Page 57 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 57
;o4& sa &£****
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. CNITt-VÂi
a towarăşului Nicolae Ceauşescu
in R.P. Chineză
SOCIALISMUL Semnarea docymenteiar Ceremonia
oficiale
coroane
Iu conformitate cu înţe dezvoltarea colaborării eco depunerii unei
legerile convenite în cursul nomice. tehnico-stiinţifice
convorbirilor la nivel înalt şi în alte domenii, precum de fiori
care au avut loc eu prile şi a relaţiilor comerciale
jul vizitei oficiale de prie dintre cele două ţări. T o v a r ă ş u l Nicolae
tenie a tovarăşului Nicolae în cadrul unei ceremonii Ceauşescu, secretar generai
Anul XXXIV, ar. 7 (501 SiMSÂTĂ, 17 APRILIE 1982 Ceauşescu, secretar gene care a avut loc la Palatul al Partidului Comunist Ro
ral ai Partidului Comunist Adunării Naţionale a Re mân, preşedintele Republi
Român, preşedintele Repu prezentanţilor Populari, au cii Socialiste România, şi
blicii Socialisto România, fost semnate: Aeordul-pro- tovarăşa Elena Ceauşescu
acordînd o atenţie, maxi împreună eu tovarăşa Elena gra-m între Guvernul Repu au adus un omagiu luptei
mă realizării ritmice a Ceauşescu, efectuată în blicii Socialiste România şi revoluţionare a poporului
sarcinilor la export, co R.P. Chineză, la invitaţia Guvernul Republicii Popu chinez, pentru eliberare
lectivul şl-a îndeplinit Comitetului Central al lare Chineze privind dez socială şi naţională, pentru
planul aferent perioadei Partidului Comunist Chi voltarea pe termen lung a apărarea patriei, pentru in
trecute din an la acest nez şi Consiliului de Stat colaborării economice şi dependenţă şi socialism.
important indicator, în al Republicii Populare Chi tehnico - ştiinţifice ; Pro La Monumentul Eroilor
proporţie de 218 Ia sută. neze, au fost încheiate, vi gramul de aplicare a Acor- Poporului s-a desfăşurat,
PRODUSE REFRACTARE neri după-amiază, impor vineri dimineaţa, ceremo
PESTE PREVEDERI tante documente privind {Coniinoare io pag. a 4-a) nia depunerii unei co
roane de flori, în pre
Acum, în preajma zi zenţa unui mare număr de
lei de 1 Mai, oamenii intîlnire cu tovarăşul cetăţeni în cadrul impre
muncii de la Fabrica „Re sionant al imensei Pieţe
fractara" Bnru îşi ampli Benq Xiaopîng
fică eforturile în produc Tienanmen, locul unde a
ţie pentru a realiza cit meri dimineaţa, tova Nicolae Ceauşescu, împreu avut loc actul istoric al
DEPĂŞIRI DE PLAN mai multe şi mal bune ' , A. răşul Nicolae Ceauşescu, nă cu tovarăşa Elena proclamării R e p u b 1 i c i i
:
LA PRINCIPALII produse refractare nece secretar general al Parti Ceauşescu o efectuează în Populare Chineze.
INDICATORI sare economici naţionale. dului Comunist Român, Republica Populară Chi în sunetele unui marş
De la începutul anului şi solemn se urcă spre tera
Harnicii constructori (le pînă la zi, colectivul u- preşedintele Republicii So neză va da un nou şi pu sele deasupra cărora se
maşini-unelte de la între nităţii a produs în plus cialiste România, s-a intîl- ternic impuls relaţiilor bi înalţă monumentul. O gar
prinderea mecanică Orăş- faţă de prevederile pla nit cu tovarăşul Deng laterale şi colaborării pe dă de onoare salută pe
tie îşi continuă şi în acest nului 102 tone plăci ter- Xiaopîng, vicepreşedinte ai plan internaţional, des- înalţii oaspeţi.
