Page 73 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 73
În c h e ie r e a v iz it e ! o f ic ia le d e p r ie t e n ie
PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VĂ!
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
m i în R. P. D, Goreeani
s a c i A L i s i i f t Sosirea în Capi&aiâ
a
ş u
v
T
o
l
arborate
drape
erau
efectua
Ceauşescu, r ă secretar Nicolae Aici partidului şi statului, deosebite ale vizitelor ofi
prietenie
de
lele
general
ciale
al Partidului Comunist Ro care încadrau portre te de tovarăşul Nicolae
mân, preşedintele Republi tul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena
Şl AL C 0 N S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 cii Socialiste România, îm Ceauşescu. Ceauşescu în Republica
preună cu tovarăşa Elena La sosire, tovarăşul Populară Chineză şi în Re
Ceauşescu s-au întors, Nicolae Ceauşescu şi tova publica Populară Democra
miercuri după-amlază, în răşa Elena Ceauşescu au tă Coreeană, care se în
Anul XXXIV, nr. 7 605 JOI, 22 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani Capitală, după vizitele o- fost salutaţi de tovarăşul scriu ca momente de cea
ficiale de prietenie efec llie Verdeţ, de alţi tova mai mare însemnătate în
tuate în Republica Popu răşi din conducerea de dezvoltarea relaţiilor de
lară Chineză — la invita partid şl de stat. trainică prietenie şi soli
MINEREU DE FIER ~ 24,5 la sută, iar la livrări ţia Comitetului Central al Un grup de pionieri a daritate, de rodnică con
SUPLIMENTAR mărfuri la fondul pieţei Partidului Comunist Chi oferit buchete de flori tova lucrare dintre partidele,
SARCINILOR do 18,6 la sută. Printre nez şl a Consiliului de răşului Nicolae Ceauşescu şi ţările şi popoarele noastre,
coi care au înţeles rolul Stat al Republicii Populare tovarăşei Elena Ceauşescu. spre binele reciproc, al
Lh adunarea generală a ce le rovine în valorifi Chineze — şi în Republica Pe aeroport, se aflau cauzei generale a socialis
reprezentanţilor oameni carea materialelor refo- Populară Democrată Co numeroşi oameni ai mun mului, progresului şi păcii
lor muncii, harnicul co losibile şi în obţinerea reeană, — la invitaţia to cii din Capitală, care au în lume.
lectiv de mineri din Po de economii de materia varăşului Kim Ir Sen, se întîmpinat cu multă însu T o v a r ă ş u l Nicolae
iana Ruscăi s-a angajat le şi au acţionat concret cretar general al Comite fleţire pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena
să furnizeze suplimentar pentru aplicarea în prac tului Central al Partidului Ceauşescu şi pe tovarăşa Ceauşescu au răspuns cu
economiei naţionale în a- tică a acestor cerinţe se Muncii din Coreea, pre Elena Ceauşescu. în acelaşi căldură aclamaţiilor şi
cest an 1000 tone de fier numără lucrătorii din şedintele Republicii Popu timp. s-a dat glas vnîndriei manifestărilor pline de
în minereu. Angajamen secţiile tricotaje, croito lare Democrate Coreene. şi satisfacţiei depline cu simpatie ale locuitorilor
tul asumat în întrecerea rie serie, broderie, coa Ceremonia sosirii a avut care toţi fiii României so Capitalei, aflaţi la aero
socialistă a fost îndepli fură „Intim” şi altele. loc pe aeroportul Otopeni. cialiste salută rezultatele port.
nit şi depăşit. Depăşirea • Importante succese au
înregistrată acum, în obţinut şi lucrătorii Coo Plecarea din Phenian
preajma Zilei muncii şi perativei „Progresul” din
dedicată acestei sărbă bine şi mai util, meşte Deva. Planul la export a Vizita oficială de priete la invitaţia tovarăşului miercuri, 21 aprilie, în a-
tori, este dublul angaja- şugarii celor 70 de uni fost îndeplinit în propor nie în R.P.D. Coreeană Kim Ir Sen, secretar gene eeeaşi atmosferă de caldă
'•-nitului. Aceste rezulta- tăţi pvestatoare de servi a tovarăşului Nicolae ral al Comitetului Central prietenie, de stimă şi pre
ie deosebite atestă serio cii din cadrul Cooperati ţie de 1-18 la sută, pres Ceauşescu, secretar general al Partidului Muncii din ţuire reciprocă în care s-a
zitatea cu caro s-a mun vei „Mureşul” din Deva tările de servicii către al Partidului Comunist Ro Coreea, preşedintele R.P.D desfăşurat, din primele
cit în subteran, modui au înregistrat în perioa populaţie 140 Ia sută, li mân, preşedintele Republi Coreene, şi a tovarăşei momente şi pînă la piecn-
cum a fost organizată vrările de mărfuri la cii Socialiste România, şi a Kim Săng E, s-a încheiat
producţia, folosite utila da care a trecut din acest fondul pieţei — 10ff la tovarăşei Elena Ceauşescu, in d i m i n e a ţ a zilei de (Continunre in pag. a 4-a)
jele şi capacităţile de an importante depăşiri sută. Se evidenţiază coo
producţie. de plan la principalii in peratorii de Ia unităţile :
dicatori : 4 la sută la articole tehnice din cau
DEPĂŞIRI DE PLAN producţia marfă, 5,2 la
ALE MEŞTEŞUGARILOR ciuc, tricotaje comandă, CAMPANIA l O i l S O L i I E F l i i i r i i i i
sută la producţia globa confecţii (serie şi coman
e Angajaţi intr-o conti lă, la prestări servicii s-a dă), ceaprazărie, plăpu-
Semănatul porumbului şl erbicidarea cerealelor
nuă întrecere pentru mai înregistrat o creştere de mărie ş.a.
