Page 53 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 53
Vizita oficială de prietenie
a towarăşului NicoiCeauş® seu
in R.P. Chineză
Continuarea convorbirilor oficiale
La Palatul Adunării Na în acest cadru, tovarăşul ale vieţii internaţionale. în
ţionale a Reprezentanţilor Hu Yaobang a prezentat pe acest cadru, tovarăşul
Populari au continuat, joi larg preocupările şi reali Nicoiae Ceauşescu a pre
dimineaţa, convorbirile ofi zările Partidului Comunist zentat poziţiile şi aprecie
ciale dintre tovarăşii Chinez şi ale poporului rile partidului şi statului
Nicoiae Ceauşescu, secre chinez privind consolidarea nostru privind situaţia ac
tar general al Partidului şi dezvoltarea stabilităţii tuală în lume şi căile de
Comunist Român, preşedin politice şi economice în ţa acţiune în vederea promo
tele Republicii Socialiste ră, modernizarea agricultu vării unei politici noi, de
România, şi tovarăşul Hu rii, perfecţionarea conti independenţă, colaborare
Yaobang. preşedintele Co nuă a activităţii generale şi pace.
mitetului Central al Parti a Partidului şi Statului, în De ambele părţi s-a sob
dului Comunist Chinez. tărirea unităţii partidului, li nici t că în problemele ma
r de în cea de-a doua rundă gului popor. jore ale lumii de astăzi,
precum şi a unităţii între
convorbiri,
tovarăşii
) CĂRBUNE ENERGETIC CU PRINCIPALII Nicoiae 'Ceauşescu şi Hu S-a subliniat că dezvol partidele şi ţările noastre
FESTE PREVEDERI
INDICATORI
au puncte de vedere iden
economico-socială
a
i REALIZAŢI Yaobang au continuat tarea două ţări, succesele tice sau apropiate, ceea ce
schimbul de păreri şi infor
celor
% Colectivul de oameni ai marea reciprocă în legătu lor în construcţia socialis creează baza unei conlu
muncii de la mina Ţcbea Ceferiştii din staţia crări tot mai strînse pe tă-
continuă să înregistreze Hunedoara au obţinut re ră ou desfăşurarea con mului, in întărirea statului rîm internaţional în inte
( rezultate notabile în pro zultate bune de la înce strucţiei socialiste în cele socialist reprezintă o con resul celor două popoare,
două ţări si cu experienţa
tribuţie de mare însemnă
i ducţie. Organizîndu-.şi te putul anului, depăşindu-şi acumulată şi activitatea tate la cauza generală a al cauzei păcii şi colabo
meinic activitatea, mobili-
indicatori
du
principalii
ţ zîndu-se exemplar în pă cum urmează: tone desfăşurată de P.C.R. şi soci al i sm ului, progres ui ui rării internaţionale.
P.C.C., de poporul român
social şi păcii în lume.
fronturile subterane, mi expediate — 106 la sută, Convorbirile s-au desfă
* şi poporul chinez pentru în continuare s-a proce şurat într-o atmosferă de
nerii Ţcbei au încheiat sarcina statică pe osie — dezvoltare economică şi so
s primele trei luni şi ju 103 la sută. De asemenea, cială în România şi China. dat ia un schimb de pă caldă prietenie, de stimă şi
reri în probleme majore
înţelegere reciprocă.
\ mătate ale anului cu sar media de staţionare a va
cinile de plan îndeplinite goanelor a fost realizată
s la toţi indicatorii. în a- în proporţie de 100 la Convorbiri m premierul Consiliului de Stat
\ ceastă perioadă au fost sută, neînregistrîndu-se în cursul după-amiezii publicii Populare Chineze. al P.C.C., vicepremier al
vreun accident de muncă
S extrase în plus faţă de au fost depăşite cu a- sau de circulaţie. între Ceauşescu, tovarăşul Nicoiae Din partea română, la Consiliului de Stat, minis
de
joi,
prevederi 300 tone de căr
secretar
gene
) bune energetic, indicato proape 500 metri liniari, cei mai destoinici cefe ral al Partidului Comunist convorbiri au luat parte : trul comerţului - exterior şi
Elena
tovarăşa
relaţiilor
Ceauşescu,
cei
economice,
rul ..cărbune brut net“ asigtirîndu-se, prin crea rişti hunedoreni se nu
\ Român, preşedintele Repu celelalte persoane oficiale. lalţi membri ai delegaţiei.
