Page 66 - Drumul_socialismului_1982_04

pag 2 DRUMUL SOCIALISM

. P l e n a r e extraordinara a Cura privesc comunişfii dira C.A.P. Birtin
I f
Es
C o m i t e t u l u i j u d e ţ e a n d e p a r t i d 11,00
răspunderea lor pentru redresarea
11.05
(Urmare din pag. 1) secundare şi recuperabile. economică a cooperativei
în agricultură un accent 11.30
Cu toate aceste rezultate deosebit trebuie pus pe 12,10
bune obţinute de industria încheierea semănatului la Cooperativa agricolă de mult depăşite pe seama turi furajere sînt puţine. îmbunătăţi baza furajeră ? 12,35
judeţului, atît în informa­ toate culturile, pe toate producţie din Birtin, co­ fătărilor din acest an. Toată primăvara, vara şi — Trebuie să cosim a- 12,10
rea prezentată cît şi în suprafeţele planificate. în muna Vaţa de Jos, nu este Iată, prin urmare o ba­ toamna aceasta le vom ţine nul acesta tot ce n-atn co­ 13.00
luările de cuvînt s-a scos continuare, organizaţiile de o unitate economică prea ză materială sănătoasă în- în tabără şi astfel vom pu­ sit anul trecut la Cerboaia.
în evidenţă că activi­ partid din agricultură tre­ puternică. Ba chiar s-a zbă­ tr-un sector care trebuie tea recolta fin mai mult şi Din păşunea rezervată pen­ 10.00
10.05
tatea primului trimes­ buie să asigure mobilizarea tut în multe greutăţi şi se făcut neapărat şi rentabil. de pe terenul rezervat pă- tru vitele proprietate per­ 10.25
tru a marcat în indus­ tuturor forţelor şi mijloa­ mai zbate încă. Şi totuşi, Cum gîndesc comuniştii şunatului pe vatra satului. sonală trebuie să se reţină 10,45
trie şi o serie de minusuri. celor de mecanizare la în­ comuniştii care acţionează din C.A.P. Birtin în per­ Asta am hotărî t-o în con­ o parte şi pentru vitele 17.25
Ele s-au făcut simţite în treţinerea în bune condiţii aici, fie în conducerea ac­ spectivă răspunderile ce le siliul de conducere. C.A.P., cînd vor veni în 17,50
rezultatele obţinute de mu­ a culturilor şi a legumelor, tivităţii fie direct în pro­ revin pentru redresarea e- — Noi, din lipsă de fu­ septembrie din tabără, să 18,00
nicipiul Deva, oraşele Brad, în zootehnie, deşi recensă- ducţie, nu au luat şi nu conomică a cooperativei raje am scos oile în păşu­ nu le legăm irhediat de
20,00
Călan şi Orăştie, rezultate mîntul a scos în evidenţă privesc ca o fatalitate sla- lor ? ne la Ponor de pe acum grajd. 20.30
v
sub posibilităţi şi care au unele creşteri la efectivele ba' productivitate a solului, Discuţia pe această temă — intervine Veronica Başa. Iată deci că soluţii sînt. 20,40
tras în urmă întreaga eco­ de ovine, bovine şi porcine, desele revărsări peste re­ o purtăm la grajduri, la o- La Bulzeşti, unde sîntem Le găsesc oamenii. Sînt şi
nomie a judeţului. trebuie acordată atenţie coltă ale Crişului Alb sau ra 15, la începutul activi­ repartizaţi cu tabăra de întrebări la care cele două 20,50
în viitor atenţia organe­ mai mare îmbunătăţirii ca­ insuficienţa, în anumite tăţii de după-amiază în vară nu le putem trimite. comuniste cu muncă de
lor şi organizaţiilor de lităţii efectivelor, asigură­ perioade, a mijloacelor de. zootehnie, cu comunistele — Prin ceea ce ne-aţi răspundere în conducerea
partid trebuie îndreptată rii bazei furajere. plată a unor activităţi. Ei Zelma Petrucean, secreta­ spus se va realiza echili­ C.A.P. au rămas descum­ 22,20
prioritar pe direcţiile sub­ în continuarea lucrărilor, gîndesc si acţionează în rul organizaţiei de bază a brul balanţei furajere la pănite. Ca aceasta de pildă: 22,30
liniate cu claritate de se­ plenara a adoptat unele numele unui scop : redre­ C.A.P., Veronica Basa, nivelul efectivelor planifi­ „Credeţi că nivelul de ve­
cretarul general al parti­ măsuri organizatorice : sarea economică a coope­ preşedintele C.A.P., Orten- cate ? nituri pe care-1 aduce tur­
dului în cuvînta-rea la re­ sia Miclea, operator însă- Ne răspunde Zelma Pe­ ma de oi reprezintă maxi­
centa plenară a C.C. al — eliberarea tovarăşei rativei lor. Şi s-au mobi­ mînţător şi Clara Stanciu, trucean : mum posibil ?“. Şi într-ade-
P.C.R. : creşterea producţiei Ana Boşorogan din funcţia lizat pentru a folosi bine brigadier la zootehnie. Cum . — De echilibrat nu se va văr nu reprezintă maxi­
