Page 54 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI
pag 8
Fiecare, ia locui său de muncă, să acţioneze ferm pentru.
f
= |'ELE’
ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR
15.00 Telex
15,05 La voia
pentru
auto
întreaga atenţie producţiei viitoare! Ce nu s-a înţeles încă pe deplin 15.20 Itinerar
din Da:
15.45 Emisiun
— Trebuie să fim pro taţie, care va coordona ac lor de la sat le spun că germani
permanentă pentru ridica după orele de serviciu tre 17,40 Tragere
tivitatea acestor colective.
— Cum aţi încheiat primul trimestru ? rea nivelului de pregătire pagandişti tot timpul, să Cum acţionează concret buie să lucreze in agricul 17,50 1001 ele
nu trecem pasivi pe lingă
— Ne-am depăşit prevederile la producţia fi profesională a lucrătorilor nimic din ceea ce se în- colectivele de propagan tură, că de acolo vine pli 18.00 Incliidci
lui.
zică, marfă şi netă. noştri, pentru perfecţiona tîmplă în jurul nostru — dişti şi agitatori la locul nea noastră". Şi pentru că 20.00 Telejuri
rea lor. Pe lîngă cursurile ne spune tovarăşul Ioan de muncă ? Ce fac cei că printre tovarăşii săi de ★ Zilei
teoretice predate de cadre muncă, alături de cei care tele de
După ce a încheiat pri — Faptul că ne-am asi le inginereşti, perfecţiona Giurgiu, secretar adjunct rora li s-a încredinţat a- 20,30 Actualit
mul an al cincinalului cu gurat din timp, prin con rea ajutorilor de maiştri, a cu probleme de propagan ceastă răspundere pentru „îşi dau seama pentru ce 20.45 Film ar
nebătut
rezultate bune în produc tracte ferme, materia pri ţesătoarelor şi pregătirea dă în comitetul de partid educarea tovarăşilor lor de am încărunţit aici" (în a- studioul
ţie. colectivul Ţesătoriei mă în cantităţile şi de ca noilor încadraţi se reali al întreprinderii mecanice muncă, pentru a-i face ceastă întreprindere), mai Coreean
de mătase Deva s-a men litatea corespunzătoare, pro zează în atelierul-şcoaiă de material rulant Sime- conştienţi de responsabili sînt şi cîţiva mai tineri 21,55 Cîntccu
re ne-< r
ţinut si în 1982 pe linia cesului nostru tehnologic, din întreprindere, unde ria. Colectivelor de propa tăţile şi obligaţiile pe care care au schimbat deja mai ria : „
aceloraşi realizări meri ne-a dat posibilitatea să doi dintre cei mai buni gandişti şi agitatori — pîr- le au faţă de societate ? multe locuri de muncă, domn <
torii. începem bine acest an, să specialişti ai noştri — ghii eficiente de educare, Cornel Turd'ăşan, şef de dar sînt încă nedeprinşi cu misiune
cal-cori
— Conştienţi de impor asigurăm ritmicitatea pla maistrul Alexandru Ur- pe lîngă fiecare organiza disciplina de producţie, cu 22.20 Tel o jur
tanţa realizării ritmice a nificată. Odată materia sache şi soţia sa, Vera Ur- ţie de partid — le revine Colectivele ei se stă de vorbă mai
sarcinilor, în special la primă asigurată, am acor saclie — asigură instruirea obligaţia să explice oame altfel, mai pe îndelete.
producţia fizică sortimen dat o atenţie deosebită lor practică. nilor sarcinile de plan, ne de propagandişti „Dacă unul rebutează o
tală, toţi oamenii muncii pregătirii prefabricatelor — Un rol important în f cesitatea economisirii ma şi agitatori piesă îl întreb : ştii cîţi
din ţesătoria noastră s-au mobilizarea oamenilor in terialelor, a recondiţionării la Socul de muncă mineri şi siderurgişti au a-
mobilizat exemplar în a- unor piese, a ridicării ca sudat ca să facă metalul
BUCURE!)
