Page 63 - Drumul_socialismului_1982_04

7 602 @ DUMINICĂ, 18 APRILIE 1982 pag. 3

comunistă faţă de cei ce nu-şi Prioritară In procesul lacerea mărfurilor din Orăştie au fost martorii unui des?
achiziţii
şi
producţie,
Lucrătorii
cooperativei
de
mo­
Instructiv-educativ ment emoţionant, care a adus multă satisfacţie in toate
nesc conştiincios îndatoririle inimile : festivitatea II decernării Diplomei întrecerea socialistă
de
pen­
onoare
ramură
in
ocuparea
tru
locului
pe
este calitatea dintre unităţile de proiii, pe anul 1981. Momentul semni­
unările deplineşte propriile îndato- preciem sarcina de servi­ fică şi, în aceiaşi timp, răsplăteşte calităţile unui colectiv
nizaţiei riri ? — l-am întrebat pe ciu ca realizată atunci vrednic, care munceşte cu dăruire şi înaltă conştiinciozita­
a jude- tovarăşul Nicolae Ghena cînd în sectorul respectiv Interviu cu conf. dr. ing. NICOLAE ANDRONACHE te, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid,
ire teh- — secretarul organizaţiei nu avem probleme cu be­ inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean
comu- de partid. neficiarii.
— şe- — Cît se străduiesc o — Aţi avut nu demult — S-a încheiat şi cel le. Un accent deosebit vom Semnificaţia ymui momerf
nimica- spun rezultatele. Cum fac un eveniment nedorit în de-al doilea trimestru pune pe lucrările agricole
vire la aceasta ? Mai întîi căutînd bază, un accident. în ce şcolar, a trecut şi vacanţa. pe cele circa 300 ha ale © m o t î o r B Q f u t
ii eco- să fie exemplu personal, condiţii a putut avea el Ce ne puteţi spune despre loturilor şcolare, pe reali­
lectivă: Iată, avem prin plan şi loc ? rezultatele obţinute în ac­ zarea, în cea mai mare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce-i revin. Prin
u-şi va sarcina să repunem în cit­ — Evenimentul acesta tualul an şcolar ? măsură, a necesarului de
lu­
sa
ita din cuit materiile şi materiale- nedorit ne spune nouă că — în trimestrul al doi­ p r o d u s e agroalimenta- activitatea comerciali prodigioasă, prin inalt profesionalism, pre­
preocupat
s-au
din
Orăştie
se
crătorii
şi
nu e de ajuns să ne pre­ lea, sub toate aspectele, re pentru cantinele şcola­
e laţul saw si© mm£& t ocupăm ca fiecare să-şi rezultatele sînt mai bune re din gospodăriile anexe. ocupă cu răspundere de buna aprovizionare a popu­
îndeplinească sarcina ce-î laţiei, de ridicarea continuă a calităţii servirii oamenilor
ispimdt&rsia dtapiind pmhm faţă de primul : procentul O altă direcţie în care vom muncii. In acest fel, planul de desfacere pe anul trecut
revine din ■misiunea unită­ de promovabilitate este su­ acţiona este îmbunătăţirea,
ţii noastre, ci să fim a- perior la toate ciclurile de sub aspect calitativ, a ac­ a fost depăşit cu 6,1 milioane lei, obţinindu-se rezultate
tenţi la toate aspectele ; tivităţii educative din şcoli, superioare in toate cele trei domenii ale comerţului — in­
II-a al le imobilizate în stocuri muncii. Pentru că el a învăţămînt; producţia in­ cu accent pe cunoaşterea dustrial, alimentar şi alimentaţie publică. Sînt succese c a ­
tanifes- supranormative sau cu avut loc în condiţiile ne- dustrială este mai mare. Şi temeinică a sensurilor şi r e fac cinste acestui colectiv care acţionează stăruitor