de cărbune cocsificabil şi de secretar, de membră a condiţiile pe care le au, se vede, activitatea în echilibra, dar va trebui să mum. Şi în acest caz exis­
propice
energetic, creşterea ponde­ biroului şi din Comitetul zarea lor zootehniei. Mobili­ C.A.P. Birtin o conduc şi ne apropiem cît mai mult tă soluţii de a mări veni­ Tir
n-a
fără
rămas
maţi
rii energiei pe bază de căr­ judeţean de partid Hune­ o desfăşoară în cea mai de necesar. Am semănat şi turile. Trebuie numai apli­ lilaie
bune, realizarea producţiei doara ; rezultat. Efectivul total de mare parte femeile, bărba­ vom mai semăna trifoi în cate cu curaj, cu implica­ rităţi
fizice sortimentale planifi­ — alegerea tovarăşului bovine şi-l realizează, — ţii fiind încadraţi în mun­ jurul grajdurilor, în total rea in răspunderi a între­ agric
cate, folosirea mai bună a Gheorghe Matei în funcţia chiar cu depăşiri pe sea­ că în industrie. 14 ha. Am discutat în con­ gului colectiv ele conduce­ lotlii
ale i
utilajelor, întărirea disci­ de secretar cu problemele ma prăsi lei proprii. Efecti­ — Cum veţi rezolva pro­ siliu şi am găsit posibili­ re, cu consultarea coope­ cuito
plinei muncii, readucerea muncii organizatorice al vul matcă, de asemenea, blema furajării animalelor tăţi pentru încă 8—10 hec­ ratorilor, Important este inţifi
în circuitul economic a cît Comitetului judeţean de se va completa si îmbună­ în acest an şi în sezonul tare pe alte terenuri. Am că la Birtin aameţui cred feri n
mai multe materii prime partid. tăţi calitativ tot din prăsi- de stabulaţie 1982—1983 ? însămînţat sfeclă furajeră în posibilitatea redresării, inişo
locvi
lă proprie si foarte puţin — Ne-am gindit şi noi pe 2 hectare. iar comuniştii sînt convinşi misii
din cumpărări, valorificînd mult la asta — ne răspun­ — Dumneavoastră, tova­ că, prin măsuri bine gîndi- tia i
Sesiunea Consiliului popular judeţean vacile tarate şi bătrîne. de Zelma Petrucean. Ani­ răşă Clara Stanciu, ca bri­ te, cooperativa lor va pros­ Ti mi
Turma de oi creşte şi e- malele sînt multe, terenu­ gadier în zootehnie ce pă­ pera.
(Urmare din pag. 1) zervelor de creştere a pro­ fectivele planificate vor fi rile de fînaţ, păşune şi cul­ rere aveţi, cum se poate iON CîOCLEi
ducţiei agricole vegetale şi
drumarea Comitetului ju­ animale, inclusiv în cadrul
deţean de partid, pentru gospodăriilor populaţiei,
DE
realizarea programului de care deţin o pondere în­ îmbunătăţirea calităţii produselor (Pati
autocondueere şi autoapro- semnată în asigurarea auto- Juliii
vizionare teritorială pe aprovizionării teritoriale, ţ.ul c
primul trimestru al acestui fiecare cetăţean fiind che­ de panificaţie - preocupare de prim ordin lor) ;
moai
an şi măsurile ce se im­ mat să se implice cu în­ (Fiat
pun în scopul înfăptuirii treaga răspundere şi pu­ Cu prilejul controlului e- prin care se cerne făina la ţionării dispozitivelor de (Si tic
obiectivelor stabilite pe tere de muncă în realiza­ fectuat de un colectiv al unele secţii (franzelărie umectare, aspectul comer­ fără
rea sarcinilor economlco- CâtUl
anul 1982. în acest context Comitetului judeţean de Deva, Călan şi Brad), fo­ cial al produselor nu este (Con:
s-a subliniat necesitatea ca sociale ce revin fiecărei lo­ partid şi ai centralei de losirea unor site rupte, în­ totdeauna corespunzător. ŞAN)
calităţi a judeţului nostru. Bal ir
organele locale ale puterii Sesiunea a Ivtărit eli­ profil la întreprinderea de fundate sau necurăţate (con­ Ca urmare a deficienţelor (7 N
de stat să desfăşoare in berarea tovarăşei Ana Bo­ morărit şi panificaţie şi stituie cauze ale pătrun­ semnalate în procesul teh­ Vocii
(Mu n
c o n t i n u a r e o susţinută şorogan din funcţia de vi- fabricile aparţinătoare s-au derii în aluat a unor cor­ nologic,, lasă de dorit cali­ Un
muncă politică şi organi­ <«preşedinte al Comitetului constatat o serie de aspec­ puri străine. în plus, nedi- tatea unor produse îndeo­ (Luct
sebi la Deva, Brad, Orăş­
nefiltrarea
prin
şi
zolvarea
te care impun o preocupa­
zatorică în scopul valorifi­ executiv al Consiliului re susţinută şi permanen­ decantare a sării reprezin­ tie, Livezeni şi Hunedoara, Donn
nil) ;
cării deolino a tuturor re- popular judeţean. ţii or
tă pentru îmbunătăţirea tă o altă sursă de pătrun­ ceea ce denotă că persona­ NOA!