paioase - cuvint de ordine pentru toţi
l u c r ă t o r i i o g o a r e l o r
în această decadă cen în unele unităţi din Con mănătorile să fie folosite
trul de greutate al între siliul unic agroindustrial cu randament ridicat pen
gii activităţi a organizaţii Geoagiu s-a trecut şi la tru efectuarea în timpul
lor de partid de la sate şi erbicidarea cerealelor pă- cel mal scurt a însămîn-
P e şantierul d© locuinţe din Haţeg a tuturor lucrătorilor ogoa ioase, încheierea grabnică ţării porumbului. De ase
menea, mijloacele de com
relor
mobili
a acţiunii respective pe ce
reprezintă
îl
zarea întregului potenţia! le 935 hectare impunînd batere pe cale dumică a
pregătite
sînt
buruienilor
de forţe Şi mijloace meca
107 apartamente, şi încă o sumedenie de probleme efectuarea .şi cu folosirea cu randament ma să intre în lanurile de ce
xim
mijloacelor
mecani
a
nizate
la
imediat
păioase
reale
ce
operativitate
maximă
zate şi u timpului bun de
la
Odată cu primăvara s-a... executiv al Consiliului popu punde. Cu un volum de lu un înalt nivel calitativ a lucru in cîmp. terenul se zvîntă.
dezgheţat şi activitatea pe lar orăşenesc Haţeg, Gheo-r- crări neexecutate in valoare însămînţărli porumbului şi în Consiliul unic agroin- Crijă sporită
şantierul de locuinţe din o- gh« Popescu. de 250 000 lei, recuperabil erbicldării cerealelor pă- ' dustrial Orăstie s-au con
raşui Maţog. Nu in totalita într-adevâf, la acest bloc insă plnă la sfîrşitu-l lunii loase. Subordonîndu-şi e- centrat mijloacele mecani
te însă. Au moi rămas une- toate lucrările au Intrat io... mai". Vorbim despre modul forturile înfăptuirii acestor zate la unităţile din lunca asigurării
io... p«te alba pe la apravi- linie dreaptă. Chiar dacă in cum şi-au organizat munca. imperative, în ultimele zi Mureşului, unde starea te
^o-r.are şi staţia de betoa ziua documentării norii ao Aflăm că odată cu ridicarea le, cînd starea vremii s-a renului permite efectuarea bazei furajere
ne. Se mai „tremură" încă fost mult prea generoşi, con structurii de rezistenţă se ameliorat, oamenii ogoare în bune condiţii a lucrări
pe kt disciplina de produc structorii nu au mai aştep execută şi închiderile exte lor de la C.A.P. Ilia, Dobra lor de pregătire- a patului La Complexul intercoo-
ţie şi cea tehnologică şi se tat după... ferestre, fapt ce rioare, lucru ce nu s-a prea şi altele au trecut la se germinativ. Ca urmare, peratist Grind se acordă
„suflă" în palme după fîşii denota că s-au schimbat făcut pînâ acum pe şantier. mănatul porumbului pe în ultimele două zile, pe atenţie sporită producerii
din b.c.a. şi carburanţi. Cu multe şi în organizarea acti Apoi ne-a arătat un auto tarlalele zvîntate. De ase ogoarele Asociaţiei econo furajelor in cantităţile .şi
tocite acestea, cele 107 ti vităţii pe şantier şi în felul camion în preajma blocului menea, la C.A.P. Ceoagii mice intercooperatiste O- sortimentele planificate.
