Page 74 - Drumul_socialismului_1982_04

DRUMUL SOCIALISMUL»
pag. 2

ITT ELI

11.00 Telex
11.05 Ncsten
11,20 Desem
11,45 Film
şi ura
12.35 Foruir
gic
10.00 Telex
10.05 Ziua i:
nedoar
Căutători ai noului, promotori ai progresului 10,30 V. I. )
de la
docum
tlri de
17.00 Studio
17.50 1001 d
Fără un colectiv care să terii productivităţii muncii. dreanu a refăcut schema Inginerul Ioan Avram, 18.00 închidi
lui
se ocupe în exclusivitate Şi aici se regăseşte mun­ de acţionare a havezelor din cadrul comparti­ 20.00 Telejiu
de cercetare, în vederea a- ca multora din această în­ ce lucrează în carierele de mentului mecanic al 20,25 Actuali
similării unor piese de treprindere : maiştrii Pavel marmură. Aceste haveze Centralei minereurilor 20,55 înflorc
schimb, subansamble sau Cioba, Mircea Tudor, Ilie erau din import. Cu tim­ Deva, ne-a anunţat, zi­ Noul, experienţa înainta­ rile spre Bucureşti. Acum, bucurii
voluţio
tehnologii, ci doar cu oa­ Manea, electricianul Mir­ pul, echipamentul electric lele trecute, că la I.M. tă nu cunosc graniţe de noi vom face cromarea tice
meni ce lucrează direct în cea Codreanu, subinginerul a început să dea semne de Moldova Nouă se apli­ netrecut, chiar dacă s-au inelelor aici, la I.M.M.R. 21.05 Viaţa
producţie, la „Marmura" Ioan Popa, inginerul Ion „îmbătrînire". Pentru a le că experimental, la născut la sute de kilome­ Anual vom recupera peste 21.35 La fro
Simeria s-a apelat tot mai Calotă... Sînt mulţi oameni menţine în funcţiune, tre­ pompele de tulbureli tri distanţă. Ne-am convins, 7 000 de inele, deci tot a- terii -
fie
puţin, în ultimii ani, la pricepuţi la noi în unitate. buia apelat la import. S-a abrazive, un nou rotor încă o dată, de acest lu­ tîţia rulmenţi, cu o efi­ 21.50 Tclejui
import, ajungîndu-se ca a- Sînt tot timpul în căuta­ apelat însă la ambiţie. A- denumit „Moldotan". cru la Întreprinderea me­ cienţă de circa 250 000 de 22.00 Meridi;
cum să nu se mai importe rea unor noi soluţii care cest electrician a refăcut Materialul din care canică de material rulant lei. Alte avantaje: nu mai
nimic. Ceea ce chiar nu se odată aplicate contribuie toate schemele de funcţio­ Simeria.' plătim transportul, manope­
poate realiza în întreprin­ nare şi a reechipat maşi­ CENTRALA Stăm de vorbă cu teh­ ra, nu mai aşteptăm după
dere (este vorba de unele „MARMURA'* nile cu instalaţii româneşti. MINEREURILOR nicianul principal Victor Mi- piese, producem mai avan­
piese de schimb), se obţine Funcţionează bine. hăiiescu, din cadrul colec­ tajos. De instalaţia noas­ BUCUREŞ
de la alte unităţi, multe SIMERIA Aşadar, în această unita­ DEVA tivului de proiectare al u- tră se vor folosi totodată şi dioprogramu
din judeţul nostru, prin te nu se mai apelează la nităţii ; alte întreprinderi din judeţ, Radiojurnal
cooperare. Iar sarcinile de din plin la creşterea efi­ import, ci la capacitatea este executat face parte — S-ar putea crede că in ori de mai departe. Putem presei; 8,10
diilor; 0,00 I
plan se înfăptuiesc tot atît cienţei economice a activi­ profesională, la experienţă, din familia poliuretani- domeniul nostru, noul „prin- crama diverse repere. 0,05 Răspun