an seria bunelor rezulta moizolante, 105 tone pra Comitetului Central ai chizind o nouă pagină în în timp ce răsună un ,
te înregistrate în produc furi exoterme, 25 tSne că Partidului Comunist Chi cronica relaţiilor de prie imn de slavă eroilor po
ţie. Bine conduşi de or rămizi refractare şl peste nez. tenie româno-chineze. porului, se depune o co
ganizaţia de partid, care 15 tone masă refractară. în timpul întrevederii au S-a efectuat, de aseme roană de flori, împodobită
se implică temeinic în Toate aceste realizări au fost discutate probleme nea, un schimb de păreri
procesul economic, oame condus la depăşirea pro privitoare la raporturile asupra unor probleme in eu panglici roşii şi trico
nii muncii de aici şi-au ducţiei globale cu 8,3 dintre partidele, tarife şi ternaţionale de interes co lore; pe panglica tricoloră
depăşit sarcinile de plan procente, marfă cu 8,2 popoarele noastre, care au mun, subliniindu-se că în erau înscrise cuvintele :
la principalii indicatori. procente, neta cu 4,5 la vechi si bogate tradiţii. în actualele condiţii este ne „Din partea secretarului
Producţia globală este sută şi beneficiilor cu 34 acest cadru s-a apreciat că cesar mai mult ca oricind general al Partidului Co-
realizată în proporţie de la sută. De remarcat că actuala vizită oficială do
103 la sută, producţia tot în această perioadă prietenie pe care tovarăşul (Continuări* in pag. o 4-a! ' (Continuare in pag. a A-o)
marfă vîndută şi încasată oamenii muncii de la „Re Fabrica de încălţăminte
— 10!) la sută, neta — fractara" au livrat, în a- Hunedoara. Muncitoarea Eli-
10G la sută, la investiţii vans faţă de grafice, oţe- sabeta Mirică lucrează la o-
—
lu
prevederile fiind depăşite Iăriilor din ţară, 50 de peraţia la căptuşit feţe depăşeşte
îşi
crare
care
cu 5 la sută. Demn de poduri de turnare pentru planul lunar. ş€&ito&0!jcirnjente€e*~ La întreprinderea
subliniat- este faptul că. oţelurile speciale. Foto: VIRGIL ONOIU
minieră Hunedoara
Metalui Restantele de anul trecut pot t i r e c u p e r a t e !
pe un drum cu un singur sens? După primul trimestru — Acum, brigăzile de — După acest demaraj
de muncă minerii din Po mineri lucrează mult mai bun, consideraţi că restan
Chiar dacă anul trecut tr-un cuvînt fior uşor, de combinatului cu cantităţi iana Huscăi şi-au realizat bine. sînt mai disciplinate ţele anului trecut pot fi
s-au recuperat vreo 40 000 multe ori sînt evidente şi substanţiale de fier vechi. şi depăşit sarcinile de plan — este de părere ingine recuperate ?
ţone de metal, iar anul a- amestecuri de materiale, Dar deocamdată acest me la principalii indicatori. în rul Vasile Golda. directo — Muncind în acest
testa planul de colectare în acelaşi timp, la margi tal este „ferecat" de zgură. intervalul de timp trecut rul întreprinderii. în plus. ritm, punînd un accent
este de 55 000 tone, nece nea Hunedoarei, dealurile Sau, s-o spunem direct — ei au reuşit să extragă in acest prim trimestru a! deosebit pe aprovizionarea
sarul de fier vechi la Com fierul este pur şi simplu peste plan 532 tone de talc. anului am reuşit să reali tehnico-materială, sîntem
binatul siderurgic Hune îngropat. Cît anume ? Ni peste 22 000 tone dolomită zăm o aprovizionare teh- convinşi că încă înainte de
sfinţitul acestui an vom re
doara pe timp de 12 luni Resursele meni de la combinatul hu- şi desigur, ce este mai im nico-materială mult mai cupera restanţele. Nu este
portant — să obţină peste
bună, deci am eliminat de
pjunge la impresionanta secundare — / nedorean n-a putut răs 2 000 tone de fier, cu 1000 la bun început acele cau o afirmaţie gratuită. Ex
cantitate de 1,9 milioane o uriaşă mină, de punde la o asemenea în de tone mai mult faţă de ze care ar fi grevat desfă ploatarea din Ghelari, sec
tone. Este clar, în compen mare randament (IV) trebare. Doar la serviciul angajamentul asumat în şurarea ritmică a produc ţia de la Teliuc, uzina de
saţie, se foloseşte fier planificare, tovarăşul An întrecerea socialistă. Aces ţiei. Trebuie să. mai preci preparare, secţia mecanică
vechi adus din întreaga ţa gliei Rădulescu a încercat te rezultate deosebite ates zez că am luat atitudine sînt sectoare bine organiza
ră. Sute, mii de garnituri Buiturilor „privesc" cu in să facă o estimare, dar nu te şi deocamdată nu ridi
vidie cum în preajma lor asupra cantităţii de fier tă seriozitatea cu care s-a împotriva acelora care s-au
de tren. Şi odată cu aces muncit în subteran, modul cam învăţat cu absenţele că prea mari probleme.
