Page 50 - Drumul_socialismului_1982_04

DRUMUL SOCIALISMUL!
pan '>

I^ELi

îl,00 Telex
11.05 Alatinc
12.05 Film s
şi un
dul 5
16.00 Telex
16.05 Din m
generat
Căutători ai noului, promotori ai progresului
lecţiun
C r e d i n ţ i ! f e r i i î n p r o p r i e c a p a c i t a t e c r e a t o a r e Iul pre î
ieşti
300 de
O p t i m i z a r e a t r a n s p o r t u l u i
eăra“
ememorez Irâmintă- pectivele piese de schimb prea scumpe, din import. lor de ghidare în serie ma­ 16.50 Viaţa
17,40 K.P.D.
R rile colectivului la­ s-au epuizat, s-au uzat. Ini­ Nu ne-am lăsat. Am încer­ re. Din ce in ce mai bine 18.00 Inchidi
minorului de sirmă ma laminorului — blocurile cat ca din oţel hunedorean executate, ionitrate şi ca­ î n s u b t e r a n lui.
20.00 Telejui
nr. 3, din combinatul side- linisoare — aveau nevoie să executăm un nou tip de librate, calitatea rolelor a 20.30 Actuali
rurgic hunedoreori, alături de role de ghidare în can­ role. Ajutaţi de ing. Gavri- crescut continuu. Nu mai 20,45 Studio
de care am trăit împlini­ tităţi mari, tot mai greu de lă Avram, de la uzina nr. 5 trebuie să le importăm, să inâ nu demult, pro­ Spuneam, pină nu demult, 21.30 La fro
terii -
rea unei idei al cărei sens procurat din străinătate. din combinat, om ajuns la plătim valută, să aşteptăm P cesul de extracţie şi deoarece astăzi aceste greu­ 21.50 Teleju:
o vizat şi a concretizat un Noi, cei de Io atelierul de concluzia, după probe şi după ele. Le facem noi la de expediere al căr­ tăţi sînt deja de domeniul 22.00 Meridi
utilaj original, de mare armături, ani înţeles lesne analize de laborator, că o- Hunedoara, Şi le lacem bunelui la mina Ţebea era trecutului, transportul in sub­
valoare tehnică şi economi­ bune. Le folosim deja cu permanent afectat din cauza teran la mina Ţebea fiind
că. Graţie acestei idei, a succes in toate campaniile transportului. Mai exact, da­ acum o problemă soluţiona­ RAC
rezultatului ei concret, be­ COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA noastre de laminare şi, din torită modulai in care a fost tă. A fost rezolvată de doi
neficiarii interni şi externi punct de vedere al produ­ conceput şi amenajat trans­ oameni harnici şi dăruiţi
fcUCUKEi;
ai metalului hunedorean pri­ selor laminate, nu avem portul clin subteran la supra- muncii ior, doi tehnicieni ca- dioprogram
mesc azi miile de tone de acest lucru. Am început să ţelul 38 Mo-C-Al 09 este probleme cu beneficiarii in­ Radio j ar naJ
sirmă laminată in metro­ căutăm soluţii, conştienţi potrivit pentru scopul nos­ terni sau externi. presei ; 8,1
pola de oţel de pe Cerna. că numai aşa vom putea tru. Primele role au fost L-am ascultat cu interes MINA ŢEBEA !odii)or ; 10,1
ştiri ;
Ascult cuvintele maistru­ menţine laminorul in func­ realizate in secţie de strun­ pe maistrul Mircea Mihai, muzică uş<
lui principal specialist Mir- ţionare. Dar cum să reali­ garul Constantin Dinică şi om dăruit pasiunii, meseriei merit foic1<
cea Mihai şi simultan as­ zăm la noi mii de role de apoi ionitrate. Printr-o in­ sale. In modestul săli birou, faţă, zilnic se producecu de­ re au înţeles că pentru un maţii stuc]
Festi
ale
cult vibraţia utilajului de a- ghidare ? N-am tăcut nici­ stalaţie de cracare, azotul mai mult o magazie, sute reglări, prin faptul că timpul comunist a-ţi face datoria „Cin tarea 1
tături - dovadă grăitoare a odată aşa ceva. Vom reuşi din amoniac pătrunde prin de role îşi aşteaptă desti­ de manevrare era prelungit nu înseamnă doar să-ţi în­ Buletin <ie
interesului oamenilor pentru oare ? Ne puneam Între­ suprafaţa piesei, duriii- naţia, scutind ţara de efor­ anormal, se blocau locomoti­ deplineşti mai bine atribuţii­ tem copiii