lezinte- mişcare lentă. Comuniştii îndeplinirii întocmai a în­ tot la rezultate bune se pentru a contribui la înfăptuirea politicii partidului de ri­
■st cri- implicaţi în această sarci­ datoririlor pe linia protec­ înscrie si participarea la semnificaţiilor p o l i - t i c i i dicare coritinuâ a nivelului de trai al poporului. Acest
nă, între care i-am numi ţiei muncii de către un şef faza naţională a olimpia­ partidului şi, de asemenea, mod de a gindi şi acţiona — cu pasiune, cu conştiincio­
tre ge- pe Nicolae Henţiu, George- de formaţie de lucru. delor şcolare, răsplătită cu pe intensificarea mişcării zitate — i-a adus cooperativei din Orăştie, pentru a treia
1 Ioan ta Sabo, Gheorghe Bogdan Iată, /prin urmare, un oară c consecutiv, Diploma de onoare pentru ocuparea lo­
m res- n-au abordat-o doar de la fapt nu chiar din catego­ cului II pe'ţară în întrecerea socialista. Este momentul să
rtimen- nivelul planului. Ei ştiu că ria faptelor diverse, care în trimestrul şcolar -are incepe miine menţionăm .că - stimulaţi de succesele obţinute in ■anul
ă facă introducerea în circuitul pune în lumină complexi­ trecut — /colectivul cooperativei a păşit in 1982 cu licită­
>rul pe economic .a cît mai multe tatea noţiunii de ,,a-ţi în­ ri rea ’iermâ 'de a spori valenţele activităţii sale.'Ca urma­
valori imobilizate înseam- deplini întocmai îndatori- < 23 de premii şi menţiuni, artistice în vederea serbă- j re, planul de desfacere pe trimestrul I al acestui an a
faţă de 18 cîte am obţinut
rjlor de sfîrşit de an, rpe ,
. se în- nă cîştig pentru societate rile de serviciu". Am cău- , anul trecut, »dirftre care 3 «prezenţa -meritorie în .,fGîn- ’fost 'depăşit cu 1,5 milioane lei. Felicitări harnicului -colec­
ut. Din şi au .acţionat în virtutea tat în dezbaterile din . locuri I pe ţară (la mate­ tarea României". .Acestea ; tiv -dl 'coooerativei din Orăştie !
ca şi acestui raţionament. în- adunările generale ale co- :
inde o seamnă că fiecare la grupa muniştilor de la Baza matică, chimie şi limbi sînt şi obiectivele întrece- î TRAIAN BONDOR
care a lui de materiale s-a stră- judeţeană de aprovizionare moderne) şi -doi partici- >rii „Pentru o nouă călită- j
psurile, d' ’"' să depisteze în uni- tehnico-materială această 'paiîţi în loturile ‘naţionale. te ‘în ‘învăţămînt", /în plină -
Aş vrea să /precizez că ma­
desfăşurare în acest tri-
cît şi tâţi economice imdbilizări- înţelegere complexă -a no- t joritatea (ocupanţilor locu­ imestru /între şcolile jude- Un debut bun
tfirma- le, să le evalueze, să ,gă- 'ţiunii şi n-am găsit-o decît rilor I şi II sînt elevi ai ,ţului. '
operire sească .loc de desfacere sporadic şi palid reprezen- ‘ ■liceelor industriale. '{Urmare din -pag. 1) paus forţat", -datorită 'de­
>e_ anul pentru ele şi să le expe- tată. Acum a fost sesizată — Cum se -continuă -ac- ţ fectării pompelor -ou prici­
1
Dr’imele dieze unde este nevoie. A- această carenţă dar preţul ' — Bentru a ^continua (re­ /ţiunea ide -orientare şcola- | PfCiR. 'din 31 martie a.c. na şi lipsei pieselor ‘de
