de Stat şi ai guver cooperativei Bbcov, judeţul
nei solemnităţi care a avut la lucrările sesiunii Marii Prahova, Adrian Florcscu,
I Al C O IU ŞUIULUI POPULAR JU AN Ioc la Palatul Marii Adu Adunări Naţionale. director al Trustului de
nări Naţionale, înalte dis S-a dat citire Decretului instalaţii şl automatizare
tincţii ale Republicii So prezidenţial. Bucureşti.
cialiste România unor or în aplauzele celor pre în încheierea festivităţii,
| Anul XXXIV, nr. 7 588 VINERI, 2 APRILIE 1982 4 pagini — 50 bani ganizaţii judeţene de partid, zenţi, preşedintele Republi primit cu deosebită însu
consilii populare, întreprin cii Socialiste România, to fleţire, cu cele mai calde
deri şi centrale industria varăşul Nicolae Ceauşescu, sentimente de dragoste, sti
le, unităţi agricole şi silvi a înmînat înaltele distinc mă şi recunoştinţă, a luat
pe
Sesiunea Marii Adunări Naţionale ce, de construcţii, din do şi ţii colectivelor în întrece cuvîntul tovarăşul Nicolae
situate
Ceauşescu.
meniul
transporturilor
primele
locuri
telecomunicaţiilor,
circula
Cuvin tarea
tovarăşului
ţiei mărfurilor, de gospodă rea socialistă. Nicolae Ceauşescu, vibrant
Au luat apoi cuvintul to
în prezenţa tovarăşului Deputaţii şi invitaţii au rile noului act normativ, rire comunală şi pres varăşii Gheorghe Pană, îndemn spre o muncă tot
Nicolae Ceauşescu, secretar păstrat un moment de re in cadrul sesiunii au luat tări de servicii, insti prim-secretar al Comitetu mai rodnică, menită să a-
general al Partidului Co culegere în memoria de cuvintul deputaţii: Nico tute de cercetare, proiecta lui municipal Bucureşti a] sigure mersul mereu as
munist Român, preşedinte putaţilor Gheorghe Mihoc lae Vereş, Aurica Manole, re şi inginerie tehnologică, P.C.R., Pavel Aron, prim- cendent al patriei noastre
le Republicii Socialiste şi Teodor Haş, decedaţi în Nicolae Doggendorf, Floa pentru rezultatele deosebite secretar al Comitetului ju pe calea socialismului şi co
România, joi 1 aprilie, s-au perioada care a trecut de rea Molse, Mihalache Măr obţinute în îndeplinirea deţean Arad al P.C.R., Si- munismului, a fost urmări
deschis lucrările în plen ia precedenta sesiune a gean, Gheorghe Manta, Eu sarcinilor de plan pe 1981, mion Stoichiţă, preşedintele tă cu deosebit interes şi vie
al
actualului
an
primul
ale sesiunii a cincea a ce M.A.N. genia Halaszi. cincinal, şi a angajamen Consiliului Oamenilor Mun satisfacţie, fiind subliniată
lei de-a opta legislaturi a în continuare, Marea A- La încheierea discuţiei telor asumate în întrecerea cii al întreprinderii me în repetate rînduri cu pu
Marii Adunări Naţionale. dunare Naţională a adop pe articole, Marea Adunare socialistă. canice „Mîrşa“, judeţul Si ternice şi îndelungi aplau
prezenţi
Deschiderea lucrărilor tat, în unanimitate, urmă Naţională a adoptat în u- La solemnitate au parti biu, loan Toma, director al ze, cei hotărârea exprimin-
neabătută
du-şi
întreprinderii
agricole
de
actualei sesiuni coincide în toarea ordine de zi : nanimitate Legea privind cipat t o v a r ă ş a Elena stat Prejmer, judeţul Bra de a-şi spori aportul la în
mod fericit cu împlinirea 1. Proiectul legii retri organizarea producerii .şi Ceauşescu, tovarăşul Tlie şov, Ovidiu Avramescu, di florirea economico-soeială
a opt ani de cînd forul buirii muncii în unităţile folosirii raţionale a resur Verdeţ, alţi tovarăşi din rector al întreprinderii mi a patriei, la ridicarea ei
suprem al ţării, consacrînd agricole cooperatiste. selor de nutreţuri. conducerea partidului şi niere Bărbăteni, judeţul necontenită pe noi culmi
prin votul său unanim 2. Proiectul de lege pri La propunerea Biroului statului. Hunedoara, Maria Ionescu, de civilizaţie şi progres.