nou, modern, util. bări, aveam Îndoieli. Glo­ cind-o la valori loarte ridi­ turi valutare apreciabile. vele şi garniturile de vago- le în cadrul colectivului in Rublieitate
de ştiri ;
- In anul pornirii lami­ durile ne zbuciumau zilele cate. Rolele rezistă astlel Este o încununare li/ească neţi în galerii ş.a. Toate o- care munceşti, ci mult moi moara folc
norului (1979) aveam mul­ şi nopţile. Dar tot noi am la uzură în contact cu bo­ a eforturilor şi inteligenţei cestea duceau, evident, la mult. Implicare responsabilă 12,15 Magaz
te piese de schimb pentru găsit şi răspunsul. Am fă­ ra incandescentă de metal creatoare a unor oameni numeroase întreruperi pe şi creatoare în problemele ţific î 12,45
Raciio-TV. ;
blocurile finisoare, importa­ cut pentru prima dată in ce se laminează. De data Iernii, încrezători hi capaci- fluxul de aprovizionare cu colectivului, luptă şi preocu­ la 1 ; 15,0i
te din Anglia - sublinia ţară role de ghidare la aceasta reuşita a fost de­ laieo lor, în izbindă. materiale în fronturile de lu­ pare neobosită pentru învin­ .2' .0,00 Ii
maistrul. Dar, aşa cum se plină. Apoi atelierul de seu- cru din subteran şi de eva­ gerea greutăţilor şi înlătura­ Io,-.* Ana I
Hunedoara. N-au reuşit. se corale
rntimplă in mod firesc, toa­ le-dispozitive-verificatoare a ViRGIL VOIŞAN cuare a cărbunelui la supra­ rea neajunsurilor, pentru 16,25 Sfatul
te se termină odată. Res­ Corburile metalice erau început fabricarea role­ C.S. Hunedoara faţă, dar şi la consumuri creşterea continuă a calităţii Tehnică şi
mari de combustibil. şi eficienţei întregii activităţi. agricultura
Judecind aşa, simţind în rîe ştiri ; V
dio ; 17,20
I o m a t e r i a l r a r e t r e b u i e f o l o s i t acest fel, subinginerul Nico- cînt, patri
V a l o r i f i c a r e a s u p e r i o a r ă a b a z e i d e m a t e r i i p r i m e
!ae Dineş şi maistrul losif
muzi
gram
scrii ; 20,00
Băbuţ au căutat şi au găsit
20,30
Radio
e u î n c r e d e r e s forturile perseve­ taliile tehnologiei de va­ cu conţinuturi foarte scă­ caleo care a dus la optimi­ zi intr-o r.
Buletin
de
zarea transportului in subte­
E rente ale specia­ lorificare a concentrate­ zute în molibden. ranul minei. Cu cheltuieli terii muzic:
ne ; 23,30—
materiale mici (prin construi­
ugen Ţăndrău, mais­ duromului sînt evidente, liştilor de ia In­ lor sărace in molibden, Despre cea de a doua rea unei linii duble, dotate muzical no
E tru la Exploatarea de iar posibilităţile lui de a- stitutul de cercetare, in­ realizată la cel mai înalt realizare ne-a vorbit în­ cu trolii electrice, în care
oreparare experimen­ plicare — multiple. Din ginerie tehnologică şi de nivel tehnic pe plan mon­ suşi autorul ei, ing. Iu­ manevrele se execută după
[#
tală M.S.G. Deva, îşi a- nefericire însă, noi nu-1 proiectare a lucrărilor de dial. Este vorba, în esen­ lian Morar. „Am conce­ sistemul „suveică"), ei au în­ ntLZmssa
n ii.n teste : putem aplica aşa cum tre­ construcţii şi instalaţii ţă, de extragerea prin e~ put şi realizat o instala­ făptuit acţiunea de moder-
— Ideea aplicării pia&t- buie, cum fac alte între­ pentru minereuri Deva lectrooxidaţie a molibda- ţie de perforare in carie­ nizore şi optimizare a activi­ DEVA : C
duromuiui mi-a venit eu o- prinderi. Am vrea să-l fo­ vizează cu prioritate de­ tului de calciu din eon- re cu roci de toate cate­ tăţii respective. Ce înseamnă cui de i
Imigranţi
oa/ia unui schimb de ex­ losim la căptuşirea carca­ finitivarea unor tehnolo­ goriile. Ea execută găuri ocest lucru pentru unitate, ta) ; HUNE i
perienţă organizat la flota­ selor, la alte piese cu uzu­ gii moderne de extracţie orizontale şi verticale, cu ne spune inginerul Viorel Sir- ta Măriei i
ţi a centrală a minereurilor ră mare, să preluăm expe­ şi preparare a resurselor INST1TUTUL o productivitate de 600— ca, directorul minei : căra) ; Caţ