pa rtamente trebuie predate de o munci cu oamenii. şi ne-a spus : s-a lucrat intens, cu patru răştie s-a lucrat la pregă Directorul unităţii, lulius
în acest an, la termenele Cel puţin Io acest punct - E plin cu bolţari. L-am discuri, la pregătirea patu tirea terenului cu 14 Moise, ne spunea că în a-
planificate — finele lunii no da lucru. La oltul, blo trimis de dimineaţă Io Bir- lui germinativ pe cele 250 discuri, unele venite în ceastă primăvară au fost
iembrie, majoritotea. cul 30 B, persistă, pe a- cea după fîşii din b.c.a. şi hectare destinate culturii sprijin de la C.A.P. Beriu însămânţate cu mazăre, lu~
fn această lună, după locuri, acele „pete albe" a adus ce a adus ca să nu po rumbul u i. Concom i ten t. şi Orăştioara de Sus. La cernă, trifoi şi sfeclă 140
cum aprecia şeful de şantier, de care aminteam, pete ca vină gol. N-avem fîşiile res mecanizatorii Aron Inel şi unitatea amintită semăna de hectare, iar din toam
maistrul loan Ispas, se vor re trebuie necondiţionat... to pective şi nu putem realiza Ion Ruda se străduiesc să tul porumbului a fost rea nă sînt în cultură 165
preda 15 apartamente In pite, fiindcă în acest loc se pereţii despărţitori. finalizeze plantatul carto lizat, pînă ieri, pe 75 de hectare cu plante furajere.
blocul 17 B, bloc unde se m concentra activitatea de Evident, cu respectivul ma filor pe ultimele 20 de hectare. Pe ogoarele C.A.P. Unitatea mai are de însă-
execută ultimele finisaje de construcţii în perioada urmă terial s-ar fi putut realiza hectare din 80 planificate Turdaş se lucrează cu 10 mînţat încă 90 de hectare
către constructorii maistrului toare - 96 de apartamente. pereţii despărţitori de la pri Semănatul porumbului a discuri. Iar la Pricaz cu cu lucernă în cultură pură
Marin Băcanu şi instalatorii Firesc deci să ne intere mul nivel al celor două scări. fost declanşat şi la C.A.P ii, comasarea făcîndu-se cu şi porumb siloz. Există a-
la
maistrului llie Nâlăţan. săm la şeful punctului de DORIN CORPADE Romoşel, iar complexul C.A.P mijloacele mecanizate de sigurat front de lucru şi
şi
Pi.şchinţi,
„Calitatea lucrărilor s-a lucru, maistrul Nicolae îraş- C.A.P. Vaidei se acţionea la C.A.P. Dînc, Mărtineşti se va continua semănatul
îmbunătăţit şi ea în compa că, despre stadiile de exe (Continuare în pag. a 3-a) ză la asigurarea frontului şi Jeledinţi. Măsurile lua imediat ce se poate Intra
raţie cu anul trecut şi cu cuţie, despre încadrarea în de lucru pentru semănat te creează premise ca so- cu tractoarele în cîmp.
anii trecuţi", arăta la rîndul grafice a lucrării. „Cu ceva Pentru obţinerea de pro
său vicepreşedintele Biroului rămîneri în urmă, ne răs- ducţii sporite la hectar, s-a
făcut fertilizarea terenului
cu 3 500 tone gunoi de
I — mijloace de canalizare a 1 grajd. Interlocutorul îşi
energiilor psihice şi fizice * exprima nemulţumirea in
umane în scop util“. q GEST 1 legătură cu faptul că nu
UMANITAR. Tîllărul loan M. 5 s-a finalizat lucrarea de
de la Baza judeţeană de a- *
provizionare tehnieo-mate- | desecare care trebuie rea
Bl -BRIGADA ŞTIINŢIFICA. rială din Deva a suferit un I lizată pe 20 de hectare.
Oamenii muncii de la în accident, in urma căruia au * Ba, dimpotrivă, pe o parte
treprinderea mecanicii din fost necesare mai multe o- |
Oraş!ie s-au intîlnit ieri cu peraţii. Eforturilor făcute de « din teren s-a distrus cultu
brigada ştiinţificii nr. 2 a colectivul secţiei chirurgie a ' ra de lolium cu. utilajele
Casei orăşeneşti de cultură. Spitalului judeţean li s-au g care au călcat-o. Faţă de
Cu acest prilej, medicul loan alăturat... nu mai puţin de »
Ivaşcu, inginerul Nicolae Ti- 61 tovarăşi de muncă ai * o asemenea situaţie into
maru şi Victoria Bîrzan, pre celui în suferinţă, care au I lerabilă se impun măsuri
şedinta comitetului Organi venit Imediat — la prima * energice din partea şantie
zaţiei Democraţiei şi Unită solicitare — să dea singe * rului întreprinderii de u-
ţii Socialiste din întreprin pentru colegul lor.
dere, au vorbit celor pre tilaj terasier, căreia i s-a
zenţi despre : „Astenia de încredinţat executarea lu
primăvară şi combaterea ci“,
„Efectele singurătăţii asupra crării respective, astfel in-
psihicului uman", „Organi Aspect de In Încărcatul şi transportul gunoiului de grajd la brigada Bălata a cît să nu fie dijmuită re
zaţiile de masă şi obşteşti colta de furaje a acestui
C.A.P. Şoimuş. In fotografie : Alexandru Olar», încă roind gunoi Intr-o remorcă.
an.