voinţa întregii noastre na vind organizarea produce Marii Adunări Naţionale,
ţiuni socialiste, l-a ales pe deputaţii au aprobat com
rii şi folosirii raţionale a
tovarăşul Nicolae Ceau.şescu resurselor de nutreţuri. pletarea ordinii de zi a DECRET PREZIDENŢIAL
în cea mai înaltă funcţie 3. Proiectul de lege pri sesiunii cu următorul
de stat — aceea de pre vind protecţia plantelor punct: Privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România
şedinte al Republicii Socia cultivate şi a pădurilor şi — Propunerea de revo
liste România. Animaţi de regimul pesticidelor. care a unui deputat în Ma unor organizaţii judeţene de partid, consilii populare judeţene,
cele mai profunde senti rea Adunare Naţională. unităţi economice şi institute de cercetare şi proiectare
mente de dragoste şi sti 4. Proiectul de lege pri în continuare, a fost pre
mă, de preţuire şi respect vind asigurarea calităţii zentat raportul comisiei de Preşedintele Republicii „Diplomă de Onoare 1 institute de cercetare si
•faţă de conducătorul iubit produselor şi serviciilor validare în legătură cu Socialiste România d e- pentru locul VI: proiectare, se conferă :
al partidului şi statului, al destinate obiectivelor şi propunerea de revocare a c r e t e a z ă : — Organizaţiei de partid INDUSTRIE
întregului nostru popor, instalaţiilor nucleare. deputatului Ca rol FiascRo, Art. 2. — Pentru rezul a judeţului Hunedoara. „Ordinul Muncii" clasa
deputaţii şi invitaţii au a- 5. Proiectele de legi pen tatele deosebite obţinute în Art. 4. — Pentru rezul I, pentru locul I:
dus, si eu acest prilej, un tru aprobarea decretelor cu circumscripţia electorală nr. tatele deosebite obţinute în — întreprinderii miniere
fierbinte omagiu întîiului putere de lege emise de 5 Tăşnad, judeţul Satu îndeplinirea şl depăşirea Bărbăteni, judeţul Hune
întrecerea
preşedinte al ţării, întîm- Consiliul de Stat. Mare, preşedintele Coope sarcinilor de plan la prin anul 1981 în industriale, doara.
unităţile
dintre
pinîndu-1 pe .tovarăşul La primul punct de pe rativei agricole de produc cipalii indicatori din agri de construcţii, din agri „Ordinul Muncii" clasa a
Nicolae Ceauşescu, la sosi ordinea de zi au fost pre ţie Dobra, judeţul Satu cultură in anul 1981, în în Il-a, pentru locul II:
rea în sală, cu puternice zentate expunerea la pro Mare, care s-a făcut vino trecerea dintre organiza cultură şi silvicultură, — întreprinderii de pros
şi îndelungi aplauze. iectul legii retribuirii mun vat de săvârşirea unor fap ţiile judeţene de partid, se transporturi şi telecomuni pecţiuni şi explorări geo
împreună cu preşedinte cii în unităţile agricole te ilegale, contrare legilor caţii, circulaţia mărfurilor, logice Deva, judeţul Hune
le Republicii, în lojile ofi cooperatiste şi raportul co şi principiilor eticii şi e- conferă : de prestări de servicii şi doara.
ciale au luat loc tovarăşa misiilor permanente care chităţii socialiste.
au avizat favorabil acest NICOLAE CEAUŞESCU
Elena Ceauşescu, tovarăşul proiect de lege. Marea Adunare Naţiona
Uie Verdeţ', alţi tovarăşi lă a aprobat cu unanimi Preşedintele
din conducerea de partid Pe marginea proiectului tate de voturi propunerea Republicii Socialiste România
şi de stat. de lege au luat cuvântul făcută.
tovarăşii : Ion Stoian, Vir- Deputaţii au fost, apoi.
în sală se aflau, in cali ginia Creţu, Andreiu Ba- (NOTĂ : Textul integral al Decretului Prezidenţial privind conferirea de distincţii
tate de invitaţi, membri' ai lint, Petre Ene, Niculina informaţi că proiectele de pentru ocuparea unor locuri fruntaşe in Întrecerea socialistă este publicat in presa
C.C. al P.C.R.. conducători Moraru, Ştefan Luca. legi înscrise la următoa centrală de azi).