fiind realizat în propor rea liniei de front active, mără loan Braşoveanu, blicii Socialiste România, a
Din
au
în timpul convorbirii, to
\ ţie de 100,2 la sulă. La condiţiile necesare menţi loan Pop, Traian Dimi- avut convorbiri cu tovară participat partea chineză Ober, varăşii Nicoiae Ceauşescu
tovarăşul
\ activitatea de pregătiri, nerii ritmurilor bune de nescu şi alţii. (Vasiie Gri- şul Zhao Ziyang, premierul Muhua, membru supleant
sarcinile de plan Ia zi extracţie. goraş, corespondent). Consiliului de Stat al Re- a! 'Biroului Politie al C.C (Continuare in pag. o 4-aţ
\
*■ © ffi U> » ® (3 ÎS W » O) « m *? W 8> b - *9
SMwESTITIILE
Semnifica ţi a ges
S-a intîmplat in salul creţicr Cireşel, Viorel Haţe-
Ritmuri susţinute pe platforma Vadu Dobrii. Afară, întu gan, loan Dănilă, cărora
7 nericul îşi aruncase de mult li s-au alăturat Miron Her-
siderurgică in Oilan peste casa sat gospodarului neagră. ban şi ai Nicoiae Artan
mantia
comitetului
co
(membri
Aron
In
Baba (Rusu), locul alunga munal de partid) au inter-
Furnalul nr. 4 şi bateria Gheorghe Anatolie, Becze Irigul ce voia parcă să pu
nr. 2 de cocsificare, cele Valentin, Titus Roşea şi nă stăpînire peste tot şi
două mari lucrări de in sudorul Dionisie Mihalca. toate. Rămas nesuprave kscemteI
vestiţii de pe platforma si —• Ştiind că la furnalul gheat, locul s-a transformat
derurgică din Călan, unde nr. 3 funcţionarea utilaje din aliat in duşman. Şi
sint concentrate importan lor a cam dat de lucru astfel, citeva clipe au fost venit cu promptitudine şi
te efective de constructori furnaliştilor, vrem să vă suficiente ca incendiul să se eficienţă. Lupta cu flăcările
de la întreprinderea de întrebăm acum despre ca declanşeze. a lost grea, dar dirzenia
construcţii siderurgice Hu litatea execuţiei. Printre primii care au ob oamenilor a învins.
nedoara, se află în stadii — Situaţia este mult îm servat flăcările au fost ciţi- Bucurie pe chipul lui A-
avansate de execuţie. Mais bunătăţită. Pe acest furnal va muncitori de la Şantie ron Baba, bucurie pe chi
trul Kallos Arpad ne-a pre toate utilajele şi instalaţii rul de explorări şi prospec purile asudate, cu genele şi
cizat că lucrările de mon le problemă au fost în ţiuni geologice Vadu Do sprincenele pirlite de loc
taj la furnal se înscriu în locuite, respectiv maşina
brii (Bilea). Sesizind peri ale celor care, ca unul, au
grafice, deci există certi de astupat, clapele atmo colul ce ameninţa să se ex sărit in ajutorul consătea
tudinea ca la sfîrşitul lunii sferice şi cele de egalizare. tindă, comuniştii Ion Ena- nului lor.
aprilie să înceapă uscarea S-au făcut multe îmbună che, Cornel Goiişie, Simion
lucrează în
î.M.
iiian
aceas
Comunistul
loan
Orăştie.
zidăriei creuzetului. tăţiri şi la magistralele de Cireşel, Maria Enache, lu- MIRCEA DIACONU tă unitate de 11 ani, timp in care a executat scule ile bu
— Acum ce execută conducte, eliminîndu-se nă calitate şi a format mulţi tineri muncitori.