calităţii şi diversificarea dere a impurităţilor în a- lul care răspunde de con­ (Mun
produselor de panificaţie. luat. Pe lingă nefolosirea trolul tehnic de calitate Milă
Fără a minimaliza cu ni­ dizolvatoarelor do sare, s-a nu-şi îndeplineşte totdeau­ zaţul)
metot
mic eforturile lucrătorilor constatat că nu sînt utili­ na cu conştiinciozitate în­ roşie)
din acest domeniu, readu­ zate nici emulsionatoarele datoririle ce-i revin. Pe tul (
cem în atenţie cîteva din de drojdie. La unele secţii lîngâ înlăturarea unor a- (Fiat*
neajunsurile ce se cer a nu se folosesc cântarele au­ semenea aspecte nedorite, Stele
de c
fi grabnic înlăturate pentru tomate pentru dozare, a- un accent aparte se impu­ mas
ca toate produsele de pa­ ceastă operaţiune realizîn- ne a fi pus pe respectarea BIîa;
nificaţie ce ajung la con­ du-se după inspiraţia şi cu stricteţe a normelor de CAL/
sumatori să fie de bună rutina muncitorilor. O a- igienă sanitară în secţiile cultu
ţă la
calitate. Un grup de pro­ setnenea practică influen­ de fabricaţie şi la locurile roşul)
bleme importante vizează ţează negativ şi calitatea de depozitare a produselor, Iui I
modul de depozitare şi de specialităţilor, fiind destul în plus, s-a evidenţiat ne­ îp
recepţie a materiilor prime de frecvente cazurile de cesitatea acordării unei a-
şi materialelor folosite în nerespectare a reţetelor de tenţii deosebite gospodări­ saJ
fabricaţie. Sub acest as­ fabricaţie. Deoarece uneori rii combustibilului şi ener­
pect, la magaziile fabrici­ cuvele sînt supraîncărcate, giei, în special folosirii re­ Roz
lor din Brad, Hunedoara, aluatul nu se frămîntă su­ cuperatoarelor de căldură ţiona
Deva, Lupeni, Simeria şi ficient, iar procesul tehno­ la încălzmea apei. Ex(
Orăştie este necesar să se logic pe fluxul de fabrica­ Prin materializarea exem­ Ext
acorde o grijă deosebită ţie nu este urmărit de că­ plară a măsurilor stabilite 26, 2!
Ext
condiţiilor de depozitare şi tre personalul care are a- în urma controlului efec­ 11, 4
de păstrare a făinii, pen­ ceastă răspundere. De ase­ tuat există condiţii să fie Ext
tru ca ea să nu se depre­ menea, în unele cazuri nu îmbunătăţită permanent 22, 2
cieze calitativ sau să fie se supraveghează îndea­ calitatea produselor de pa­ Fabrica «ic încălţăminte
Ext
amestecată cu ingrediente. proape procesul de coacere nificaţie, în acest sens răs­ Hunedoara. Muncitoarea 29, V
csle
Nagy
Cele mai multe neajunsuri a pîinii (Deva, Livezeni, punderi deosebite revenind Maria muncă pentru exemplu Ex‘
în
colegele
cu implicaţii directe asu­ Lupeni). Deoarece ia cup­ organizaţiilor de partid şi sale. in, 3:
Ext:
pra calităţii produselor se toarele tunet nu se acordă consiliului oamenilor mun­ 15, 3
I.M. Orilştie, sectorul uzi nare grea. Rectificatorul Petru datoresc nerespectării teh­ atenţia cuvenită ştergerii cii de la întreprinderea de Foto : V. ONOIU Ext
Fornatic lucrează Ia o maşină de rectificat ghidaje pentru nologiilor de fabricaţie. vetrelor, întreţinerii ben­ morărit si panificaţie. 30, 1
strung. For
Lipsa de control a sitelor zilor transportoare şi func­ N. TiRCOB lei.