a: instituţiilor centrale şi rele puncte de pe ordinea
După discuţia pe artico
organizaţiilor de masă şl le, Marca Adunare Naţio de zi a sesiunii urmează să
obşteşti, oameni al mun nală a votat în unanimi fie examinate de comisiile iN SPIRITUL ANALIZEI PLENAREI C.C. Al P.C.8. PIN 31 MARTjE
cii, oameni de ştiinţă, artă permanente de specialitate
tate Legea retribuirii mun
şl cultură, ziarişti români cii în unităţile agricole, coo ale M.A.N., după care vor Muncă susţinută pentru amplificarea dezvoltării
şi corespondenţi ai presei peratiste. fi supuse forului legisla
străine. La următorul punct au tiv suprem al ţării spre
Au fost prezenţi şefi do fost prezentate expunerea dezbatere si aprobare, în- economico-sociale a ţării
misiuni diplomatice acre asupra proiectului de lege tr-o altă şedinţă a actua
ducerii
nente de bază ale creşterii
ditaţi în ţara noastră, privind organizarea produ lei, sesiuni. ţia Întrunită sub preşedin economico-sociale a ţării în sporirea economico-sociale,
'
avuţiei
naţio
Nicolae
tovarăşului
membri ai corpului diplo cerii şi folosirii raţionale a Preşedintele Marii Adu Ceauşescu, plenara C.C. al noastre în actualul cinci nale şi, oa urmare, s-a a-
matic. resurselor de nutreţuri şi nări Naţionale a declarat P.C.R. din 31 martie a nal. Principalele concluzii slgurat înfăptuirea Pro
Lucrările sesiunii au fos'. raportul comisiilor perma închise lucrările primei examinat între altele, evo care se detaşează din a- gramului partidului de ri
deschise de tovarăşul nente care şi-au exprimat părţi a sesiunii, data re luţia îndeplinirii Progra ceastă analiză sînt releva dicare continuă a nivelului
Nicolae Giosan, preşedin acordul cu noul proiect do luării acestora în plen ur- mului adoptat de Congre te în comunicatul dat pu de trai material şi spiri
tele Marii Adunări Naţio lege. mînd să fie anunţată ulte sul al XH-lea, luînd în blicităţii ieri : tual al tuturor cetăţenilor .
11
nale. în legătură cu prevede rior. consideraţie cîteva covnpo- „Comitetul Central a! Tot ce a înfăptuit po
Partidului Comunist Ro porul nostru în primul an
# - •• mân a apreciat că în anul al cincinalului 1981—1985
1981 au fost obţinute re confirmă realismul şi jus
PATRIEI MAI MULT CĂRBUNE! zultate importante în dez teţea politicii partidului,
şi
economică
so-
voltarea
cial-culturală a ţării, în care aplică în mod creator
adevărurile
legi
generale,
Minerii Văii Jiului au încheiat trimestrul 1 creşterea şi potenţialului pro tăţile socialismului, la con
ductiv
tehnico-ştiinţific
a! economiei naţionale, în diţiile istorice concrete ale
ela
României,
ilustrează
cu importante depăşiri de plan lărgirea de producţie, în nul şi abnegaţia cu care
şi
modernizarea
forţelor
ridicarea eficienţei econo oamenii muncii de la ora-
Minerii Văii Jiului răs producţie pe două luni au mice şi perfecţionarea con (Continuore în pag a 3-a}
pund cu entuziasm che Întreprinderile miniere din cadrul Combi înregistrat minele Vulcan,
mării partidului, a se natului minier Valea Jiului au încheiat primul Lupeni, Aninoasa, Bărbă
cretarului său general, to trimestru cu următoarele rezultate : teni. început de bun augur.
varăşul Nicolae Ceauşescu, © Vulcan + 25 552 tone Era de aşteptat că si în
de a spori necontenit pro luna martie mobilizarea să
ducţia de cărbune. Puter © Uricani + 14 882 tone se menţină, să se amplifi
nic mobilizaţi de organele ® Lupeni + 9 187 tone ce, pentru ca la sfîr.şitul
şi organizaţiile de partid, @ Aninoasa -j_ 3 312 tone trimestrului I plusul de
avindu-i permanent în © Bărbăteni 1 361 tone producţie să fie mai con
frunte pe comunişti, mi + 1 sistent. Unele colective —
nerii Văii Jiuluţ acţionea © Petrila I 186 tone cum sînt cele ale minelor
ză cu dăruire şi abnega © Paroşeni 65 tone Vulcan, Uricani şi Ani
ţie, trimiţînd la ziuă can ® Dîlja — 3 796 tone noasa — au muncit în-
tităţi sporite de cărbune ® Lonea — 5 998 tone tr-adevăr în ritmuri con
energetic şi cocsificabit.
© Livezcni — 23 833 tone tinuu accelerate, adăugind
Demarajul bun din pri la plusurile de producţie
ma lună a anului. cînd pe două luni noi cantităţi
planul pe combinat a fost nouă din cele zece între nă un spor de producţie
depăşit cu mai mult de prinderi miniere din bazin de peste 10 000 tone de DUMITRU GHEONEA
Mina Paroşeni, una dintre cele mai moderne unităţi ml-
500 tone de cărbune, a fost depăşindu-şi prevederile cărbune. Succese deosebite, nicre clin Valea Jiului. Foto: VIRGIL ONOIU
amplificat în februarie. de plan, cumuiind împreu sporuri apreciabile de (Continuare ir> pag. e 4-a}