din Baia Mare. Sînt aproa­ rienţa bună acumulată de minerale utile, perfecţio­ DE CERCETARE 750 tone pe zi şi un con­ — Operativitate maximă în (Siderurgist
pe trei ani de atunci. La colectivul de preparatori narea unor procese de Ş! PROIECTARE sum redus de aer cojn- transportul garniturilor pe ru- chian (Art;
— seriile 1
Baia Mare acest material de la Baia Mare, să facem producţie şi creşterea pro­ . primat pe tona de rocă to subteran-suprafaţă şi re­ rul) ; PETI
este folosit în preparare, economii, să devenim mai ductivităţii muncii, adop­ DEVA excavată (de peste trei tur (prin reducerea timpului toiul al d
Maria
pe scară largă, cu foarte eficienţi. Tot secretul mon­ tarea celor mai eficiente ori mai mic faţă de alte de manevră cu 50 la sută), brie) ; Mira
Li
bune rezultate. Mi-am zis tării unor repere clin plast- soluţii de valorificare su­ centratul de cuprp sărac tipuri de asemenea utila­ eliminarea oricărei posibili­ «ar 18 <C
să-l preluăm şi noi. durorn constă în pricepe­ perioară, integrală a com­ în molibden. Produsul ob­ je). Instalaţia — aflată tăţi de blocare a traseului, CAN : Lup
— De fapt, ce este plast- rea, îndemnarea şi atenţia ponenţilor utili din zăcă­ ţinut este utilizat la e~ în probe de anduranţă creşterea siguranţei în ex­ ceafărul); 1
cerea la
minte, chiar şi din cele iaborarea oţelurilor alia­ în cariera Pojoga — este ploatare, eliberarea unor lo­ ( M i n e r u l
cu conţinuturi sărace, lăr­ te, cu înaite performan­ adaptată la condiţiile comotive pentru alte opera­ Domnişoara
EXPLOATAREA DE PREPARARE girea şi diversificarea ga­ ţe tebnico-calitative, în­ co-ncrete de rocă de aici, ţii şi, nu în ultimul rînd eco­ citoresc) ;
Campionii
mei de materii prime de trebuinţate în ramurile are o mare mobilitate şi nomisirea a însemnate can­ URICANI :
EXPERIMENTALĂ DEVA care ţara are mare tre­ de vîrf ale economiei dă rezultate excelente. U- gerul circul
buinţă. noastre naţionale. Avan­ tilizarea ei pe scară lar­ tităţi de motorină. Toate a- nării (Steai
BRAD : Ci
cestea au contribuit, şi con­
RABARZA :
duromul ? muncitorului care execută Să notăm doar două tajele tehnologiei constau gă în carierele noastre va tribuie în mod direct la rea­ ac. .oară
— U.n material executat această operaţie. Noi avem dintre ultimele realizări în faptul că se reduce în reduce total importul de lizarea ritmică o sarcinilor KAŞT E :
pe bază de răşini sintetice, asemenea oameni, bine pre­ ale cercetătorilor de aici. mod considerabil consu­ asemenea utilaje, care de plan la extracţia de căr­ lor — serii
cu resturi abrazive şi alte gătiţi profesional ; vă dau Cu ajutorul dr. ing. Ilie mul de energie electrică, pot fi adaptate ia diferi­ bune. tria) ; Vin
(F 1 a :;\ra
elemente, bun înlocuitor al un singur exemplu, lăcătu­ Chilă — unul dintre au­ atrăgîndu-se în circuitul tele condiţii de lucru din MIRCEA LEPADATU BAI : Ca
metalului şi cauciucului. şul Teodor Purda, care se tori —, pătrundem In de­ productiv şi zăcămintele carierele noastre". (Casa de <
Este folosit cu predilecţie ocupă de întreţinerea şi TEG : Talis
la confecţionarea pieselor repararea pompelor de tul­ Eforturi pentru realizarea rul ui (Daci
Afacei ca ţ
de schimb pentru pompele bureală, dar muncitori ca­ întreg necesarul de nutreţuri, LAN : înto;
de tulbureală, supuse pu­ pabili să centreze corect dubal (Cas
ternic eroziunii, cum sînt un rotor se găsesc în toate din resurse proprii autoaprorâionirii S1MERIA :
(Mureşul);
rotoarele şi căptuşelile unităţile. Unii se urnesc 3 ul — sori
—
pompelor. Nu ştiu prea insă greu din loc la o idee D acă cu ani în urmă Sn acest an pajişti semănate, Ţ ăranii cooperatori, din zile primit .unitatea de dc tratament n a); THE!.