ceastă primă parte a anu ŢESĂTORIA DE producţie, în întărirea dis lităţii reparaţiilor, pentru ăsta? Şi tu, ce-ai făcut din dioprogrami
lui şi au reuşit să-şi înde ciplinei şi ordinii, în creş că de ea depinde siguran echipă la aparatul de le el ?“. Şi aşa, intrebîndu-i Radiojurnal
plinească integral, chiar MĂTASE DEVA terea responsabilităţii fie ţa circulaţiei, toate acestea gare şi rulare a roţilor : ■şi obligîndu-i să se întrebe presei ; 8,10
să-şi depăşească prevederi căruia în.muncă — ne spu fiind de fapt cerinţe ale ,,Caut să le explic oame la rîndul lor despre răs diilor; î),00 1
9.05 Hă spun
le primului trimestru — în preparaţie. Mai exact, nea Floarea Szekely, secre politicii partidului in eco nilor, pe înţelesul lor sen punderile pe care le au îi rilor; 10,00 J
aprecia inginerul Traian am luat măsuri care au tarul comitetului de partid nomie, de înţelegerea jus sul legilor şi hotărîrilor. determină să respecte mun 10.05 Atlas
iprlea, directorul unităţii. dus la creşterea calităţii — îl au birourile organiza tă a lor depinzînd creşte în fiecare pauză de masă, ca lor şl a altora. Preocupa Ştiinţa şi vi
Astfel, în perioada men execuţiilor, la eliminarea ţiilor de bază, toţi cei rea răspunderii fiecărui noi citim presa şi discu rea pentru formarea con dul, inima
letin de şti
ţionată, planul producţiei neajunsurilor ce persistau peste 400 de comunişti din om faţă de munca sa, în tăm pe marginea materia ştiinţei, .pentru educarea să ştiu ; 11
■fizice a fost depăşit cu 1,3 la operaţiile amintite. De întreprindere, care se află tărirea disciplinei la locul lelor apărute. La „Munca mai ales a tinerilor in spi 12.00 Bulctii
la sută — ceea ce înseam asemenea, am acţionat în mereu în fruntea acţiuni de muncă, realizarea pla de partid" sînt abonamen ritul muncii, am reţinut-o „Cintarea l
Avan premie
nă peste 40 000 metri pă direcţia funcţionării utila lor organizate în unitate, nului. te, dar ea circulă şi din şi idin discuţia cu Viorel 13.00 De la
traţi de ţesături executate jelor la parametri optimi. se implică şi stăpînese e- Reconstituite imediat mină în mină, pentru că Susan, secretar de partid „oKnt clu
în plus —, cel al produc fectiv problematica econo după alegerea noilor orga oamenii vor să ştie cît mai la atelierul mecanorenerge- i.,' , />'tiri ; 1G
In acest sens, am reorga
cului ; 1G,3<
ţiei marfă cu 1,6 procente, nizat şi îmbunătăţit acti mică in sectoarele în ca ne de partid, cele 10 co multe. Le-am explicat şi tic. „Munca propagandi.şti- ponistice :
iar producţia netă a fost vitatea din sectorul între re activează. Adunările de lective de propagandişti şi cum e cu criza .economică lor-agitatori este cea mai 1G,40 Coord
.realizată în proporţie de dare de seamă şi alegeri agitatori din întreprindere în lume şi mai ales cum eficientă şi concretă -for ce ; 17,00 B
100,06 ia sută. Deşi în mar ţinere şi reparaţii, prin îşi trăiesc viaţa diicînd în putem contribui şi noi, mă de propagandă pentru 17.05 Rad
meilor ; 17,:
constituirea de echipe spe din organizaţiile noastre permanenţă la locurile lor prin munca noastră, ca ţa că ea se desfăşoară între
tie am realizat un vîrf de de partid au constituit un Iară; 17,45
producţie, important mi se cializate pe genuri de lu exemplu viu în acest sens. de muncă.cuvîntui partidu ra să-şi cîştige o cît mai oameni, la locurile lor de la A la Z ;
rii ; 20,00 II
muncă, acolo unde se rea
pare faptul că în fiecare crări, intensificarea pre lui, iar rezultatele cu care mare independenţă în a- Scară cultu
fapt
de
lună din trimestru ne-am ocupărilor privind asimila Referirţdu-ne la perspec s-a încheiat primul tri provizionarea cu materii lizează de partid. sarcinile tăţi ştiinţifi
trasate
a-
De
îndeplinit integral sarcini rea pieselor de schimb (în tivele trimestrului doi am mestru al anului — toţi prime". „Ce le spun oame tin de ştiri;
le la indicatorii amintiţi. 1981, de exemplu, au fost înţeles că ţesătorii deveni indicatorii de plan realizaţi nilor?.! — reia întrebarea ceea îi acord toată aten tia dv...; 2
