Page 65 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 65
Vluvv'A
Vizita oficială prietenie
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! g
Uâ
i«V|
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
%%
R.P.D.Coreeană
Convorbiri oficiale
La Phenian, la Palatul pra activităţii de construc sarea procesului de destin
Kimsusan, au început la ţie socialistă în cele două dere.
18 aprilie convorbirile ofi ţări, a problemelor pe care Trecerea în revistă a si
ciale dintre t o v a r ă ş u l le rezolvă cele două parti tuaţiei mondiale actuale a
Nicolae Ceauşescu, secretar de pentru asigurarea pro evidenţiat identitatea de
general al Partidului Co gresului economic şi social. păreri sau puncte de vede
munist Român, preşedintele în continuare, cei doi re apropiate, hotărîrca ce
Republicii Socialiste Româ conducători de partid şi lor două partide şi ţări de
Anul XXXIV, nr. 7 603 MARŢI, 20 APRILIE 1982 4 pagini — 50 bani nia, şi tovarăşul Kim Ir de stat au abordat un cerc a intensifica conlucrarea iu
Sen, secretar general ai Co larg de aspecte ale colabo viaţa internaţională in fo
Parti
mitetului Muncii din al Coreea, rării româno-coreene. O a- losul cauzei independenţei,
Central
dului
deosebită
acor
P le n a r a e x t r a o r d in a r ă a C o m it e t u lu i Democrate i 1 tenţie colaborării este dezvoltă socialismului şi păcii, co
problemelor
l i c
în
u
preşedintele R
p
dată
e
b
înţelegerii
si
laborării
tre naţiuni.
rii
Co
economice
Populare
reene. dintre cele două ţări, rele- întîlnirea şi convorbirile
ju d e ţ e a n d e p a r t id Actualul dialog româno- vîndu-se necesitatea ridică dintre tovarăşii Ir Nicolae
★
Kim
Seu
rii acestor raporturi la ni
Ceauşescu
şi
coreean, la nivel înalt, pri velul înalt pe care l-au a- s-au desfăşurat sub semnul
lejuit de vizita conducăto tins relaţiile politice dintre înţelegerii şi respectului
lori a avut loc, la Deva, cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i ducţia marfă industrială, rului partidului şi statului Partidul Comunist Român reciproc, al prieteniei si
plenara extraordinară a Nicolae Ceauşescu, secreta între acestea se numără nostru în Republica Popu şi Partidul Muncii din Co solidarităţii ce caracteri
Comitetului judeţean de rul general al partidului, la Combinatul minier Valea lară Democrată Coreeană, reea. S-a subliniat că e**- zează relaţiile dintre po
partid. plenara C.C. al P.C.R. din Jiului, întreprinderea mi a continuat, luni dimineaţa, nomiiie celor două ţări, în poarele, partidele şi ţările
La lucrările plenarei au 31 martie 1982. nieră Hunedoara, întreprin în cadrul unei noi şi fruc plină dezvoltare, oferă po noastre.
participat membrii şi mem Reliefînd marile cerinţe derea ,,Marmura" Simeria, tuoase runde de convorbiri. sibilităţi largi pentru spori ★
brii supleanţi ai Comite-* puse de către secretarul Fabrica de încălţăminte La convorbiri participă : rea substanţială a schim T o v a r ă ş u l Nicolae
tului judeţean de partid, general al partidului in fa Hunedoara şl altele. A fost burilor economice şi inten Ceauşescu, secretar general
Din partea română — to
membrii comisiei de revi ţa industriei la Plenara C.C. depăşit planul pe judeţ cu varăşa Elena Ceauşescu, sificarea colaborării şi coo al Partidului Comunist Ro
în
producţie,
în
perării
zie şi ai colegiului de al P.C.R. din 31 martie 24 milioane kWh energie membru al Comitetului Po condiţii reciproc avanta mân, preşedintele Republi
partfd. Au participat, de a- a.c., planara a scos în electrică, 12 000 tone huilă cii Socialiste România, si
al
C.C.