cantitatea
a
judeţ şi din ţară, be­
porumb
noastră
~
multe despre compoziţia nouă. Nouă pentru noi, unitatea Hărău — era iar pe 25 de hectare avem po­ neficiari ai tratamen- necesară pentru asigurarea
C.A.P.
lui, ii cunosc mai bine a- fiindcă în altă parte se nevoită să apeleze ia sibilitatea să aplicăm irigaţia. structu­ t tulul în cadrul unită­ hrănirii întregului efectiv de
ceea
In
priveşte
ce
din
profil
sînt
crescuţi
în
vantajele. aplică de ani de zile cu credite pentru procurarea de ra plantelor de nutreţ cultiva­ ţii de numai aprecieri Geoagiu-Băi porci care anexă. Evident, cu
gospodăria
au
elogioase
— înainte de a ne spu­ rezultate din cele mai furaje necesare consumului a- te, ponderea o deţine loliu- privind grija pe care partidul porumb se completează raţia
perioada
sta-
ne ceva despre ele, vă ru­ bune. nimaleior în in urma unei de temei­ mul. Din proiectul de lege am o poartă condiţiilor de muncă de bază, care este formată
a
culti­
de
bulaţie,
desprins
obligaţia
găm tovarăşe Ţăndrău să Tină rul maistru are de­ nice analize a posibilităţilor va cei puţin 50 la sută din şl viaţă ale membrilor C.A.P. prin valorificarea integrală a Rezultatei'
începeţi cu... începutul. plină dreptate. Ideea apli­ de care dispunem am între­ suprafaţă cu furaje legumi­ Pe lingă un bun tratament ăl resturilor alimentare de la aprilie 1982
al
cantină.
boli,
diverselor
îndeosebi
ve­
în
— Cel mai greu a fost cării plastduromului acolo prins măsuri hotărîte judicioase noase. Ne-am cuprins şi noi celor reumatismale, aici există în total, în anul trecut la Extr. 1:
derea
gospodăririi
în planul pe 1982 acest obiec­
să aducem cîteva rotoare. unde se pretează, verifica­ a resurselor proprii, reuşind tiv, însă nu am avut asigura­ create condiţii bune de caza­ gospodăria anexă s-au rulat 36, 45*
Extr. a Tl
Adică să le transportăm de tă şi răsverificată în alte astfel să renunţăm la cum- tă sămînţa ele trifoi şi lucer- re, precum şi de servire a u- BO de porci, care au reprezen- 9, 20.
la Baia Mare la Mintia. în părţi, experimentată cu Fond de c
august 1980 am montat ex­ succes şi la Mintia, nu tre­ C.A.P. HĂRĂU L Complexul balnear C.A.P, Geoagiu-Băi lei*
perimental, în condiţii si­ buie să moară. La uzina parări. nă necesară. Pentru a îmbu­ nor meniuri variate şi consis­ t a t . 45 Ia sută din cantitatea
milare, două rotoare : unul de preparare de la Mintia Pentru cele 350 bovine şi nătăţi totuşi componenţa ra­ tente. Abordînd această pro­ de carne consumată la canti­
blemă — a asigurării şi pregă­
Bazîndu-se
ex­
pe
din cauciuc, altul din funcţionează peste 20 de 850 ovine producem furaje pe ţiilor sub aspectul conţinutu­ tirii hranei pentru ţăranii coo­ na unităţii. dobîndită, conducerea
perienţa
cultivat
plastdurom. Pompa echipa­ pompe, dar la toate uzine­ 220 Hectare păşuni şi 14 hec­ lui de proteină, am borceag, peratori veniţi ia tratament — unităţii de tratament balnear
lingă
îinaţe
Pe
tare
naturale.