de bine. tăţii ce o desfăşurăm, la la dăruirea în muncă a ce­ lor şi are o durată de rilor; 10,00 I
Aceasta este de fapt şi reducerea efortului valutar lor ce constituie colectivul funcţionare de peste ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ 10,05 Momelii
îi
Formaţii
opinia inginerului şef al al ţării. Inii sînt la înde- de la „Marmura". cinci ori mai mare de- 10,35 Din in
î n t r e p r i n d e r i i , Ro- mină două exemple. Cu forţe proprii, cu mul­ cît cea a rotoarelor din DE MATERIAL RULANT SIMERIA rului Kadioti
bert Sclrweighoffer, iar noi, Maistrul tehnolog Ilie tă încredere în ei înşişi, cauciuc. Este elastic, Buletin de
tem copiii î
pe parcursul timpului, am Manea a adaptat o insta­ descoperă calea spre efi­ poate fi cu uşurinţă de" mai greu. Nu este însă — Instalaţia este simnjă Buletin de
pre-
consemnat în paginile zia­ laţie veche, nefolosită, ne­ cienţă. Merită să mai a- montat şi centrat, puţin aşa. Viaţa de zi cu zi ne şi ingenioasă... comoara foii
cel
zentîndu-se,
rului multe succese din voilor curente ale procesu­ mintim că anul trecut va­ pînă în prezent, dacă obligă să Fim ia curent cu — ...Se compune dintr-a 12,15 Magazii
ţific;
12,15
munca acestui colectiv sime- lui tehnologic. A confec­ loarea recondiţionărilor la ne referim la caracte­ cele mai avansate metode baie pentru degresare chi­ radio-tv. ; i:
rian. Ca dealtfel şi acum, ţionat şi o matriţă şi, iată, piese de schimb, subansam­ de lucru in activitatea de mică, două băi de croma­ 3; 15,00 Clu
cînd, după un prim trimes­ intr-un atelier cu o pro­ ble, a fost de 1,3 milioane risticile sale tehnico- revizii şi reparaţii la vagoa­ re, trei băi pentru spăla­ 10.00 Buletin
ducţie pe cît de mare, pe lei. In primul trimestru al luncţionale, chiar mai ne. Să preluăm şi să apli­ rea rulmenţilor cu apă cal­ Piese corale
tru de activitate, s-au ob­ atît de importantă — cel acestui an s-au mai adău­ bine decît plastduromul, căm ultimele noutăţi, să dă şi rece, o instalaţie e- medicului;
ţinut importante depăşiri : de corpuri abrazive pentru gat încă vreo 30(1 000 lei. despre care noi am fim mereu mai eficienţi. în lectrică (un redresor şi un mîndru-n ţai
cu 9,17 la sută ia produc­ lustruit marmura — s-a scris, arătînd că este un acest context se înscrie şi cuptor pentru dehidroge- zică şi popular
că
organ
ţia netă şi cu 6,16 la sută mecanizat un flux, a cres­ Aşteptind să le sosească bun înlocuitor al cauciu­ realizarea instalaţiei de narea inelelor). De fapt cultură; 17, t
la producţia marfă. Pro­ cut productivitatea muncii din import, s-ar fi chel­ cului şi metalului. Ur­ cromare dură a inelelor in­ este vorba despre asimila­ ştiri; 17,05 I
tuit o sumă mult mai ma­
ductivitatea muncii este şi prin introducerea presei re, bineînţeles, valută şi mează ca moldotanul să terioare ale rulmenţilor de rea şi îmbunătăţirea unor 17,20 Te ap.
patria mea -
ea în continuă creştere. confecţionate din piesele fie utilizat şi la alte re­ la vagoane, executată prin asemănătoare e- zi cal; 18,00 O
instalaţii
Depăşirea cu 8 procente a casate. timp, cu toate implicaţiile pere şi utilaje cu grad autodotare de un colectiv xistente la Întreprinderea Radiojurnal;
ulterioare.