semenea, ca invitaţi, se evidenţă f a p t u l că or netă, 2 100 tone fier în mi litic Executiv al viceprim-mi- joase. tovarăşa Elena Ceauşescu
P.C.R.,
prim
cretarii comitetelor comu ganizaţiile de partid din- nereu, 3 400 mc prefabrica nistru al guvernului, cele ★ s-au reintîlnit, luni dtipă-
nale ţ;lo partid. tr-un număr mare de în te din beton, 40 000 mp ţe lalte persoane oficiale. T o v a r ă ş u l Nicolae ainiăză, cu tovarăşul Kim
treprinderi hunedorene s-au sături de mătase şi altele. Ceauşescu şi tovarăşul Kim ir Sen, secretar general al
Plenara a dezbătut mo Un număr de 28 unităţi au Comitetului Central al
dul în care au fost reali mobilizat susţinut în pri Din partea coreeană — Ir Sen au avut, luni după- Partidului Muncii din Co
la
bune
zate prevederile planului mul trimestru şi au obţinut obţinut rezultate calculată pe Li Giong Ok, membru al ainiază, o nouă convorbire reea, preşedintele Republi
Prezidiului
Biroului
Politic
producţia
netă
oficial
dialogului
unic de dezvoltare econo- rezultate bune. Astfel, or al C.C. al P.M.C., premie în cadrul înalt româno-eo- cii Populare Democrate
nivel
la
mlco-socială în profil te ganizaţiile de partid, co baza producţiei fizice şi a rul Consiliului Administra reean. Coreene, şi tovarăşa Kim
ritorial pe trimestrul I în lectivele de muncă din 64 reducerii cheltuielilor ma tiv al R.P.D. Coreene, cei Săng E.
timpul
cei
industria şi agricultura ju de unităţi economice au ra teriale. lalţi membri ai delegaţiei. doi în conducători întîlnirii, partid în cadrul acestei noi în-
de
deţului Hunedoara, în lu portat pe primul trimestru Reîntîlnindu-se sub sem şi de stat au procedat la tîlnlri, care s-a desfăşurat
mina sarcinilor reieşite din depăşiri de plan la pro (Coniinuare in pog. s 2-ej nul dorinţei comune de a un schimb de vederi in ce într-o atmosferă priete
găsi noi căi şi mijloace ca priveşte principalele pro nească, de stimă recipro
re să asigure întărirea con bleme cu care se confrun că t o v a r ă ş u l Nicolae
ază
MINA LUPENI re-Relezat se acţionează ^ tinuă a prieteniei şi colabo tă in prezent lumea, ulti Ceauşescu şi tovarăşul Kim
ir
Sen.
Elena
tovarăşa
SECTORUL V — cu forţe sporite în mul iul- } rării dintre ţările, partidele mele evenimente şi evolu Ceauşescu şi tovarăşa Kim
6 800 TONE te „zone fierbinţi" ale şi popoarele noastre, tova ţii înregistrate în diferite Săng E s-au întreţinut cu
DE CĂRBUNE viitoarei hidrocentrale. Po răşii Nicolae Ceauşescu şi zone ale globului, caile de d eosebi ta cordi a! i ta te.
PESTE PLAN lingă lucrările de la cen Kim Ir Sen, au continuat acţiune pentru soluţionarea
informarea reciprocă asu- stărilor conflietriale, relan (Continuare ir» pag o S-al
în întrecerea socialistă trala subterană, baraj,
ce, se desfăşoară ia mina aducţiunile principală şi
Lupeni pentru a da pa secundară şi de la micro-
triei mai mult cărbune, hidrocontralelo din aval, Sesiunea teiului popular judeţean
cele mai bune rezultate la
zi le înregistrează colec so dă zor la beton ar ea Ieri a avut loc, la Deva, gramul de îmbunătăţiri tru protecţia mediului în
tivul sectorului V, condus galeriei do fugă — de la sesiunea Consiliului popular funciare şi amenajarea ba conjurător.
do Gheorghc Cotormani. debuşate spre centrala judeţean, care a dezbătut zinelor hidrografice, pre Materialele prezentate şi
Organizîndu-şl temeinic subterană —, a cărei stră Raportul ou privire la sta cum şi proiectele de liotă- participanţii la dezbateri
lucrul în abataje, pe bri pungere a avut loc la diul realizării programului rîri pentru aprobarea ,,Pro au reliefat, în lumina im
găzi şl schimburi, folo sfîrşitul lunii trecute. A- judeţean de autoaprovizio- gramului de măsuri cu perativelor formulate de
sind integral timpul de plicînd o soluţie modernă nare pe trimestrul I 1982 privire la asigurarea rea secretarul general al parti
lucru şi utilajele din do de pînâ acum, să se men şi măsurile ce se impun a lizării sarcinilor în dome dului, tovarăşul Nicolae
tare, minerii din sectorul ţină în fruntea hărniciei de lucru, cu pompe de fi luate în continuare pen niu] aulocondueorii şi au Ceauşescu, la plenara C.C.
