Page 70 - Drumul_socialismului_1982_04

DRUMUL SOCÎALÎSMU
W 2

Organizaţia de bază trebuie să acţioneze
şm E
energie, cu răspundere pentru învingerea
16,09 Te!
16,05 Aii
greutăţilor şl realizarea sarcinilor economice tre.
3iee
16,25 Şali
Conferinţa organizaţiei de dea un ajutor real şi fo­ lăturarea lipsurilor. 16,40 Vas
partid de ia mina Dîlja a lositor biroului organiza­ Greutăţi mai mari sînt în zof
adoptat un complex de ţiei de bază, conducerii sec­ sectorul IV, care are o pon­ mă.
măsuri politico-organizato- torului, întregului colectiv dere de circa 15 la sută în 17,00 Cîn
rice şi tehnico-economice de aici. producţia minei. Acestea nici
care să asigure scoaterea — De ce aţi început cu sînt şi de zăcămînt şi de 17,15 Civ
unităţii din impasul in ca­ sectorul III ? exploatare şi de transport. 17,40 Tra
re se află de mai multă — Pentru că, în afară De aceea, rămînerea în ur­ pre
vreme. Acţiunea acestor de sectorul. I, aici sînt cele mă este mai mare decît în Vedere din staţiunea Gcoagiu-Băi. Foto: V1RGIL ONOIU 117,50 100
factori stimulatori se află mai bune condiţii de rea­ sectorul III. Aici, sprijinul 18,00 Inc:
Sn strînsă legătură, cu ca­ lizare a sarcinilor de plan nostru trebuie să fie mai mu
pacitatea de mobilizare a şi pentru că biroul orga­ complex şi de durată mai Răchitova — o comună ce poate 20,00 Tel
comitetului de partid, a tu­ nizaţiei de bază, deşi de mare. Am început să-l 20,25 Ac4i
turor birourilor organizaţii­ dăm, încercînd să scoatem mie
lor de bază nou alese. din impas colectivul. Pen­ livra mai multe produse 20,45 Sen
Pornind de aici, l-am în­ în conducerea tru a asigura o exploatare tea
trebat pe tovarăşul Ion activităţii mai productivă şi în con­ taj
Lupu, secretarul comitetu­ diţii de siguranţă deplină, ia fondul de stat 21,00 Tek
lui de partid : Ce proble­ economice — un colectiv condus de in­ ave
me majore are de soluţio­ spirit de partid, ginerul şef al minei, to­ încă din ultimul trimes­ asemenea, defalcate pe ma­ şală şi foarte mulţi alţii. !ia“
nat colectivul în prima exigenţă, rezultate varăşul Aurel M arh an, a tru al anului 1981 şi, fi­ gazinele de desfacere a Merită, de asemenea, suir­ stu«
perspectivă ? concrete adoptat o soluţie ingenioa­ resc, în perioada trecută mărfurilor şi chiar pe lu­ ii ni at că toţi tovarăşii ce «ici
— Ar fi mai multe. În­ să şi îndrăzneaţă — rete­ din acest an, în comuna crători din comerţ. Propa­ lucrează la primărie şi Ia 22,20 Tel.
şir aici doar cîteva, caro zarea stratului. Se vor re­ Răchitova s-a acţionat pen­ ganda vizuală, gazetele de cooperativa de consum au
mi se par mai arzătoare : curind ales, a vădit une­ zolva astfel mai multe pro­ tru a se atrage la fondul perete din tciate satele au încheiat contracte sau con­
sprijinirea efectivă a tutu­ le lipsuri : nu acţionează bleme. centralizat al statului prin fost împrospătate, prezen- venţii pentru a livra carne,
ror sectoarelor pentru n-şi ca un tot unitar şi scapă Insistăm, de asemenea, sistemul de contractări şi tînd sarcinile ce stau în lapte, ouă, cartofi etc. Exem­
îndeplini planul, acţiune din atenţie unele probleme pentru soluţionarea unor achiziţii cantităţi cît mal faţa comunei privind con­ ple irune în acest sens oferă
care înglobează altele cî­ esenţiale ale producţiei. probleme ale calităţii căr­ mari de produse provenite tractările şi achiziţiile, Vaier Tăşală, secretarul tîshşo;
teva, Intre care completa­ Aici, ca şi în alte situa­ bunelui, care, deocamdată, din gospodăriile populaţiei. chemînd şi îndemnînd la comitetului comunal de maţiito ssi
In
rea efectivelor, întărirea ţii, îndreptăm lucrurile din diminuează producţia cu Cum s-a procedat practic ? sporirea aportului fiecărei partid, care are contracte, lltatca cob:
cerea
rolului conducător al fie­ mers. Am reuşit să facem c.'ite 150—190 de tone pe zi. Cifrele planului dezvoltă­ gospodării la constituirea încheiate pentru un 1 tlee prin o