mentorii tovarăşe mais strangulările.
tru ? Cu lucrări în graficele
— Au trecut la monta de e x e c u ţ i e se poate CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
tul jgheaburilor basculan mîndri şi maistrul Aurel ÎN ZIARUL DE AZI:
te. a maşinilor de astupat Poenaru. Echipele pe care
si destupat. Aşteptăm să le coordonează sînt con « Fiecare, la locui său Semănatul şî întreţinerea culturilor
ne sosească clapele de e- centrate pentru a finaliza de muncă, să acţio
şapa re şi egalizare şi cla instalaţia de răcire de la neze ferm pentru în
furnal.
pele atmosferice. Practic, deplinirea exemplară se efectuează şi în „ferestrele” intri piei
nu mai este nimic care să La celălalt obiectiv, la a sarcinilor
împiedice finalizarea lu baterie, pe măsură ce zi (pagina a Il-a)
crării şi pornirea furnalu darii finalizează celulele a Rosturile educative Producţiile sporite înre tale stabilite. Cu toate ca zată erbicidarea preomer-
lui. Avem şi forţă de mun de cocsificare, se creează ale teatrului de ama gistrate an de an la toate priciile vremii, şi în a- gentă, pe încă 35 de hecta
că suficientă. Nu este front de lucru pentru mon tori culturile de către C.A.P. ceastă primăvară la uni re destinate cultivării cu
vorba doar de o acoperire taj. De fapt, aşa cum ară ® Faţă în faţă: cetăţeni Rojrios se datoresc în bună tatea amintită, printr-o te porumb boaite. în scopul
numerică. Sint montori cu ta inginerul Victor Geor- şi organizatori ai ser măsură realizării insămîn- meinică organizare a mun reducerii numărului de
înaltă calificare, cu o. vas gevici, montorii sînt pe ur- viciilor publice ţărilor în perioada optimă, cii, semănatul se desfăşoa treceri cu tractoarele peste
tă experienţă în domeniul (pagina a IlI-a) în condiţii de calitate şi de ră cu operativitate şi la teren, toate suprafeţele au
construcţiilor de furnale. DORIN CORPADE respectare cu stricteţe a un nivel calitativ superior, fost arate din toamnă, îna
Printre aceştia, desigur, sc normelor tehnice de densi- folosindu-se cu randament inte de semănat efectuîn-
numără şeful de echipă (Continuate îr» oag a 3-a) ridicat utilajele şi timpul du-se doar o discuire. O
bun de lucru în cîmp. Ca atenţie sporită s-a acordat
urmare, pînă acum, s-au însâmînţării plantelor de
însămînţat peste 250 hec nutreţ, cultivîndu-se supli
tare cu diferite culturi, in mentar 15 hectare ca ma
clusiv cu porumb. Ingine zăre furajeră, asigurînd
rul şef al C.A.P., Mircea astfel echilibrarea raţiilor
Pătrînjan, ne-a relatat că, sub aspectul conţinutului
în afara celor 20 de hec în proteină.
tare'* semănate cu porumb Concomitent cu semăna
siloz, s-au însămînţat cu tul s-a acţionat cu forţe
porumb boabe 35 de hec sporite şi la întreţinerea
tare din cele 140 planifica culturilor, deoarece timpul
te. Semănatul a început cu ploios a favorizat mult
hibridul dublu 208 şi con dezvoltarea buruienilor. A-
tinuă cu hibrizii din grupa vînd făcute toate pregăti
100. Ţinînd seama de con rile din vreme, s-a trecut
diţiile specifice acestei pri cu operativitate la erbici-
măveri, semănatul porum darea cerealelor păioase,
bului s-a făcut la o adîn- lucrare efectuată pe 100
cirne mal mare pentru a
Aspect de pe şantierul de construcţii al Combinatului siderurgic „Victoria" din Călan. feri seminţele de un even NICOIAE TiRCOSS
Foto: VfRGIL ONOIU tual îngheţ la sol. Există
front de lucru, fiind reali {Continuare în psg. îs 2-9®