m uni- ceasta nu se poate realiza este ştirbirea integrităţii zultatele bune, care sînt ■ră şi .profesională-? 1 iEste-voiiba de asimilarea şi schimb. "De regulă, -oînd se
i depă- doar mişcînd hîrtii, ci corporale a unui om. Am preocupările Inspectoratu­ — Deja ne aflăm în a executarea în atelierele defecta o asemenea pompă,
; apro- printr-o muncă concretă în ţinut să alăturăm în acest ; lui şcolar judeţean, ale ca­ doua etapă a acţiunii. Este i /proprii .a unor piese şi;sub- se înlocuia cu âlta nouă,
e, ceea teren, prin multă trudă. Şi articol fapte care aparent drelor didactice şi elevilor timpul în care între licee * ansamble -de ila utilajele ăl cărei preţ este ‘de 30*000
de im- astfel noi reuşim să depă- mai greu ,/pot fi alăturate hunedoreni în itrimestrul şi şcolile generale /esxistă o ii ./grele hidraulice aduse ‘din lei. Recondiţionată, ca 'cos­
în ve- şim acest indicator cu mai în cadrul moţiunii 'de exi­ -care Începe miine ? -strînsă /conlucrare, se des­ import. .în acest scop, de tă -doar ‘20 000 lei -şi /func-
unităţi mult decît dublul planului, genţă fermă, -comuniŞtă a — In /primul .rând ne făşoară acţiuni comune curînd /aici a fost pusă în 'ţionea/ă 'la fel de ibrne ca
dziona- — .Tovarăşe Ghena, exis- organizaţiei de .partid faţă /preocupă /perfecţionarea şti­ pentru a-i familiariza pe funcţiune linia de .fabrica­ una nouă. Deci, :30<000 lei
ă a în- tă în unitatea dumneavoas- de modul cum fiecare om inţifică şi metodică a /ca- ■elevii ‘clasdlor -a ViIII-a cu ţie pentru mecanică fină, economisiţi la -o singură
cătoare tră cazuri de oameni care a! muncii îşi îndeplineşte fdrelor, 'care trebuie să-şi cerinţele Snvăţămîntului li­ destinată realizării în serie pompă. înmulţindu-i cu
doar mimează că-şi fac îndatoririle de serviciu. /continue /pregătirea din neal. A -început -şi acţiunea /■a vsntilelor -şi altor ele­
e stră- datoria, avînd grijă să se Dar numai aparent, ;pen- •-cursurile organizate în de /patronare ?a şcolilor ;ge- mente componente ale 3 000 de pompe, cîte avem
n orga- „acopere" cu hîrtii'? tru că -exigenţei comuniste ‘timpul vacanţei -prin /ac­ nerâle de către licee, ;ac- pompelor de injecţie de la planificat să recondiţionăm
tră de — Nu am putea 'face a- nu trebuie sări scape nici ţiuni -individuale, -axate pe 'ţiune ce are loc pe baza maşinile respective. Pe în acest an, putem vedea
ma fie- firmaţia globală că nu mai unul dintre aspectele atât ‘cercetare. Activitatea de unor programe cu obiecti­ noua linie urmează a se eă, intr-adevăr, economiile
din u- există asemenea oameni.In ■de diverse ale activităţii -cercetare desfăşurată în asimila şi introduce în lu­ sînt de ordinul zecilor de
•nţă fa- orice caz -ei .sînt puţini. Şi de fiecare zi. •timpul anului şcolar se va ve concrete. ‘Sînt — în cru 80 de repere — de milioane. Asta fără /să mai
îşi în- aceasta pentru că noi a- ION CIOCLEI finaliza în iunie printr-o mare — obiectivele pe /ca­ .fapt, /se pot executa piese punem la socoteală faptul
sesiune judeţeană de co­ re le avem în vedere şi de schimb pentru pom­ că, proeedînd aşa, /reducem
municări ştiinţifice. .De a- pentru a căror împlinire pele de injecţie de la substanţial importurile.
