Page 58 - Drumul_socialismului_1982_04

DRUMUL SOCIALISMUL!.

Organizaţia de partid — promotorul cunoaşterii Neajunsurile din sectorul
= reu
r
şi realizării planului de producţie de creştere a animalelor
11,00 Telex
11,05 Matim
Au participat tovarăşii : concrete aveţi acum, după îneît trebuie să lucrăm Cu care descurcare se face ve-, trebuie înlăturate 12,30 La sfi
mină
Ghoorghe Orvas, maistru, primul trimestru ? maximă prudenţă şi aten­ rifiearea fiecărei compo­ 15.30 Fotbal
secretarul organizaţiei de Z. S. Recuperarea rămî- ţie. Aceasta o ştiu toţi oa­ nente, se fac reparaţiile La consiliul popular al Căcl C.A.P. Ţebea a cum­ litehni
partid nr. 2, ing. Ioan Cră­ nerii în urmă din primele menii şi fiecare se strădu­ necesare şi se predă fur­ comunei Baia de .Criş se părat pînă acum fîn în câmpii
divizia
ci unescu, şeful secţiei şi două luni. Avem de recu­ ieşte să lucreze bine, să-şi nalul sub semnătură. Este consideră — şi nu fără valoare de 124 300 lei, iar 17,20 Panor
Zaharia Ştefănescu, f-urna- perat 2 600 tone de fontă. îndeplinească în condiţii vorba în primul rînd de oarecare temei — că deşi C.A.P. Lunca Moţilor de 17,40 Săptăi
list, şef de echipă. Red. Şi, ce măsuri aţi de bună calitate toate ope­ elementele de răcire, guri-- iarna a fost aspră, anima­ 75 525 lei şi continuă să 20,00 Teleju
Red. Cu ee începe acti­ luat? raţiile. le de vînt şi de zgură. lele din cele patru coope­ cumpere. La ora actuală ★ Zile
tclc de
vitatea de ouQtivare a ati­ I. C. Avem stabilite un Z. S. La furnale, toate Avem oameni de nădejde rative agricole de produc­ animalele celor două uni­ 20.30 Telcen
tudinii noi, angajante, fa­ şir de măsuri. în primul lucrurile se înlănţuie, ast­ care ştiu să-şi facă datoria ţie — Ţebea, Rişca, Lunca tăţi primesc doar fin şi 20,55 Ritmu
ţă de muncă ? rînd, începînd din martie, fel că dacă un om face la cel mai înalt nivel. Moţilor şi Cărăstău — au coceni şi acestea netocate, muzici
Film :
I.C. Noi o începem cu întreaga cantitate de mine- lucru de mintuială, faptele Printre ei se numără fraţii intrat destul de bine în nepreparate deoarece nu 21,20 şi uml
informarea oamenilor, por­ Ion şi Gheorghe Grosu, oa­ primăvară, mult mai bine există tocători. 22,15 Teleju
nind de la premisa că • flecare, ;t« locul său . de munca, meni tineri, care şi-au în­ ca in anii trecuţi. ★ Sp<
pentru a pretinde oameni­ suşit intr-un timp destul PIERDERILE 22,35 Recita
lor su realizeze sarcinile l s-5 paaiie răspunderea deplină peniru de scurt atit atribuţiile cit FACTORUL OM — DIN EFECTIV —
de plan ei trebuie să le şi răspunderea pe’ care tre­ DECISIV PENTRU DE NATURA
cunoască în detaliu, să ştie ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A SARCINILOR! I buie s-o aibă la locul de O ACTIVITATE BUNĂ SA ÎNGRIJOREZE I K A I
ce cantităţi trebuie produ­ muncă, Nicolae Călin, do­
se, ce calitate, cu ce con­ Masă rotundă la secţia I furnale zator şef, care lucrează O realizare de seamă a Situaţia statistică întoc­
BUCURE
sumuri, în ce sortiment şi orice numai ca treburile să zootehniei din cele patru mită la finele primelor trei dioprogran
aşa mai departe. Apoi, oa­ a Combinatului siderurgic Călan meargă bine. unităţi este aceea că s-a luni relevă că din efecti­ Radiojurna