oră ; 23,00
asimilate în atelierele sînt hotărîţi să se mobili — vorbesc concludent şi Nistor Irinca de la şasiuri ţia pentru ca oamenii să
— Acestea sînt, deci, re zeze exemplar şi în conti despre contribuţia lor la vagoane-cisterne. Că dacă înţeleagă de .ce trebuie să cale ; 23,31
zultatele înregistrate de noastre 128 de repere, iar nuare, în vederea realiză acest succes. în restanţă pierdem o zi, o pierdem economisim materia primă muzical no
ţesătorii deveni după un în trimestrul întîi al aces rii integrale a sarcinilor era comitetul de partid al de la noi. Dacă facem pla şi materialele, să realizăm
trimestru de muncă. Am tui an, 81 de repere), res de plan. întreprinderii simeriene nul, îl facem .pentru noi, planul". r
înţeles că la baza lor se pectarea cu stricteţe a doar cu constituirea comi pentru cîştigul nostru, al
află o serie de măsuri graficelor de reparaţii MIRCEA LEPĂDATU siei de propagandă şi agi- întreprinderii, al ţării. Ce- V. ROMAN
tehnico-organizatorice ini (aici mai avem încă une
ţiate de comitetul de partid le probleme, asupra căro DEVA : C
cui
de
şi consiliul oamenilor mun ra trebuie să acţionăm mai Semcmoty! Imigranţi i i
cii încă din anul trecut, a- ferm în viitor !). Un alt ta) ; HUNE
plioate cu rigurozitate în fapt, care a contribuit (Urmare din paţj. 1) ta Măriei c
primele zile ale acestui an. la stabilizarea oamenilor, căra) ; Car
(Siderurgisl
Care ar fi cele mai impor creşterea productivităţii hectare ocupate cu grîu şi chian (Art<
tante, tovarăşe inginer şef muncii şi a calităţii ţesă orz din cele 200 hectare *— seriile 1
Cornelia Bălan ? turilor, este preocuparea destinate culturilor respec rul) ; PET1
toiul
(1
al
tive. De asemenea, s-au a- Maria Mira
plicat erbicide şi la cultu
în obiectiv rile de plante medicinale bric) ; Li
gar 18 (Cu
pe o suprafaţă de 50 de casetofonulu
VULCAN :
hectare. Pentru răspunde (Luceafărul
Pămînf a! nimănui ? rea şi conştiinciozitatea ce toarcerea 1;
o dovedesc în muncă la tîi (Minerii
întreprinderea minieră Barza trebuia, în conformitate cu semănat şi la întreţinerea Domnişoara
obligaţiile asumate şi cu prevederile Legii fondului funciar, citorese) ;
să redea în circuitul arabil — prin executarea de lucrări cuburilor merită laude în Campionii
ameliorative corespunzătoare — 25 ha teren, în schimbul deosebi mecanizatorii loan URICANI :
celui luat pentru construcţia unui nou decantor. Pentru Jurj şi Ion Tirănescu, ca Kramer (Hi
construcţia decantorului a fost luat pămînt din ccl mai Dubiul (St<
R.-o nL :
fertil din lunca Crişului Alb, dar I.M. Barza nu-şi respectă re se preocupă de realiza
obligaţiile şi n-a redat nici un hectar cooperativelor din rea în perioada optimă şi lor — seri
tria) ; Vii
Rişca şi Ţebea — arăta primarul comunei Baia de Criş. A- la un nivel calitativ ridi ( F l a c ă r a
ccea.şi situaţie este şi cu pămîntul la C.A.P. Ribiţa. Aceste BAI ; Kran
terenuri trebuiau să fie cultivate încă din anul trecut, dar cat a lucrărilor ce li se în (Cas
nu vor putea fi utilizate nici în acest an, deşi ele sînt cu credinţează. mer
HAŢEG :
prinse în planul de producţie al fiecărei cooperative. Modul cum s-au organi
Am fost la faţa locului şi am văzut cum se prezintă si străbunica M
Domnul
tuaţia. Am făcut şi două fotografii care înfăţişează în mod zat şi se realizează lucră Piedonc in
elocvent cum stau lucrurile. I.M. Barza şi-a retras din zonă rile din actuala campanie cultură); 5
toate utilajele şi a lăsat lucrurile haltă. E o realitate tristă. la C.A.P. Romos reprezin (P
cătoarea
Este bine cunoscută necesitatea de a folosi cu maximă Cuscrii (
chibzuinţă fiecare palmă de pămînt. Această cerinţă nu este tă o garanţie a faptului că L A R I : V.
oare cunoscută şi de către conducerea I.M. Barza ? şi în acest an unitatea res vedea (Mir
Iată în aceste imagini cuin arată terenurile pe care pectivă va obţine produc
zice-se că I.M. Barza le-a pregătit pentru a fi redate în ţii superioare la toate cul
circuitul arabil, adică pentru a fi bune de îpsăminţat (»)'.
turile.