semenea, la sfîrşitul anului vom acţiona cu toată res­ toate tipurile de motoare Aspectele relevate, -mul­
■şcolar, se vor organiza /ex­ ponsabilitatea. Diesel — dintre care deja te alte asemenea realizări
poziţii de creaţie tehnico- o mare parte au fost o- de aici ne conduc spre o
/ştiinţifică eu participarea VIORICA ROMAN mologate. Ce înseamnă a- singură concluzie: La între­
-cadrelor ‘didactice si a -ele­ cest lucru ? Iată un singur prinderea de producţie in­
vilor. /Finalitatea acestei o N.R. Joi, 22 aprilie, exemplu, pe care ni l-a dustrială pentru construc­
preocupări este încheierea Televiziunea română ne o- dat tot inginerul Ioan Cor- ţii căi ferate Deva preocu­
trimestrului III cu rezulta­ 'feră, de la orele T6,05, re­ doş. pările privind reducerea
te superioare celui de al portajul „Ziua profesiuni­ — ‘-Pompele de injecţie importului şi cble menite
doilea, realizarea creşterii lor hunedorene". Aşadar, sînt cele mai sensibile şi să ducă la îndeplinirea
promovabilităţii şi scăderii pe micul ecran — acţiunea se defectează foarte des. sarcinilor şi creşterea com­
mediocrităţii de la un tri­ de orientare şcolară şi pro­ Multe excavatoare, auto- petitivităţii la export se
mestru la altul. .Al doilea fesională din judeţul nos­ încărcătoare frontale ş.a. află pe acelaşi plan al
mare 'obiectiv pe care-1 tru. i stau multă vreme în „re­ priorităţii absolute.
vom urmări este instruirea
practică a elevilor prin
realizarea unei depline Mură-n gura DEZLEGAREA CAREULUI APAKIJT
concordanţe între cerinţele ÎN ZIARUL NR. 7 596 :
1) Emincscu — Ac ; 2) Nară — Ndtură ; 3)
planului de -producţie şi ORIZONTAL : l) Gustarea gustării — La re­ Elo — E — Răsad ; 4) Sadoveanu — U5) Ci
cele ale programei şcolare, ce ; 2) Cu repetiţie... gramaticală; 3) Haină — Merg — cic ; G) U — Martie — U ; 7) Dată
educarea în spiritul dra­ pentru perlă — Cadru de bază la periferia... — Aramă ; 8) Sur — Cale — Ir ; 9) Amor —
Mezină ; 10) Păcală — Isac ; 11) As — Mi­
gostei faţă de muncă, în artei ; l) Aici stă unul mal mic — Sfat lejer;
s-a încheiat, pionierii Şcolii /generale nr. 3 Hunedoara au participat 5) Ultimii ani ! — Sfatul cezarului ; G) într-o nier — I.
tajare a zonelor verzi, de gospodărire şi înfrumuseţare. sensul conştientizării, al ureche — Lovitură de pedeapsă... în vînt; 7)
realizării unor lucruri uti- Printre cuvinte ! — Tei 1 ; 8) La pian ! — Fă­ Mat in două mutări
ră amînare ; 9) Creşte la-ntuncric — Te-nşea-
lă pe faţă ; 10) Perimetrul unei manifestări. —
Cu repetiţie. CONTROLUL POZIŢIEI :
problemă" sînt şi... problemele colectivului calcă cu dreptul — Răstoarnă pămîntul; 3) ALB : Rh7, Db3, NC4, Cf7, pg7.
VERTICAL : 1) Lucru mecanic (pi.) ; 2) Nu
NEGRU : RfG, peG.