— o ea — ® e - o — e — a —
m
(Urmate din pag 1) beneficiari 40 172 tone, au întreprins concret ? S-au ne spunea că in ultima §i
la indicatorul „recuperare Puterea calorică a cărbunelui adus unele îmbunătăţiri vreme cărbunele de Petri­
trila, ne spunea că, de la globală + 12 000 tone. procesului tehnologic prin la este foarte umed, din
11
începutul anului, înregis­ — Ce măsuri s-au luat montarea a două site în care cauză este scos cu Tir
trează un minus la pro­ pentru îmbunătăţirea cali­ ie la preparafia Petrila scopul egutării mixtelor cu greu din silozuri, că în re­ ziua
ducţia brută finită de la tăţii cărbunelui livrat be­ diametru între 0—3 mm. petate rînduri se aşteaptă Vren
cele patru mine de 60 574 neficiarilor, în şpeciai cen­ poate şi trebuie să crească „Organizarea şi suprave­ după vagoane, uneori chiar insta
ros.
tone cărbune. tralelor electrice ? gherea fluxului de produc­ se întrerupe producţia din cipit;
— Minusul se datorează — în acest an, la capito­ ţie — arăta preparatorul acest motiv (cazul cărbune­ de i
cărbu­
la
calorice
în mod special întreprin­ lul calitate am făcut pro­ puterii destinat termocentra­ lectrică, dar şî minerilor Eduard Feneş, secretarul lui pentru semicocs). ploai
mode
care s-au străduit şi au dat
nele
derii miniere Livezeni, ca­ grese însemnate. Am fost lelor Mintia şi Paroşeni, de cărbune mai bun. organizaţiei de partid nr. în luna aprilie, prepara- fi car
re are cea mai mare res- preocupaţi mai mult de la 3 300 Kcalikg ■—. plan pe Cu toate că instalaţiile 3 — este o altă cauză im­ ţia Petrila a demarat bine, vest.
ţanţă. Pe şcurt înşă, situa­ valorificarea, superioară a primul trimestru — la 3 682 sînt destul de vechi, unele portantă care a dus la ob­ realizările înscriindu-se la va f:
1 fi
ţia realizărilor la princi­ cărbunelui in vederea re­ ţinerea rezultatelor aminti­ cotele stabilite. CaiCCtivul mă \
cuperării integrale a masei Kcal. Meritul pentru a- cu uzură mare, greu de te Dar' nu pot fi trecute de aici este ferm hotărît mine
palii indicatorh se prezin­ ceastă creştere revine pre­ întreţinut, preparatorii de
combustibile şi a, produce­ cu vederea nici reparaţiile să -şl menţină primul loc o- nala
tă astfel : la producţia rii sortimentelor "spălate la paratorilor noştri care au Ia Petrila au reuşit să re­ executat^ la gurile de si­ cupat în cadrul întrecerii
La
umiditatea
netă totală un minus de calitatea prevăzută şi ce­ acţionat cu mai multă răs­ ducă indicator care cărbune­ lozuri pentru reducerea socialiste între secţiile în­ insta
influen­
lui,
32 235 tone, ta cărbune spă­ rută de beneficiari. Preo­ pundere în direcţia înfăp­ cantităţii de apă pe site, treprinderii de preparare a noro
cupare evidenţiată, în cele tuirii hotărîrilor adoptate ţează mult puterea calorică sau cele, in vederea redu­ cărbunelui Valea Jiului pe laţii
lat pentru semicocs — de plenara C.C. al P.C.R. lapo’
din urmă, prin depăşirea (de la 14 la 13,8 la sută), cerii cenuşej. prin elimina­ anul 1981, să livreze bene­ pe v
22 467 tone, la cărbune spă­ sarcinilor la spălat normal, CU privire la realizarea să scadă conţinutul de ce­ rea şistului din şlam“. Spă­ ficiarilor sorturi de cărbu­ viciu
lat normal pentru diverşi dar mai ales prin creşterea programului de energie e­ nuşă cu 2,4 procente. Ce lătorul Romeo Curetean ne de o calitate mni bună.