menii trebuie să cunoască Red. Am reţinut că aveţi format un nucleu de oa­ vul de animale ale celor presei ; 8,1
mersul îndeplinirii sarcini­ reu ce intră în furnale o se răzbună. Pentru a evi­ do recuperat 2 600 tone de meni vrednici, marea ma­ patru unităţi agricole au diilor; 9,00
lor de plan, in ce direcţii sortăm — lucru ce n-a fost ta aşa ceva, zilnic stăm de fontă restanţă din primele joritate localnici, ce se o- ieşit — prin sacrificări de 9,05 Audio
de
Buletin
trebuie să acţioneze mai posibil în luniie de iarnă vorbă cu toţi oamenii, la două luni. Ce garanţie exis­ cupă cu dăruire şi pasiu- necesitate şi mortalităţi — vista liter
energic la un moment dat. — ceea ce ne asigură un momentul N.T.S. de la în­ tă că veţi reuşi ? Orchestra
în consecinţă, la fiecare mers mai constant. De ase­ ceputul schimbului şi apoi I. C. Ne-am propus şi ÎN COMUNA BAIA DE CRIŞ Iară „Crişa
Bulei
11.00
sfirşit de lună defalcăm menea, recuperăm toată pe parcursul întregului Un univer
sarcinile de plan pe luna fonta căzută in lunile de schimb. Predăm şi preluăm am luat asemenea măsuri ne de creşterea animalelor. 26 de bovine. Cele mai dan ; 11,35
următoare pe furnale şi iarnă pe sub benzile de din mers, la faţa locului. care să ne asigure succesul, Ludovica Bulzan, Carolina multe pierderi s-au produs Buletin de
cultural;
1
schimburi, prilej cu care turnare. Am recuperat pi­ Sarcinile se redistribuie de în numai şase zile din a- Haida şi Letiţia Luca (Că­ la Ţebea ■— 12 capete şi ra folcloru
analizăm şi modul în care uă acum mai bine de 500 la o zi la alta, în funcţie prilie am recuperat 130 de răstău), Carolina Vlad, Le­ la Rişca — 9 capete. La Avanpremi
ne-am îndeplinit planul pe tone. Cu prilejul acesta do ceriilţele momenţului. tone, iar pînă la sfîrşitul tiţia Luca şi Tiberiu Ilieş Lunca Moţilor au fost sa­ 33.00 De 1
perioada expirată. Parti­ facem şi o curăţenie gene­ La un moment dat a tre­ lunii recuperăm echivalen­ (Rişca), Llie Lup şi Ioan crificate 5 bovine. Doar Meridian <
letin de şti
cipă toţi oamenii din sec­ rală în secţie. întregul co­ buit acordat sprijin mai tul restanţei din februarie, Ispas (Ţebea), Lucreţia C.A.P. Cărăstău n-a înre­ de promen
ţie. în afară de această lectiv participă la aceste mare celor de la benzile în trimestrul pe care l-am Farca (Lunca Moţilor) şi gistrat nici o pierdere. Din interpreţi «
prelucrare, a f i ş ă m la acţiuni, după orele de pro­ de turnare. Au dat ajutor început lichidăm toată ră- alţii realizează o bună în­ consultarea registrelor a- Iară,* 17,00
1^05 Re>
locuri vizibile în secţie gram. inclusiv electricienii şi lă­ mînerea în urmă. La fel grijire a animalelor, obţin flate la dispensarul vete­ 18.00 Orele
toate cifrele de plan. Mai avem în atenţie asi­ cătuşii Ştefan Tămaş, Ioan vom realiza şi indicatorii rezultate bune în activita­ rinar comunal reiese că la diojurnal;
Gh. O. De-a lungul unei gurarea unei bune funcţio­ Bontea, Eros Tiberiu, Mi- de consum, unde, de ase­ tea ce o desfăşoară. Con­ baza acestor ieşiri din e- turală; 2
luni mai avem şi alte ac­ nări a celor două furnale hai Mane şi alţii. menea, am avut depăşiri. ducerile celor două ferme fectiv stă hrăni rea neco­ dumneavoa