noi forme de relief tind să,
tea apar multe inconve le depăşească înălţimea. îngropate, ci în legătură cu cum a fost organizată ac nemotivate. Apoi, am sta Probleme- avem în altă
niente : restricţii pe C.F.R. cantitatea de metal ce se tivitatea de producţie, pre bilit ca factorii de condu parte. La lucrările de in
din cauză că vagoanele nu Sînt haldele de zgură. Aşa recuperează. Adică, după cum şi faptul că s-au tras cere să fie mereu prezenţi vestiţii. Aici nu ne-am în
se pot descărca în timp sînt socotite. Numai că a- aprecierea dînsului, cam învăţăminte din. neajunsu la locurile de muncă,' în deplinit planul cu vreo 8
util ; aglomerarea spaţiilor ceastă denumire este im jumătate din cantitatea de rile anului trecut, cînd du abataje, acolo unde se dă milioane de lei.
de depozitare ; calitatea proprie. Sînt adevărate de pă 12 luni. întreprinderea bătălia pentru plan. Fi
fierului nu este întotdea pozite de metal. Locuri DORIN CORPADE înregistra o nerealizare a resc, pentru că acolo se D. ALMÂŞAN
una cea dorită de oţelari ideale de -unde ar putea planului la minereul de pot lua măsuri şi hotărîri
— mult şpan, tablă, în- începe „autoaprovizionarea" (Continuare în pag. a 2-a) fier. imediate, eficiente. (Continua.*® in pag o 2*«)
CAMPANIA AGRICOLA PE PRIMAVARA
Zilnic se urmăreşte starea terenului şi, unde este posibil, se lucrează
Condiţiile climatice mai însă calitatea. în ultimele griul de pe 38 de hectare, bului, lucrare care se poate
puţin favorabile din a- două zile, în orele cînd din cele 200 ocupate cu efectua în mai puţin de
ceastă primăvară au stin precipitaţiile s-au oprit, cereale păioase. în acelaşi cinci zile. Pe o tarla de
gherit buna desfăşurare a forţele şi mijloacele meca timp, o parte din forţe IV hectare, situată la bri
lucrărilor agricole. Con nizate au fost concentrate s-au mobilizat la plantatul gada Petreni, este pregătit
fruntaţi cu asemenea difi la întreţinerea culturilor căpşunilor în livada unită patul germinativ, urmînd
cultăţi, cooperatorii, meca de legume, la recoltarea şi ţii, asigurînd astfel folosi oa mecanizatorul Constan
nizatorii şi cadrele .tehni valorificarea a 2 000 kg rea intensivă a terenului. tin Borşoş să treacă la se
ce de la C.A.P. Băcia au produse de la grădină (pă Cu multă atenţie se urmă mănat. Concomitent cu se
găsit unele soluţii pentru trunjel şi spanac). Efectua reşte starea terenului re mănatul se realizează şi
a nu întrerupe pentru mul rea primei praşile mecani partizat culturii cartofilor, fertilizarea porumbului cu
tă vreme ritmul la semă ce la ceapă — pe cele 15 fiind asigurate toate condi azotat de amoniu. Chib
nat şi la întreţinerea cul hectare planificate — a ţiile pentru finalizarea ac zuind temeinic asupra po
turilor. în acest sens, zil fost încredinţată mecaniza ţiunii în cel mult două sibilităţilor de a impulsiona
nic se urmăreşte starea te torului Ioan Secheleanu, zile. lucrările din actuala cam
renului şi unde se găsesc care a realizat lucrarea pe Preşedintele C.A.P., Ioan panie, lucrătorii ogoarelor
parcele zvîntafe se lucrea aproape întreaga suprafaţă. Barbu, ne-a spus că ime din Băcia depun eforturi Inginerul şef al Consiliului unic agroindustrial Deva,
ing.
Toma
cu
I.enghel,
împreună
ză chiar şi numai cîteva Un alt mecanizator, losif diat ce este posibilă intra stăruitoare pentru a folosi Ioan Popa, densitatea plantelor la semănat, pe şef o de tarla fermii,
de
controlează
ore pe zi, în „ferestrele" Medoş, a reuşit să erbici- rea tractoarelor în cîmp se cu maximă eficienţă timpul ia C.A.P. Şoimuş.
dintre ploi, fără a neglija deze cu „Icedin forte" trece la semănatul porum bun de lucru în cîmp.
-»—=—- . I ■ «tffoue»-----------------—— ....«u****™*