V au extras peste preve şi a succeselor în pro beton de 20 mc pe oră, tru înfăptuirea nivelelor to aprov izi on ă ri i teri loriule al P.C.R. din 31 martie a.c.,
derile de plan pe trei ducţie. încercate şi omologate la planificate pe anul 1982. în a populaţiei din judeţul a legilor adoptate de Ma
luni şi două decade din Rîu Marc-Retezat, forma cadrul ordinii de zi au fost Hunedoara, reorganizarea rea Adunare Naţională,
acest an mai mult de RITMURI INTENSE ţia condusă de Alexandru dezbătute, de asemenea, in componenţei Consiliului ju p r e o c u p a r e a consilii
(>500 tone de cărbune LA BETONAREA formarea cu privire la ac deţean de control munci lor populare, organelor a-
codiificabii de bună cali GALERIEI DE I-’UGA Baboş speră să realizeze tivitatea comitetelor şi bi gricole judeţene şi condu
tate. Ei sînt hotărîţi ca, productivităţi de peste toresc al activităţii econo cerilor unităţilor agrico
în cinstea zilei de î Mai, Pe amenajarea hidro 35—37 metri pe lună la rourilor executive ale con mico şi sociale, reorgani le, sub conducerea şi în-
să amplifice realizările energetică de la Rîu Ma- lucrările do betonare. siliilor populare şi a orga zarea Comisiei jydeţene de
nelor agricole pentru înfăp demografie şi reorganiza
tuirea sarcinilor din pro rea Comisiei judeţene pen (Coniirtuaro in pag a e-oî
— a — » — « — — »-■» — o — — » * — » ■ 9 — a — <i — ® ® ----- ffl __ ® _ ®
CAMPANIA AGRICOLĂ
Puterea calorică a cărbunelui ... DE PRIMĂVARĂ'
preparai Petri poate si trebuie si crească şi erbicidarea cerealelor păioase
Semănatul porumbului
După cum s-a subliniat Dîlja şi Petrila. Cum îşi de la preparaţia Petrila cu 48 400 tone. Inginerul Ni acţiuni prioritare
la recenta şedinţă a Comi onorează preparatorii obli un bilanţ nesatisfăcător, colae Tătar, şef de secţie
tetului Politic Executiv al gaţiile faţă de energeti- la majoritatea indicatorilor, adjunct la preparaţia Pe- In aceste zile, cînd sta acţiuni s-au realizat pe su
cieni ? rea vremii s-a ameliorat, prafeţe apreciabile, ceea ce
C.C. al P.C.R., realizarea inclusiv la cărbunele livrai LlViU BRAiCA
planului de extracţie a căr Primele trei luni ale a- sînt necesare eforturi deo oferă garanţia obţinerii u-
nului au fost încheiate de centralelor electrice, la ca sebite din partea tuturor nor recolte sporite la hec
bunelui şi de producere a către colectivul de muncă (Continuare în pag. a 2-a) lucrătorilor ogoarelor pen tar. Bune exemple de ur
energiei electrice pe bază re restanţa se ridică la tru efectuarea cu maximă mat în aeest sens oferă
de cărbune, în vederea sa
operativitate şi la un înalt I.A.S. Mintia şi Simeria,
tisfacerii tuturor necesită nivel calitativ a întregului C.A.P. Romos, Ilia, Bretea
ţilor energetice ale econo volum de lucrări agricole Streiului, Băcia şi altele.
miei naţionale trebuie să rămase în restanţă. Odată în legătură cu semăna
stea în centrul atenţiei mi cu încheierea grabnică a tul porumbului în unităţi
nerilor şi preparatorilor din plantării cartofilor de le agricole din consiliul li
toate centrele miniere ale toamnă pe toate suprafe nie agroindustrial Deva,
ţele planificate, se impun directorul S.M.A., ing. Ino-
ţării. Se ştie că o mare
parte din cărbunele de măsuri energice şi o orga cenţiu Tetea, ne-a relatat
nizare ireproşabilă a mun că există realmente con
Valea Jiului este valorifi cii in vederea însămînţă- diţii ca acţiunea să fie
cat în centralele electrice rii, pînă la sfîrşitul acestei realizată în mai puţin de
de la Mintia şl Paroşeni. decade, a porumbului şi zece zile pe întreaga su
Cel mai mare furnizor de erbicidării cerealelor pă prafaţă stabilită — 822
cărbune energetic din Va ioase. în unităţile unde hectare. în fiecare unitate
lea Jiului este preparaţia timpul bun de lucru în sînt suprafeţe pregătite şi
Petrila, care prepară căr cîmp şi mijloacele mecani imediat ce^ starea terenului
bunele extras de la patru I.M. Urlcani. Brigada condusă dc destoinicul miner Si raion Budescu contribuie din
plirt la plusurile înregistrate dc colectiv do îa începutul anului. Foto: ŞT. nemecsek zate au fost folosite cu
mine < Lorica, Livezeni, randament ridicat aceste (Continuare în pag. a 4-af