cărei organizaţii de bază, să crească prezenţa şi nu­ — Există garanţia ieşirii rii economico-sociale în fondului de stat, la buna şi lapte, Petru Neiconi, se­ porturilor :
soluţionarea unor proble­ din impas, a îndeplinirii cretarul biroului executiv Cîntec dr
mărul comuniştilor care profil teritorial au fost de­ aprovizionare a populaţiei, î8,48 Asci
me de ordin organizatoric participă la dezbateri în sarcinilor de plan în a- falcate pe sate, pe gospo­ al consiliului popular, ce specialiştii
şi tehnic în sectorul IV, adunările generale şi în cest an ? dării, fiind pe larg popu­ s-a angajat să livreze la dul, stra
realizarea unui decalaj mai alte situaţii, interesul pen­ — Potrivit estimărilor larizate în rîndul tuturor Autoconducere — stat trei viţei, un porc şi noastre so
voluţio
mare între lucrările de des- tru soluţionarea probleme­ noastre, fundamentate pe cetăţenilor cu prilejul adu­ lapte. Vaier Tăşală, prima­ 18,00 flefr
chideri-pregâtiri şi linia de lor cu care se confruntă programul pe care ni l-am nărilor populare, a şedin­ aufcoaprovizionare rul. comunei, ne spunea : muzică uţ
front în cărbune, în raport colectivul. Aceasta şi ca conceput şi adoptat, pînă ţelor de partid, a altor ma­ — Am obţinut unele re­ (Omisiune
cu nevoile creşterii produc­ la sfîrşitul anului vom în­ nifestări ce au avut loc în teritorială zultate, dar încă sintem mul cotit!
proza
eon
ţiei. urmare a atenţiei sporite lătura principalele cauze ultima vreme. Au fost or­ departe de cifrele stabilite Batere : (
— Mina se află sub plan. pe care biroul — în urma care determină rămînerea ganizate echipe care s-au pentru anul In curs. De a- prof. unit
Cu ce aţi început ? ajutorului primit — o acor­ în urmă şi ne vom înde­ la lărgirea schimbului de ceea, sîntem hotărîţi să ne ban ; Oro
dă bunei pregătiri a adu­ deplasat şi se deplasează
— Este, într-adevăr. Am nărilor, adoptării unei ati­ plini sarcinile. Am făcut la fiecare gospodărie şi mărfuri dintre oraş şi sat. multiplicăm eforturile pen­
început pe un front mai tudini mai active faţă de şi apeluri pentru a fi spri­ stau de vorbă cu oamenii Această strădanie se re­ tru a aduce o contribuţie
larg, cuprinzînd concomi­ modul în care se desfăşoa­ jiniţi în special în asigura­ prezentîndu-le pe larg a- flectă în obţinerea unor re­ mai mare la înfăptuirea €>
tent aproape toate proble­ ră bătălia pentru îndepli­ rea cu locuinţe a celor ca­ vantajele de care benefi­ zultate în domeniul la ca­ autoaprovizionării teritoria­
mele pe care le-am amin­ nirea sarcinilor de plan. re au venit şi mai vin ciază cei ce livrează la stat re ne referim. Pînă acum le, la dezvoltarea schimbu­
tit. A fost şi mai este ne­ încă la mina noastră. carne, lapte şi alte pro­ au fost încheiate contrac­ lui de mărfuri dintre oraş DEVA:
(Patria);
voie să dăm o mină de a- Ne străduim să ajutăm bi­ duse. Sarcinile în dome­ te pentru 29 bovine adul­ şi sat. lului Zoi
jutor sectorului III, care roul organizaţiei de bază CORNEL ARMEANU niul achiziţiilor au fost, de te, 152 viţei, 1 248 bl lapte Printre acţiunile preco­ ţu! elect
deţine o pondere însemna­ să înţeleagă că nu este de vacă, 55 hl lapte de nizate a fi întreprinse — lor) ; H
tă în producţia minei. Am bine să manifeste o poziţie oaie, 201 porci, 66 oi ş.a., cum ne-a spus interlocuto­ moara d
(Flacăra)
organizat aici o acţiune de de dezarmare în faţa unor şi convenţii pentru livra­ rul — se numără organiza­ (Siderurf
control şi îndrumare, în greutăţi şi neajunsuri, dim­ rea prin cooperaţia de pro­ rea de noi vizite la fieca­ fără lăut
care sînt implicaţi membri potrivă — să acţioneze e- ducţie, achiziţii şi desface­ re gospodărie de către to­ cături I
(Constru
ai biroului comitetului de nergic, cu toată răspunde- rea mărfurilor a 4,5 tone varăşii din conducerea co­ ŞANI: îi