tă cu rotor din cauciuc a le de preparare ale Centra­ acestea, avem repartizate 50 terenul respectiv cu directorul unităţii, Martin a stabilit măsuri pentru ca în
cultură care şi în anii prece­
funcţionat circa patru luni, lei minereurilor Deva se de hectare pentru cultivarea denţi nc-a asigurat obţinerea Frohlieh, ne-a relatat că a acest an producţia de carne l’cntru zii
realizată
o
în
gospodăria
fu­
iar
iar cea cu plastdurom folosesc sute de pompe. furajelor, cultură porumbului îi sînt a cîte 5 000 kg fin la hectar. existat partea preocupare deosebită să sporească cu peste 30 anexă Vremea se
întregului
din
la
personal
rajer
dublă
în
cu cerul s<
noile
funcţionează şi astăzi. In Este uşor de calculat aşa­ destinate în acest an 40 de Ţinind seama de furajarea nome muncitor al unităţii pentru a sută. Avînd creată baza ma­ porar noros
va­
stabilite
pentru
prezent avem în funcţiune dar ce avantaje s-ar putea hectare. Evident, obţinerea u- cilor cu lapte, pentru cultura asigura şi însiloza produsele terială necesară (scroafe pen­ te a interi
stoo
de
can­
cinci pompe cu asemenea obţine prin folosirea aces­ nor cantităţi cit mai mari de sfeclei am repartizat o supra­ agroalimentare la necesare recol­ tru prăsilă şi dezideratul furaje dea ploi te
tinei
pină
viitoarea
pro­
concentrate),
nutreţuri
pe
de
vor avea şl
hec­
fiecare
rotoare si patru funduri tui material. Centrala mi­ tar reprezintă o condiţie de­ faţă do 10 hectare, care a fost ta, cu referire în special la pus va fi înfăptuit în cele versă, inso
grajd
gunoi
eu
fertilizată
de
de celule. Să mai vorbim cisivă pentru echilibrarea ba­ şl i se aplică ou rigurozitate legume, cartofi şi fructe. mai bune condiţii, ceea ce va şl de dese
Meritorii
de avantaje ? nereurilor Deva va trebui lanţei furajere. tehnologia specifică în vede­ eforturile sînt, de asemenea, face ca unitatea respectivă să Izolat, oanti
pentru
apeleze tot mal puţin la fon­
întreprinse
lumina
Iată
ce,
— Zic, să vorbim ţ să sprijine mai mult uni­ vederilor de Legii în producerii pre­ şi rea realizării de producţii ma­ autoaprovizionarea cu cama. dul de stat pentru aprovizio­ depăşi 15
parte a in
De
— Creşte durata de func­ tăţile din subordinea sa în folosirii raţionale a resurselor xime. deplin asemenea, valorifi­ Deşi nu dispune de teren în narea cu carne. precipitaţlili
celelalte
căm
şi
resur­
ţionare a pompei de cinei aplicarea pe scară largă a de furaje, acordăm o atenţie se secundare de la culturile folosinţă pentru producerea Important de relevat este şi trînge ca
in
că
apreciabil
ori (se poate însă şi mai plastduromului, înlocuitor sporită pajiştilor naturale. agricole prin preparare, asigu­ furajelor, unele anul trecut în s-au faptul muncă un patriotică s-a volum sufla mode
de
lucrat
suprafeţe
a-
ficărl temp
de­
curăţare,
lucrările
mult), se fac importante deosebit de avantajos al Pe lingă cuprindem de anual în­ rând ridicarea gradului tic eord global, îndeosebi la re­ pus de către personalul mun­ Temperatul’
care
în
eonsumabilitate.
economii de cauciuc, ma­ metalului şi cauciucului, treaga suprafaţă de păşuni şi coltat, oare au fost cultivate citor la stringerea legumelor zero şi 5
terial deficitar pe econo­ eu o lungă durată de în­ fineţe, pe 40 de hectare s-au ANDREI DtMA eu porumb la C.A.P. Geoagiu. da pe terenurile fermei legu­ maximă în1
micole din Geoagiu.
cu
îngrăşă­
retribuţie
mie, de metal, forţă de trebuinţare. făcut fertilizări De asemenea, inginer şef Ca urmare, drept prestată — de. Izolat ’
ţa şi con dl
chimice.
minte
pentru
manopera
muncă ele. Calităţile plasi- L. CRIŞAN pe cinci hectare vom realiza ia C.A.P. Hărău insumlnd mai mult de 225 om- T. DOBRICEANU