nivelului planificat poate Electricianul Mircea Co­ D. ALMĂŞAN ridicat <le uzură. al compartimentului meca- „Rulmentul" Braşov şi în­ naclu. Valor
21,00
tinere;
nu spune prea mult. Ne noenergetic, sub îndruma­ treprinderea de utilaj chi­ ştiri; 22,00 O
detaliază în schimb acest rea ing. Octavian Budac. mic „Criviţa Roşie“ Bucu­ 23.00 Bijutei
aspect inginerul şef : 23,30—5,00 N<
Am văzut instalaţia. Am reşti.. Experienţa înaintată cal nocturn.
— întrucît avem sarcini discutat şi cu inginerul Bu­ ciştigată de alte colective
foarte mari, atît la produc­ dac : in producţie trebuie pre­
ţia destinată pieţei interne, — Tot ce vedeţi s-a rea­ -
cît şi la export (în compa­ lizat in şapte luni. A cos­ luată şi aplicată, îmbună­
raţie cu anul trecut pro­ tat peste 540 000 lei. Mai tăţită dacă se poate, iar
ducţia destinată exportului important însă este faptul noi, cu această instalaţie, DEVA: Bit
aproape că s-a triplat), u- că am terminat cu drumu- aşa ceva am făcut. tria); Legen
Hian — scrii
tilajelor din dotare trebuie Călăreţul (
să le asigurăm funcţiona­ sporturilor);
rea la parametrii stabiliţi Comoara dir
Cea mai mică dereglare ne gint (Flăcări
ţul (Siderur;
dijmuieşte producţia. Asi- lumea este i
gurînd un randament ma­ V-a împins curiozitatea am găsit rezolvarea. Tridentul t
(Constructori
xim maşinilor cu care lu­ să aflaţi cite motoare ard Perseverenţa, buna pre­ ŞANI: Copie
crăm (atît cei ce le între­ zilnic in întreprinderea dum­ gătire profesională, gindi- nirea) ; Vulca
ţin cît şl cei de la exploa­ neavoastră ? Şi din ce mo­ rea tehnică ale celor trei brie); LUP
tare) ne-ara putut realiza tive ? Dacă nu, atunci, veţi specialişti de la I.M. Barza din adincui
si depăşi sarcinile de plan, I.M. Barza. Brigada de mineri condusă de Gheorghe Toma lucrează la sectorul afla că la întreprinderea mi­ s-au concretizat in conce­ VULCAN: I!
Brădişor — orizontul «0. Are depăşiri medii lunare de 15—20 la sută. ccafărul); L
in principşl pe seama creş- nieră Barza, un tinăr absol­ perea unui dispozitiv de do uman o (
vent al şcolii de maiştri, protecţie a motorului asin-,r \ TR1 LA: Yan
Ioan Iu ga, încadrat ca cron, destul de simplu. Este I-1I (Munciţi
muncitor specialist la labo­ compus din trei condensa­ NO AS A: Ivi
ratorul PRAM al unităţii, a tori, un releu de curent cu Kramer (Mu
RICANI:
Ec
iost frămintat un timp de contact normal inclus şi o riile l-n
Interesant şi fructuos crează cu foarte bune re­ din pădure în platforma sarcina de la sol, pentru că această idee, pe care pi- carcasă, realizat prin auto­ BRAD : Piin
roşie;
schimb de experienţă, or­ zultate, urmînd ca in cu- primară". „Important este şi urcarea şi coborîrea se nă la urmă a soluţionat-o, dotare, in cadrul laborato­ (Steaua Amatori
ZA:
ganizat de comitetul de rînd să mai primim trei, să-l întreţinem şi să-l ex­ realizează gravitaţional), cu sprijinul şi sub îndru­ rului PRAM, mai puţin con­ ORA ŞTIE: A
partid, consiliul oamenilor pe care le vom repartiza ploatăm raţional — adau­ necesită forţă de muncă marea atentă a ing. electro­ densatoarele. Cinci aseme­ tria); Avenl