diojurnal;
ţiuni care să determine pe şi a instalaţiilor conexe — Gh. O. Fiindcă suprave­ Altfel spus, colectivul de zootehnice — din Ţebea respunzătoare a animalelor la dans ;
fiecare om să-şi facă dato­ vagoanele-cîntar, macarale­ gherea atentă a tuturor in­ la secţia I furnale ştie ce şi Rişca — au fost încre­ şi accidentele la fătare, în stop muzk
ria. Mă refer la adunările le de şarjare, maşinile de stalaţiilor este cu adevărat are de făcut, dispune şi de dinţate unor specialişti ti­ special la tineret. La cele
generale de partid, cele astupat-destupat, benzile de problema nr. 1, biroul or­ puterea necesară lichidării neri — Dorina Marta şi de mai sus se adaugă îm­
ale grupelor sindicale, şe­ turnare. Spunem toate a- ganizaţiei de bază a pus-o restanţelor la plan pentru Nicolae Cean, originari din bolnăvirile din cauza fri­ «IN
dinţe operative ale şefuiui cestea întrucît ambele fur­ pe ordinea de zi a adună­ a-şi onora renumele de co­ comună care, deşi de puţi­ gului, în special la viţei,
de secţie cu maiştrii şi nale şi-au depăşit campa­ rii .din martie şi au fost lectiv bun. nă vreme în funcţie, dove­ care nefiind tratate la timp
şefii de echipe. nia de funcţionare pînă la îdoptate măsuri suplimen­ desc strădanie şi hărnicie. au dus la pierderi. DEVA : C
Red. Ce preocupări mai reparaţia capitală, astfel tare. în esenţă, după fie­ CORNEL ARMEANU Conducerile u n i t ă ţ i l o r , ★ cui de :
Imigranţi
consiliul popular acordă Sînt doar cîteva aspecte ta) ; HUNI
tot mai multă atenţie creş­ ale stării actuale a zoo­ ta Măriei ■
terii animalelor, în aproa­ tehniei din unităţile comu­ căra) ; Ca]
(Siderurgis
pe fiecare zi se asigură nei Baia de Criş, din care chian (Ari
participarea unui cadru cu rezultă că, deşi s-au obţi­ — seriile
muncă de răspundere la nut unele rezultate, situa­ rul) ; PET
£
programul de grajd. ţia este departe de a ge­ toiul al Mirt
Maria
nera optimism. Problema bric) ; L
IIRANĂ CU... cea mai importantă care gar 18 (Cu
(Urtnare din pag. 1) introducem în circuitul FURCULIŢA, se pune în momentul de casetofonuli
VULCAN :
productiv minereul conţi­ LAPTE CU LINGURIŢA faţă este aceea de a se (Luceafărul
— Ce ar fi trebuit să nut de sterilul din iaz. Şi lua toate măsurile pentru toarcerea 1,
realizaţi ? acest lucru contribuie din Pe primul trimestru al a se traversa în bune con- tîi (Mineru
Vara
spera
— Atît lucrări la supra­ plin la recuperarea unei acestui an, C.A.P. Cărăstău diţiuni perioada ce a mai resc) ; UR:
faţă cit şi în subteran. însemnate cantităţi de fier şi-a depăşit planul la li­ rămas pînă ia ieşirea ani­ contra Kr.a
Mărirea capacităţii de ex­ din restanţa anului trecut. vrarea de lapte la fondul malelor la păşune. în pri­ BRAD : Du
şic) ; ORA
tracţie a puţului nr. 3 de — Ce alte probleme mai de stat cu un hl, C.A.P. mul rînd, trebuie să se a- stelelor —
la mina centrală a exploa­ sînt, tovarăşe director, ca­ Rişca şi-a realizat în între­ sigure un stoc de furaje Iria)*; Vîn;
(F 1 a c ă r îi
tării din Ghelari, o inves­ re ar putea influenţa ne­ gime sarcina, în vreme ce care să permită o mai bu­ BAT : Kran
a
nă
hrărtire
unităţile din Ţebea şi Lun­
animalelor.