partid, cadre tehnico-ingi- 1 CU, DCI UIOIOVC J-/A1XU XI* JJl- carne de pasăre, 75 kg mie­ munei, organizarea de dis­ Balint (î
nereşti, oameni capabili să vingerea greutăţilor şi în- re de albine, 35 tone car­ cuţii cu un număr cît mai (< Noien
tofi, 2 tone fasole. Cifrele mare de cetăţeni, intensi­ Vocile (
atinse sînt superioare ce­ ficarea activităţii do pro­ (Munci Io
lor înregistrate în 1981, iar pagandă, adecvarea aces­ Un iepi,
Intensificarea rit surilor de lucru, printre cei care s-au an­ teia la cerinţele etapei ac­ (Luecală
Domnişo
gajat să predea la stat se tuale ş.a. în acest fel, Ră­ rul); PE
numără cei mai vrednici chitova va putea produce seriile 1
mai buia organizare a muncii gospodari, precum Gheor- şi livra mai multe produse ANINOA
ghe Leleşan, Petru Nei- agroalimentare, punîndu-şi rină (M
(Urmare din pag. 1) extinderii Ţesătoriei de „Ghiocei de primăvară" — iui fel de a spune ; de fapt coni, Siminic Onea, Cor­ în valoare tradiţia şi rK»"' CÂNI: I
5-11 <ftc
mătase. Mormane de fier mieii sînt un indicator de creştere, de dezvoltare a păslorl- nel Tăşală, Moise Tomoni, sele de care dispune. Pline, a
tului, o activitate de mare eficienţă iu zootehnie.
preda acest obiectiv la ter­ vechi, grinzi de beton, con­ Ioan Sandu, Gheorghe Tă- B. TURDEANU roşie);
menul stabilit: 30 octom­ ducte, diferite alte mate­ o — ® — ® — a—. motorul
brie 1982. riale de construcţii, risipite TIE : sau t
Viu
mai cu seamă pe lingă cen­ GEOAGI
UN ANGAJAMENT trala termică de zonă,
CARE TREBUIE unde şef de lucrare este Ferma de reproducţie Simaria Probleme (Casa de
RESPECTAT Dumas
Dumitru Parfenie, de la BRAZI:
La Fabrica de produse şantierul nr. 4 Hunedoara importante aşteaptă soluţionarea LAN: Ş;
lactate lucrările sînt mai al G.S.M.C. „Vulcan" Bucu­ tură); S
avansate. Constructorii şan­ reşti. Risipă, dezordine, dar în cadrul Asociaţiei eco­ ducerea fermei, ne-a rela- clusiv în cadrul fermei de diţiile naturale, taliei, greu­ — serii!
tierului nr. 2 s-au angajat şi indisciplină. Din 8 mun­ nomice intercoopcratiste tat că pentru formarea u- reproducţie, se cere, cu in­ tăţii, fineţii lînii cit şi al 1L1A: î
să predea beneficiarului a- citori cîţi lucrează la cen­ pentru creşterea ovinelor nei mătei corespunzătoare sistenţă organizarea de pa­ producţiei de lapte, carac­ (Lumina
cest obiectiv pc data de 30 trală, în ziua raidului nos­ Si meri a a fost organizată se vor reţine toate mielu- jişti cultivate pe unele su­ teristicile cerute. în final,
iunie a.c. Pînă in prezent tim trei erau absenţi, între si îşi desfăşoară activita­ ţele, care vor fi crescute prafeţe afectate bazei fu­ se tinde ca aici, prin me-
au executat corpul princi­ care Eugen Badea şi A- tea o fermă pentru repro­ în turmă separată, astfel rajere. tisare, după trei-patru ge­
pal de fabricaţie, cu toate vram Tutora !a a nu ştim ducţie. Efectivul total al incit să se asigure selecţia Cum bine se ştie, soar­ neraţii, să se obţină o pro­ Vu
anexele, rezervoarele de cita nemotivată. Dumitru fermei este acum de 3 200 tuturor exemplarelor valo­ ta indicatorilor fermei ducţie medie de peste 6
apă, alte lucrări şi, de cu- Parfenie mai spunea că a ovine, trebuind ca în final roase. Concomitent este este legată nemijlocit de kg lînă de la fiecare oaie,
rind, au început faţadele. avut greutăţi, că n-a fost să ajungă la 5 000 ovine. necesar să fie construite oamenii cărora li se încre­ iar greutatea fiecărei oi să Timpul
ziua dt
— Acum avem ce lucra sprijinit de cei în cauză Tehniciană Adriana Ar- noi adăposturi pentru între­ dinţează creşterea ovine­ fie de peste 50 kg. Pen­ Vreme ri
— sublinia maistrul Şimon în realizarea lucrărilor ia tean ne spunea că în pri­ gul efectiv, pe cît posibil lor. La acest capitol am tru a realiza asemenea o- porar no