muncii şi comitetul sindi­ sectoarelor din Haţeg, O- gă Rădos mecanicul. Eu redusă, poate lucra in toa­ mecanic Florea lliescu şi a nea dispozitive funcţionează Nordului (Fia
catului de la întreprinde­ răştie şi Petroşani. Pentru i-am „prins" deja secretele te categoriile de arborete mecanicului şef al între­ deja la uzina de preparare G1U-BAI: Co
de cultură) ;
rea forestieră de exploata­ realizarea sarcinilor cres- si acum le învaţă, lîngă cu volum mare, pe orice prinderii, Ioan Deoancă. a minereurilor. Se compor­ ncri nu e să
re şi transport Deva, în- cînde din domeniul ex­ mine, şi tinerii Pavel şi timp (exeeptînd furtunile) — Să derulăm puţin fi­ tă foarte bine. Altele 1000 cia); BRAZI:
tr-unul din cele mai bune ploatării lemnului, aseme­ Ioan Versan". şi în pante oricît do mari, rul povestirii, Ioan luga : urmează să se execute in CALAN: Şar
parchete ale sectorului Do- nea instalaţii — în para­ Cîteva date tehnice şi a- transportă sarcini paralele cultură); Sci
bra — cel de la Prisloape, lel cu alte soluţii şi teh­ vantajele funicularului fo­ sau verticale. în concluzie ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ BARZA | reţia (îl luni -
Fontamara
partida 383, condus de nologii moderne de lucru restier pendular gravitaţio­ — este foarte eficient pen­ (Mureşul);
maistrul Aron Rădos. Am — sînt foarte necesare şi nal, faţă de instalaţiile tru exploatarea lemnului la - Atelierele de bobinaj cadrul laboratorului, pen­ floare Hui»
urmărit la lucru, împreună utile. FP 2, le subliniază mai pădure. Cei prezenţi au erau supraaglomerate. La tru echiparea tuturor mo­ GHELARI: V
neaţă (Minei
cu cadre de conducere şi pus întrebări, au primit nivel de Întreprindere, zil­ toarelor din întreprindere.
specialişti de la toate sec­ răspunsuri competente de nic ardeau patru-cinci mo­ Un dispozitiv simplu, dar
toarele întreprinderii, fu- SECTORUL FORESTIER DE EXPLOATARE la gazde, în principal prin toare. Cauzele ? Căderea ioarte eficient. Pentru că I g»RON<
nicularul forestier pendu­ DOBRA ing. Siminic Lăscuş, şeful unor siguranţe din circuitul evitarea arderii unui sin­
lar gravitaţional — una S.F.E. Dobra — un specia­ de alimentare a motoare­ gur motor, deci şi a rebo-
Rezultatele
dintre cele 10 instalaţii de Din cabina sa de jos — amplu, la faţa locului, list destoinic şi bun gos­ lor, întreruperi de conduc­ binării lui, conduce la o 21 aprilie 19:
acest fel, care au fost la 900 m de platforma fu- spre interesul şi luarea la podar —, au apreciat mo­ toare, nefuncţionarea unui eficienţă economică de pe­ Extr. I : <
montate şi funcţionează la nicularului — maistrul A- cunoştinţă de cei prezenţi, derna instalaţie, şi-au ex­ pol de la întrerupătoare, ste 1 500 lei. Aceasta, lără 39, 43.
a
Extr.
această oră în sectoare de ron Rădos îl anunţă prin ing. Paul Zorescu, şeful primat hotărîrea că, după suprasarcină etc., soldate a mai socoti demontarea şi •12, 41, 16. II-
exploatare a lemnului din telefon pe mecanicul Va­ biroului mecanizare al în­ ce vor fi dotaţi cu aseme­ cu scăderea rezervei de remontarea motoarelor arse, Fond de ciş
ţară si prima de la I.F.E.T. lentin Rădos să-i dea dru­ treprinderii : nea funiculare, le vor ex­ stabilitate statică şi dina­ dificultăţile intimpinate in lei.
