Page 69 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 69
WMl©l®ss ăaâ» Eîesssă .'>?•'
&MA rf vtcmk „
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
(fa Vizita o f i c i a l ă p r i e t e n i e
a tovarăşului iliceias Ceauşescu
A L I S M U L Ceauşescu, r ă secretar Nicolae irecheierea convorbirilor
R.P.D.Coreeană
a
ş u
l
T
o
v
general
al Partidului Comunist Ro
mân, preşedintele Republi oficiale
ihhh m m lllliliHAiHlllli'liililiîjligifJiăiM cii Socialiste România şi Marţi, 20 aprilie, au luat un no-u schimb de vederi
«aaHMHE mi] PH GB P U L A R J U D E Ţ E A N | tovarăşul Kim Ir Sen, se sfîrşlt convorbirile oficiale în probleme majore ale
general
C.C.
al
cretar
al
Partidului Muncii din Co dintre tovarăşul Nicolae vieţii internaţionale, asu
reea, preşedintele Republi Ceauşescu, secretar general pra cărora s-a constatat
cii Populare Democrate al Partidului Comunist Ro deplină identitate de ve
Anul XXXIV, nr. 7 604 MIERCURI, 21 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani mân, preşedintele Republi deri.
Coreene, tovarăşa Elena
Ceauşescu şi tovarăşa Kim cii Socialiste România, şi De ambele părţi s-a ex
Săng E, însoţiţi de persoa tovarăşul Kim Ir Sen, se primat hotărîrea de a se
ne oficiale române şi co cretar general al Comite acţiona în continuare pen
Respectarea termenelor de execuţie presupune reene, s-au aflat, marţi di tului Central al Partidului tru promovarea colaborării
mineaţa, în mijlocul mun Muncii din Coreea, pre pe multiple planuri, atît în
citorilor uzinelor de ma şedintele Republicii Popu ce priveşte amplificarea şî
lare Democrate Coreene.
Intensificarea ritmurilor de lucru, şini şi utilaje aici rezervînd Conducătorii de partid şi lărgirea raporturilor româ
Dean,
grele
de
colectivul
înalţilor oaspeţi o vibrantă de stat au trecut în revis no-coreene în diferite do
menii, eît şi în viaţa inter
primire, salutîndu-i cu cal tă, cu acest prilej, rezulta naţională, cu convingerea
mai buna organizare a de manifestări de priete tele vizitei oficiale de prie că aceasta serveşte intere
ale
convorbirilor
tenie,
nie.
Dean reprezintă o extin purtate exprimîndu-şi ■ sa selor celor două ţări, întă
Pînă la finele actualului realizarca planului, nu la I OC CONTINUU dere a portului Nampo. A- tisfacţia pentru înţelegeri ririi prieteniei şi solidari
cincinal, pe harta economi barăci, cum se susţine şi LA MOARA ceastă poartă maritimă a le la care s-a ajuns, con tăţii dintre popoarele,
că a municipiului Deva vor probabil se procedează aici. ţării — care are relaţii de vingerea că noul dialog la partidele şi ţările noastre,
apare noi întreprinderi : De la începerea lucrări Pe şantierul Complexului strînsă prietenie cu oraşul nivel înalt va impulsiona cauzei independenţei, so
Uzina de utilaj minier şi lor au trecut mai bine de de morărit şi panificaţie Galaţi —, precum şi o se mai puternic dezvoltarea cialismului şi păcii.
reparaţii, Complexul de 40 zile. Ing. Vasile Pro- grosul forţelor este mobi rie de obiective economice Convorbirile s-au desfă
morarii; şi panificaţie, Fa dan, şeful lotului T.C.M.M., lizat la realizarea glisării de aici, între care un ma relaţiilor dintre popoarele,
brica de produse lactate — Sector coordonator Deva, silozului de gnu. re laminor, realizat în ca partidele şi ţările noastre, şurat sub semnul stimei şi
‘ ■ grupate pe viitoarea ne spunea că lucrările sînt — Lucrăm intens la drul colaborării prieteneşti raporturile lor de conlu respectului reciproc, înţe
industrială a re- în grafice la hala de re- moara de grîu — ară româno-coreene, • vorbesc crare în domeniile politic, legerii si prieteniei, carac
ta ing. Silviu Macra, grăitor despre amploarea economic, tehnico-ştiinţific teristice bunelor relaţii
INVESTITIILE din p a r t e a constructo pe care a cunoscut-o dez- şi cultural. a r ă ş u l Nicolae dintre cei doi conducători
de partid şi de stat, din
rului (Şantierul nr. 2 De
v
T
o
va). Zi şi noapte, în flux Ceauşescu şi tovarăşul Kim tre poporul român şi po
continuu. Termenul de pre (Conlinuare în pag. a 4-a) Ir Sen au avut, totodată, porul coreean.