— ©— © — o — « — — o —- — c ~ c ~ o O . VW
MĂSURI EFICIENTE ÎMPOTRIVĂ CELOR „PRIMIM CRITICA FORMULATĂ Pentru 16
Vremea se
CE ÎNCALCĂ ORDINEA ŞI DISCIPLINA DE ZIAR" se va amcl
rul va i’i
Ziarul nostru a organi lizare de 5 la sută la retri © Uzina de utilaj mi faţa unor secţii cu mare Local vor
zat, în colaborare cu orga- buţie — pe luna februarie. pentru asemenea abateri si retribuire pe timp de 3 nier şi reparaţii Crişcior. mişcare de materiale. A- ţii slabe,
ploaie şi a
nele de miliţie, în oraşe şi Cazul său a fost prelucrat, atitudini faţă de muncă". luni, sancţiune care repre Primim critica formulată supra modului în care în Vînlul va
piuniclpii, mai multe rai- de asemenea, în adunarea zintă reducerea retribuţiei de către ziar in numărul cercăm să privim chestiu din nord ş:
,durl pentru depistarea ce de partid din aceeaşi lu © întreprinderea de îm 7 562 (Indiferenţa faţă de nea materialelor refolosibi- peraturile
cuprinse
lor care, în loc să parti nă şi cu întregul personal bunătăţiri funciare Deva : cu 670 şi respectiv 600 lei. materialele refolosibile) ca le vorbeşte faptul că în grade, loc£
cipe la amplul proces de al cooperativei, fiind aspru „Cazul lucrătorilor Viorel Decizia de sancţionare a o propunere de îmbunătă primele două luni ale a- nordul şi
.creare a bunurilor mate criticat. Livin Munteanu, Bcidri-an şi Ioachim Danciu fost difuzată la toate lotu ţire a activităţii din uzină. cestui trimestru ne-am noaptea, c<
rile şantierului pentru a fi
nina şi ten
riale, la activitatea unită Petra Topovan, Maria Fău a fost dezbătut cu întregul prelucrată cu tot persona Conştienţi de importan realizat sarcinile de plan borî pînă
ţilor în care sînt încadraţi, riră de ia întreprinderea colectiv iar cei doi au fost lul muncitor". ţa circulaţiei operative a aferente contractului cu nus 2 grad
îşi pierd vremea prin lo de gospodărire comunală sancţionaţi cu retrograda materialelor refolosibile, a- beneficiara noastră, între nala brum;
la sol. Te:
caluri. şi locatlvă au fost pontate re pe timp de o lună". o Comitetul orăşenesc menajăm o ram.pă spe prinderea judeţeană pen xime vor
de partid Brad : „Lui Teo cială pentru depozitarea a- tru recuperarea şi valori 10 şi 15 p
Iată eîteva din răspun în ziua respectivă cu ab © Trustul de construcţii dor Bexa de la I.M. Bar va semnali
surile primite ţa redacţie senţe nemotivate şi sanc Deva : „Abaterile săvârşite cestora, astfel că odată cu ficarea materialelor refolo
şi măsurile luate : ţionate cu „avertisment". de Savel Jitaraş şi Ioan za i s-a anulat certificatul punerea ei în funcţiune sibile Hunedoara-Deva. Pentru 1‘ se
© Comitetul yumicinal de t> Miliţia oraşului Brad : Alb, aflaţi la prima lor a- medical şi a fost discutat (trkn. II 1982) nu se vor Vă mulţumim pentru Vremea sehin
Cerul
muncă,
de
în
colectivul
partid Hunedoara : „Abate „Numitui Gheorghe Folea, batere, au fost discutate mai semnala atitudini ne concursul ce ni l-aţi ofe ploua. D
gospodăreşti oum sînt ce
rit
în
îndreptării
privinţa
rea lui Luverdo Francisc de către comitetul de fiind aspru criticat, iar brumă.
ducînd şi în continuare un Constantin Kostaş de la le semnalate de dv., a că acestei importante sarcini
de la cooperativa meşteşu trai parazitar, a fost con partid, comitetul sindica ror explicaţie, nu şi jus economice. La munţi
gărească „Drum nou" a damnat recent la încă şase tului şi .conducerea şantie căminul de bătrîni, fiind tificare, este faptul.că din Ing. Ioan Oprişa, direc cer tempor
vor cădea
'fost discuta,ţă 'în şedinţa Iun] închisoare, pedeapsă rului din care fac parte, la prima sa abatere, a fost lipsă de spaţiu, depozita tor; Bragomir Sîrbu, şeful formă de
soare. (Mp
din 20 februarie, numitul ,ce se adaugă la mplţe alte respectivii fiind retrogra discutat în .colectiv şi rea s-a făcut pe marginea compartimentului desfa viciu: Tulh
fiind sancţippait cu pena le .ce j-au fost aplicate tot daţi cu cîte o categorie de sancţionat cu mustrare". căii de acces uzinale, în cere.
<