tiţie pentru fier, in vede­ gativ activitatea de pro­ ca Moţilor au ' rămas da­ Şefii de ferme, brigadierii mer (Cas
rea prelucrării sterilului ducţie ? toare cu 34 şi respectiv zootehnici să urmărească HAŢEG :
bunica
din iazul de decantare al — Am cerut centralei 89 hl. Cum se explică a- respectarea întocmai a ra­ Domnul M
uzinei de preparare, pro­ noastre să judece mai a- ceastă situaţie ? în primele ţiilor stabilite în funcţie Piedone în
dultură);
5
cedeu prin oare vom ex­ tent alocarea de cote la două cooperative, care au de starea fiziologică, ges­ cătoarea (F
trage în jur de 25 000 to­ materialele de bază. între dispus de cantităţi aproape taţie şi producţia de lap­ Cuscrii (Li
ne de metal anual. Pentru necesarul tehnic şi ceea ce suficiente de furaje, cum- te ce se obţine. La toate
unele n-am avut deschisă se alocă este o diferenţă părînd puţin fin, s-a rea­ fătările să se acorde asis­
finanţarea, pentru altele, prea mare. Nu spunem că lizat o furajare corespun­ tenţă veterinară. Aceste I pi
spre exemplu cea în legă­ nu trebuie să economisim zătoare. în celelalte, hră- măsuri trebuie să stea în
tură cu retratarea mine­ materialele, dar s-a văzut, nirea animalelor s-a făcut permanenţă în atenţia con­ a Rezultatei
unităţilor
ducerilor
şi
reului, unele neconeordan- atîta timp cit am avut o cu zgîrcenie, practicîndu-se consiliului popular comu­ Rî aprilie
ţe în proiectare. Oricum, aprovizionare tehnico-ma- aşa-zisa furajare din re­ nal pentru ea zootehnia Extr. I :
pentru această din urmă terială mulţumitoare, am LM. Orăştie. Tmărul Marcel Ungureanu, îa o maşinii morcă şi nu de puţine ori din Baia de Criş să se re­ 20, 31, 20, 1
investiţie o să insistăm şi reuşit să ne realizăm şi <le găurit carcase de strung, execută constant lucrări de s-a pus în iesle numai a- dreseze. Extr. a
bună calitate.
noi mai mult. Vrem să re­ planul. Foto: VIKGIL ONOIU tîta hrană cît să asigure 43. 89. 29,
întreţinerea animalelor. TRAIAN BONDOR
Fond de <
lei.
r Ingeborg Bachinann: „Mult in ziare citesc despre V U L C A N U L planează iminenţa pcricolu- .
ITig/şi urmările sale, despre lui major), „Vulcanul" are ţ
smintiţi, despre morţi/despre .lam.es Goldstone, realiza­ ambiţia ele a depăşi frontic- i
„fără izgoniţi, ucigaşi şi miriade/ torul peliculei „Vulcanul" e rele filmelor de catastrofă, ţ YRE
de gheţuri, dar puţin despre prezent pentru a doua oară vrînd să devină un studiu i
(Urmare din pag 1) metal, 40 000 tone de me­ DELICATESE" ce îmi prieşte", pînă la pe ecranele noastre. „Corsa­ caracterologic sui generis. Şi i l
se pare că tocmai aici re-
tal vor lua direct drumul Alături de Else Lasker — Chemarea unei stări „meri­ rul din insulă", primul film zidă acea valoare a pclicu- ’ Pentru zi
metal ce se aduce odată oţelăriilor, iar alte 30 000 Schiiler, Ingeborg Bachmann dionale" a fiinţei umane : al regizorului, fusese de o lei care incită la meditaţie l Vremea si
îndoielnică.
cu cerul r
cu zgura. în momentul ac­ tone le vom trece, din cau­ este poeta germană de cea „Lăsaţi-ne călătoria ! Lăsa- valoare cu cam mai plăcută asupra complexităţii firii u- mai cădea
atit
Aşadar,
ţi-nc sub eipreşi/ori sub pal­
tual am văzut cît se re­ za dimensiunilor mai mici, mai mare notorietate. Dacă mieri, ori în crînguri de e surpriza produsă de „Vul- mane. Aşa se face că ima- \ de ploaie,
prima e o poetă a exploziei
cuperează şi apreciem şi prin procesul de aglome­ senzoriale, a trăirii acut ginea lui Fred J. Koene- i ) moderat di!
liamp (altminteri de marc
cît se pierde. Oare chiar rare. existenţiale, Ingeborg Bach- clasă) nu devine un scop în i Temperatul ii
cuprinsă
îşi
atît de neinteresantă, de Oricum, făcînd un cal­ mann’ printr-o susţine discursul sine, ci partea organică a ) plus 4 gra
elegiac-
voce
liric
insignifiantă să fie această cul, economia naţională va rcculeasă, inteligentă, căci unei structuri dramaturgice 1 1 ximă între
solide, intimplările capri-
resursă secundară lăsată fi scutită de un efort de ea ştie să fie ironică şi pa­ cioase ale naturii relevind Local se v.