dare — martie 1983. Ne
şedinţei judeţului nostru. paraţii şi ateliere, eă la
Tot aici se execută lucrări turnătorie două buldozere descurcăm bine. Dacă şi a- "1
beton
ar
provizionarea
cu
de extindere la ţesătoria au început descopertarea fi ritmică (pentru că nu CĂRBUNE nului cîte 3 000 şi, respec
de mătase. Cum se lucrea stratului vegetal, că toate prea este), totul ar merge COCSIFICABIL tiv, 2 000 tone de cărbu
ză la aceste importante o- lucrările se execută, deo strună. Dar aşa, aşteptăm PESTE PREVEDERI ne extrase peste plan.
biective, care sînt ritmurile camdată, mecanizat. La uneori ceasuri întregi du I.M. URICANI Sînt urmaţi îndeaproape
de muncă ale constructo ora documentării noastre pă beton, cum am stat şi de ortacii din brigada
rilor am aflat zilele trecu (11,00), jumătate din dota azi-noapte. Amplil‘icindu-şi efortu condusă de comunistul
te, cu prilejul raidului e- rea tehnică a şantierului rile în abatajele frontale şi Ioan Bud, de la sectorul
fectuat pe şantierele amin era neutilizată. Din diferi Dirigintele şantierului, cameră, colectivul între V, care şi-a depăşit sar
tite. Primele notaţii — de te motive: utilaje defecte, Aurel Gheorghiţă, mulţumit prinderii miniere Uricani cinile la zi cu peste 1 500
la viitoarea uzină de uti împotmolite din neatenţie, de constructori, aprecia ca a extras în plus faţă de tone. Lor li se alătură
laj minier. ori în stare de funcţionare litatea lucrărilor efectuate, sarcinile la zi ale lunii întru hărnicie minerii din
dar... trase pe dreapta. Cu ritmurile de execuţie. Pă aprilie 1 600 tone de căr brigăzile Iui Gheorghe
..DACĂ MM TRECEŢI asemenea ritmuri de lu rerea noastră este că aici bune. Adăugîndu-se pro Buţă şi Constantin Niţă,
PE MCI, AVEŢI GRIJĂ..." cru, cu asemenea mobiliza constructorii trebuie să se ducţiei obţinute suplimen care Ia rîndul lor şi-au
re şi utilizare a forţei de tar în primul trimestru, depăşit prevederile la lu
Să luăm afirmaţia unuia muncă, a maşinilor şi uti mobilizeze mai mult, să plusurile realizate de la crările de deschideri.
+
din re şefii de la Trustul lajelor, nu ştim dacă peste urgenteze 1 executarea par începutul anului de acest Prin rezultatele obţinute,
de construcţii montaj mi puţin timp nu se va vorbi doselilor la corpul de fa a colectiv însumează 16 500 formaţiile amintite au
a
bricaţie
pîinii,
pentru
nier Bucureşti ca o ame despre rămîneri în urmă, tone de cărbune cocsifi- Dintre brigăzile aflate în contribuit în mare măsu
ninţare ori ca un sfat (? !), care greu vor mai putea se putea începe montarea cabil. In "runte se situea întrecerea pentru cil mai ră la obţinerea de către
colectivul minei Vulcan a
nu ştim. Ştim însă precis fi recuperate. Am luat de utilajelor sosite şi a se ză sectorul II, cu aproa mult cărbune dat ţării, unei producţii suplimen
pe primele locuri se află .
că locul de muncă al şefi bună recomandarea făcută LIVIU BRA1CA pe 9 000 tone extrase cele conduse tle Iiie Amo- tare de 16 000 tone căr
lor este alături de munci şi promitem constructori peste prevederi şi secto răriţei (cu 1 200 tone ex bune, de la începutul a-
torii pe care-i îndrumă şi lor că vom avea grijă să rul I, cu peste 5 -100 tone. trase în plus), de la sec nului.
coordonează, îi ajută în revenim pe acest şantier. (Continuare in pag o 2-c) L torul II, Constantin So-
rescu (3 150 tone) şi Iosif CIMENT SUPLIMENTAR
Roca (2 200 tone) de Ia LA EXPORT
sectorul I.