Ladislau —, dar peste două timp, că a ajuns totuşi în mul an de activitate — biective, o atenţie aparte cSnd izol;
se de
săptămîni, dacă nu începe faza probelor la cazanul 1981 —, ferma şi-a depă­ este necesară la îngrijirea sufla slal
montajul instalaţiilor frigo­ de apă. Constructorii au şit toţi indicatorii de plan, CJfES TE REA OILOR reproducătorilor, care sînt cu inlen:
rifice, vom fi nevoiţi să ne terminat magazia de pro­ dar în acest an rezultatele îndeletnicire tradiţie nulă , rentabilă obţinuţi de la Oficiul ju­ din nord
restrîngem activitatea. Vom duse finite, aprecia ing. nu sînt tocmai satisfăcătoa­ deţean pentru reproducţia peratura
prinsă in
face tot ce depinde de noi Marcel Kinder, şeful lu­ re, îndeosebi din cauza ca­ şi selecţia animalelor. 4 grade,
pentru a finaliza la timp crărilor de extindere la ţe- renţelor existente în fu­ separat de îngrăşătorie, nu­ notat că îngrijitorii de la Prin eforturile conjugate intre 10
această fabrică. sătorie. Structura de rezis­ rajare. Avantajele şi ne­ mai aşa puţindu-se respec­ ferma de reproducţie do­ ale tuturor factorilor din neaţa izt
la brumă
Dacă este aşa, atunci, în tenţă la corpul de finisaj cesitatea organizării unei ta normele sanitar-veteri- vedesc dragoste de anima­ cadrul asociaţiei şi fermei văi.
primul rînd maistrul Şimon este de asemenea termina­ asemenea ferme nu pot fi nare. De asemenea, o ce­ le, răspundere şi conştiin­ este posibil şi necesar ca
trebuie să-şi facă datoria tă, mai sînt de executat u- eîtuşi de puţin puse la în­ rinţă acută este repartiza­ ciozitate în muncă. Ase­ parametrii întregii activi­ Pentru
aprilie 1!
cu mai multă răspundere nele închideri şi izolaţia la doială dacă avem în vede­ rea suprafeţelor necesare menea atribute îi caracte­ tăţi să fie mult îmbunătă­ Vremea :
(pontajul era nefăcut), să-şi terasă. Pînă la 31 martie re că, în anul trecut, nu­ producerii furajelor, în spe­ rizează pe Simion şi Ion ţiţi, preocupările în acest tat. Ceru
disciplineze muncitorii pen­ 1983, toate lucrările vor fi mai la miţuire s-au obţi­ cial pe perioada de păşu- Suciu, Veri tonică şi Nicolae sens răspunzînd sarcinilor Local vo
tru a respecta programul încheiate, iar obiectivul nut, în medie, cîte 2,5 kg nat. Ferma pentru produ­ Pleşca, Nicolae, Ion si Du­ şi orientărilor formulate de ploaie.
de lucru, deoarece numai predat beneficiarului. lînă de la fiecare metis, cerea furajelor din cadrul mitru Nicoară, cît şi pe conducerea pai'tidului şi La mu
în aceste condiţii-, angaja­ iar de la reproducătorii din asociaţiei se preocupă de Valentin Rotaru, care sînt statului nostru privind Cer mai
mentul asumat va Vutca fi Concluzia ? Una singură: rasa Romey Marsch, cu ca­ cultivarea furajelor bogate retribuiţi în acord global. dezvoltarea mai accentuată vor că de
onorat. in proteină, inclusiv a po­ a sectorului de creştere a caracter
pe toate şantierele contro­ re s-a făcut încrucişarea Aurel Perian, medicul mă de 1
su­
RISIPĂ, DEZORDINE late trebuie intensificate oilor din rasele Tigaie şi rumbului pentru pastă, co­ veterinar al complexului, ovinelor, a valorificarea exis­ re. Vint li
condiţiilor
perioară
sificări
ŞI... LAMENTĂRI ritmurile de lucru şi întă­ Ţurcanâ, producţia de lînă respunzător noilor norme aprecia c-ă metişii din pri­ ltm/h di
rite ordinea şi disciplina, a fost de peste 7,5 kg pe de furajare. Cunoscînd fap­ ma generaţie care s-au ob­ tente pentru o asemenea (Meleoro
Rar se poate vedea la pentru ca obiectivele să fiecare reproducător. tul că hrana oilor hotărăş­ ţinut au bune însuşiri pro­ activitate. fuliu Vr;
alte puncte de lucru ceea poată fi executate la ter­ Romulus Tot. care nu de te în mare măsură soarta ductive, întrunind sub as­
ce urn găsit pe şantierul menele stabilite. multă vreme a preluat con- indicatorilor de plan, in- pectul rezistenţei la eon- N. TÎRCOB