A ridica-n bloc — La bătaie — Alunecă pe SOLUŢIA PROBLEMEI
răi fâ- ciumi. Virgil Munteanu din damnată pentru trai parazi­ tre : Ioan Boldor, din Văr­ buze ; 4) Trase pe sfoară — Din întîmplărilc DIN NUMĂRUL 7 59G
unei nopţi de vară ; 5) Cu chin şi vai... prin
ă utilă satul Vărmaga are „boala" tar, dar se vede că nu a maga şi Petru Nicula din buzunări ; 6) La circ! — Blestem ; 7) O fe­ 1. Nd7 — al C5 — C4
nticipa petrecerilor. Dar nu şi plă­ învăţat nimic. Asemenea a- Nojag lucrează acum efec­ meie de bază ; 8) O bucată de mătase — Fire 2. Dg3 — 12
3. Df2 — f3, fă sau Nc2 mat.
iroduc- cerea de a munci. A cunos­ titudini faţă de muncă au tiv la Exploatarea minieră de nisip 1 ; 9) Încrucişate şi împerecheate la Rel — fa
ativ al cut rigorile legii, dar se pa­ şi' Baczai 'Carol din Nojag, Certej, Ioan Bota din Topli- umăr (sing.) — Un toc de bătaie ; 10) Se duce 2. Nai — c2 Rfă — cG
la ghicit — Sub coroană,
:ialiste, re că nu a înţeles nimic din Viluţ Rad din Certej, Remus ţa la secţia din Deva a în­ 3. Dg3 — g8 mat.
1...................
. Re4 — d5
3 avem treprinderii de mecanizare a CONSTANTIN GAVRILĂ ■2. Dg3 — g4 C5 — C4
socia- agriculturii, Ioan Poenar la Deva 3. Dg4 — fă mat.
ăţi, în Exploatarea minieră Deva,
a trăi. soţia sa Maria Poenar la
marea Trustul de construcţii montaj 1 2 ; 3 4 5 6 7 Sg|9 m W a U f U f
are se clemenţa lor. Işi satisface Gherman din Hondol şi alţi minieţ Deva - şantierul Cer­ i| W a
eptate, plăcerea din banii pe /care cîţiva. tej, iar Cornel Fiorea la sec­ 2 j
cei şapte copii ai săi îi Care este urma de satis­ ţia din Vărmaga a întreprin­
cerşesc şi din ajutorul pe ca­ M va
comu- re consoarta sa îl primeşte facţie, de care vorbeam, a derii forestiere. Cei mai 3 1
comu- interlocutorilor noştri ? mulţi dintre ei işi îndepli­
tin Co- de la stat drept ajutor pen­ — Am considerat întotdea­ nesc conştiincios îndatoririle, 4 1
onsi li ti­ tru mamele cu mulţi copii. una - ne spunea Constantin duc acum o viaţă demnă. 5 H
Crişan Tatiana din Săcărîmb
ni c. nu mai convieţuieşte cu so­ Cotar — ca pe lingă fermi­ Această reuşită vorbeşte m __
i dum- ţul şi nu munceşte nicăieri. tate în aplicarea legii să despre încă un alt adevăr : 6
are nu facem tot ce este posibil eforturilor celor care au mi­ in
L-a abandonat pe el şi pe pentru încadrarea în muncă siunea de a veghea ca via­ 777^,
■cei ,doi copii care, părăsiţi a ceior care ,au căzut în ţa să poarte mereu girul 7 m
î satul şi de tată, au fost internaţi greşeală ori s-au convins muncii, trebuie să-l adăugăm 8 j 4^
ii. Sur- •la Leagănul de copii din singuri că nu este bine să şi pe al nostru, acela de a m
isia ta- Hunedoara. Din ce trăieşte repete -asemenea fapte. Po­ ■nu uita, cînd zidim, de cei §9
i aspre ,nu ştie nici ea, sau poate menim cîleva nume de oa­ care n-au vrut să urce pe 1 m V/V//.
ce ba- nu vrea s-o spună. Deşi are meni care .au recepţionat trepte odată cu noi. 10 p |
rin cîr- doar 25 de ani a (ost con- pozitiv la îndemnurile noas­ VASILE PÂTAN w k