Deva. mul. Motorul porneşte u- — Este o instalaţie bica- ploata în aşa mod îneît mică a motoarelor asincro­ aprovizionarea cu sirmă de
— Scopul schimbului şor, lemnul gros, rotund, blu, în fond o variantă să realizeze productivităţi ne trifazate, prin răminerea cupru, benzi izolatoare,
nostru de experienţă în a- frumos, este înălţat de la modernă a instalaţiei FP 2, maxime, să crească volu­ lor in două faze. Situaţie preşpan, lacuri emailate, i Vrea
ceastă falnică pădure din sol şi coborît doar in cîte- al cărui motor, de 45 CP, mul de masă lemnoasă ex­ care în cazul motoarelor cu rulmenţi, forţă de muncă
Poiana Ruscăi este de a-i va minute în platforma acţionează doi tamburi, a- ploatată, de care economia sarcină grea — cele de la ocupată ş.a. Timpul pr
convinge pe toţi factorii primară. Cei doi Rădos vind o productivitate de naţională are nevoie. celulele de flotaţie - duce La 20 de motoare, sal­ ziua de 22 i
de conducere din cadrul sînt foarte mulţumiţi de 5 000 tone kilometrice pe Mecanizarea, tehnologiile automat la ardere. vate de la ardere "prin ră­ Vremea se
sectoarelor întreprinderii acest funicular. „Ne-a re­ an. Costă 290 000 lei, se moderne de lucru cîştigă - Se punea deci proble­ minerea în două faze, efi­ qu cerul ten
despre necesitatea promo­ montează în timp scurt — tot mai mult teren şi la ma decuplării motorului in cienţa dispozitivului se tra­ Vor cădea
de ploaie. V‘
vării unor instalaţii de, a- dus aproape total eforturi­ pădure, experienţa înainta­ momentul tămînerii în două duce printr-o economie a- moderat cu
—
cest tip — de concepţie şi le fizice Merge spune Rădos două săptămîni (în funcţie tă este însuşită fără re­ faze. La ce v-afi gîndit ? dusă Întreprinderii de peste locale de 40-
şi
repede
maistrul.
construcţie românească — de detaliile zonei în care zerve, în hotărîrea unani­ - Firesc, la conceperea 30 000 lei. Mai notăm un nord-est şi (
tura va fi t
foarte reuşite şi mai ales bine. în medie face 20 de va lucra) —, poate fi ex­ mă de realizare integrală unui dispozitiv de protecţie lucru: dispozitivul poate ii minus 2 şi 3
eficiente — releva ing. Ioan curse pe zi. Dacă înmulţim ploatat 10 ani, consumă ex­ a sarcinilor de plan, în a motorului ajuns în a- utilizat la toate tipurile de tea, şi ziua
Ni< oia, directorul I.F.E.T. numărul curselor cu 1,8 — trem de puţin — 140 gr. condiţii de eficienţă lot ceastă situaţie. S-au făcut motoare cu puteri sub 55 grade. Dimin
Deva. Deocamdată avem o sarcina unui cărucior — motorină pe metru cub de mai ridicată. multe experienţe. Nu toate kW. va produce
glieţ la sol.
singură asemenea instala­ rezultă că transportăm zil­ masă lemnoasă (aceasta reuşite, dar pină la urmă LIV1U BRA’.CA dimineaţa.
ţie, aici la Dobra, care lu­ nic 36 mc masă lemnoasă doar în timpul cît ridică DUMITRU 6HEONEA