CftMPAHIA A G R I C O L Ă O E P R i M ă V Ă R Ă I.M. VULCAN cădaga îşi sporesc străda
Cintentiştii de la Chiş-
niile în muncă, punînd un
$2 „Zu.j L, i\.i x llCl **. I La întreprinderea mi- accent deosebit pe reali-
Colectivul Oficiului poştal 1 Semănatul porumbului — j nieră Vulcan, al cărei co- zarea prevederilor de plan
municipal Hunedoara şi-a * lectiv se află puternic la export După ce au în
I propus ca a treia simbătă t efectuat cu maximă operativitate! [ antrenat în bătălia pen cheiat primul trimestru
din fiecare lună să fie de- <
* clacată „Ziua curăţeniei". * tru extragerea şi livrarea al anului cu o depăşire
I Astfel, simbăta trecută, sub j economiei naţionale a u- de plan la acest indica
deviza „Locui nostru de " e Au fost erbicidate 38 coltă bogată în acest an. stadiu înaintat se află lu nor însemnate cantităţi tor de 11 540 tone, pe ce
J muncă — mai frumos, mai '
I bine îngrijit", s-au desfă- | ha semănate cu păioase, 90 Se lucrează, in zilele cind crările şi la C.A.P. Sime- de cărbune, de cea inai le două decade din apri
• şurat acţiuni de amenaja- ‘ ha cu sfeclă de zahăr şi vremea este propice, de di ria, unde sămînţa a fost bună calitate, printre bri lie au produs şi livrat be
re a zonelor verzi şi cură- ' mineaţa devreme, pînă sea încorporată în sol pe 161 găzile care se situează neficiarilor de peste ho
ţenie la locurile de mun- | 100 ha cu sfeclă furajeră
I eă, totalizindu-se peste 800 * • Au fost arate 759 ha • ra târziu la semănat, iar ha, din care 18 ha destina constant şi în această pe tare o cantitate suplimen
* ore de muncă patriotică. * Sînt pregătite pentru însă- noaptea la arături şi pre te legumi culturii. Au fost rioadă în fruntea întrece tară de ciment de peste
S-au remarcat in mod tleo- I mînţat 1 098 ha • S-a se gătirea terenului. în ceea rii din subteran se nu 5 000 tone. O contribuţie
I sebit colectivele de factori * ce priveşte calitatea, spe semănate 65 ha cu plante mără şi cele conduse de deosebită la aceste reali
* poştali, telefoniste şi ofi- ţ mănat o suprafaţă de 955
cianţi. (I. Vlad, corespon- * ha, din care 391 cu plante cialiştii, cadrele de condu TRA1AN BONDOR comuniştii Gheorghe Sava zări a adus-o colectivul
I dent). a NOU LABORATOR | furajere, 110 cu legume, 160 cere din unităţi veghează şi Mihai Ncştean, de la de la atelierul expediţie,
' DF COFETAR1E-PATISE- I cu atenţie sporită la asigu sectorul I, care înregis condus de tînărul inginer
I KIE. Pentru a veni in în- » cu sfeclă de zahăr, 50 ha
tîmpinarea populaţiei cu j cu cartofi timpurii şi 218 rarea densităţii optime, la (Continuare in pag a 3-a) trează de la începutul a- chimist Victor Bădin.
" produse de cofetărie şi pa- I ha cu cartofi de toamnă respectarea tuturor norme L
I tiserie, ia Glielari s-a des- * lor agrotehnice.
chis un laborator nou in I • Principala lucrare răma
J cadrul complexului corner- I să însă de efectuat — în- O analiză, fie şi succin
I rial din zona Cuţ. g CIU- * sămîntarea porumbului. tă, a stadiului campaniei a-
J PER CARIE. Cooperativa de I
producţie, achiziţii şi des- I Tabloul de mai sus o- gricole de primăvară în
I facerea mărfurilor din Ha- • glindeste munca conştiin cooperative arată că cea
“ ţcg a amenajat, de curind, * cioasă a cooperatorilor, me mai avansată unitate la a-
« intr-un local nefolosit, o jj rat, pregătit terenul şi se
ciupercărie. Zilele următoa- 1 canizatorilor şi specialişti
I re va începe recoltarea lor: ' lor din Consiliul unic agro mănat este C.A.P. Sîntan-
» cel puţin 15 kg zilnic, g I industrial Simeria în actua drei, unde s-au însămânţat
I SIMPOZION. La clubul sin- 8 pînă acum 201 ha, fiind
( dicatului al Întreprinderii * la campanie agricolă. Ca
» chimice Orăştie a fost or- I racterizând activitatea ce pregătite încă 215 ha. Şi
| ganizat simpozionul: „Ştiin- $ se desfăşoară pe ogoare, în legumicultura unitatea
I ţă, tehnică, producţie", în * se situează pe un loc frun
* cadrul programului de ma- I Sabin Iga, preşedintele con
nifestări din „Luna cărţii * siliului unic agroindustrial, taş, fiind semănate pînă a-
I în întreprinderi şi institu- J ne spunea : cum 10 ha cu morcovi, 5
s ţii“. Dezbaterile, cuprinzîhd 1 ha cu pătrunjel şi 2 ha ou
un larg domeniu de activi- « — Două lucruri aş vrea
I tate, au fost susţinute de J ceapă. De menţionat că în
' un grup de ingineri. (I. I să evidenţiez: hărnicia cu grădina de legume a uni
Homorodeanu, corespon- 11 care se munceşte şi răspun tăţii s-a muncit şi se mun
S dent). derea maximă faţă de o- ceşte şi în condiţiile exce
biectivul subliniat de to sului de umiditate din sol,
varăşul Nicolae Ceauşescu, activitatea desfă.şurîndu-se
secretarul general al parti sub îndrumarea atentă a
Aspect de la intrarea in bulevardul ,,Deccbal‘‘ din Do va.
dului, de a se face totul Anei-Maria Udrescu, şefa Folo: VIRGIL ONOIU
pentru a se obţine o re fermei legumicole. într-un