canul“,
cine­
spectacol
pe un plan... secundar 1 ... circa 80 000 tone de mine­ sională în acelaşi timp. A- portocali". Poezia ei : postu­ matografic un realmente înzes­ abisuri caracterologice, tră­ Dimineaţa,
„Eu
lează
duce brum
orfică
fericirea
parţinînd
„Grupului
Iri­
47“,
Inginerul Ştefan Cornea, reu de fier anual, odată cu ge borg Bachmann îşi consti­ eu limba germană/cu acest trat cu calităţi, în ciuda sături care în condiţii nor­ Pentru l
directorul Centrului de intrarea în funcţiune a a- tuie spaţiul poetic dintr-un nor înfăşurîndu-mă/ce de faptului că nu se poate ne­ male ar fi rănras in stare , \ Vremea se
de latenţă. Accentuăm din
cercetări şi proiectări din cestei instalaţii. Pe lîngă sentiment al relativităţii, al casă îmi ţine/gonesc prin ga mobilitatea fanteziei re­ nou: scenariul creează pre- / treptat. Cc
încli­
cadrul combinatului, hune- acest avantaj putem con­ disoluţiei valorilor, manifes- toate limbile („Exil"). a volumu­ gizorale, totuşi sîntem punctul mise favorabile pentru car- ] variabil, a ş
că
Poezia
naţi
să
liminară
credem
semnala
du>n?an, ne demonstrează semna şi un altul: zgura tlnd o obstinată căutare a lui e o veritabilă ars poeti­ forte al „Vulcanului" este tografierea reacţiilor sur- i Temperatul
omenescului
autentic
printre
co ntruriul. de oţelărie, prin zdrobire, umbrele unui secol neliniştit. ca pentru înţelegerea adec­ scenariul, mai exact aportul prinzătoare. Nu este însă mai 1 l şor ziua. r
puţin adevărat că regia (şi
:
contemporaneităţii
— Por nind de la o ex- datorită compoziţiei chimi­ Titlul cărţii, „Fără delicate­ vată a nu-mi mai place/ vizibil al lui Stirling Silli- acesta e meritul ei) reuşcş- 1 ţii favorab
prant — o celebritate a li­
mei slabe.
„Nimic
pu■rienţă făcu tă pe o sta- ce, poate fi folosită ca a- sei e fără sugestia spunerii a poe­ Să/împopoţonez o metaforă/ teraturii americane contem­ te să Je fructifice )a un i / La muni
menajamente
ţi­
tice
grad tensional considerabil.
ţi*‘ pilot. am ajuns la con- mendament în agricultură nui spirit de frondă, a cru­ cu o floare de migdal ?/să porane. în ultimă instanţă, toate ca- ! cu cer no
sintaxa/pe
un
c] 1 i/ii) cii t vom reuşi, prin pentru solurile acide. Du­ zimii de a spune şi de a se răstignesc lumină î/Cine-s» e,- Pornind de la o situaţie tegoriile de spectatori vor i precipitaţii ş:
lapoviţă
vă
fect
de
liv'e-mod iul unei instalaţii pă toate probabilităţile, a- spune, Ingeborg Bachmann bate eăpăţîna/cu-atît de inu­ limită (erupţia unui vulcan părăsi sala cu satisfacţie. ţ tul va pi
nu e o poetă a aşa-numitei
d» rwupera re ■ a metalelor ceastă instalaţie va intra „elite", ca este o conştiinţă tile lucruri". pe insula Kalalcv un din Paci­ Ceea ce — să recunoaştem i ) cări de 50
grup
de
fic,
concentrînd
— nu-i puţin lucru.
di n /.cur ă, si 5 introducem în funcţiune la sfirşltul a- lucidă, interogîud realul, de oameni foarte diverşi, in­ Al.. COVACI est. (Mete.
Alexa
ciu:
la observaţii întunecate :
Sm circnitul productiv o cestui an. Era şi timpul şî ^^la ob: 6 TIBERIU DĂIONI tr-un loc deasupra căruia co)
can ti ta te de 70 900 tone cazul ! J