Page 75 - Drumul_socialismului_1982_04

pag. 3
r 605 © JOI, 22 APRILIE 1982

O lună ca oricare alta ? Construcţiile şi modernizările
SSSS3
£33*153 în zootehnie realizate
Adică, fără acţiuni deo­ rea este doar în ceea ce nic“, ambele ia sediul clu­
sebite la bibliotecile sindi­ priveşte fondul de carte bului. La staţia de betoane
orice cale sau tehnice din unele (mai puţin de 3 000 de vo­ s-a realizat şi prezentarea termenele planificate!
întreprinderi şi instituţii ? lume, mai mare fiind nu­ cărţii „Proiectarea econo­
Lumini
)clul 6) Ne-am oprit la două ca­ mărul unor materiale de mică a elementelor de con­
'deolo- zuri din municipiul Deva, specialitate), şi în modul de strucţie din beton armat", Corespunzător noilor ce­ re la Toteşti şi Densuş şi crează la tencuirea a 154
ce pot fi considerate sem­ informare a cititorilor cu în cadrul decadei cărţii rinţe formulate în docu­ altele. Toate aceste obiec­ Ijoxo pentru creşterea nu­
tor IIu- nificative pentru felul cum noutăţile editoriale (prin- beletristice, programul bi­ mentele de partid şi de tive le realizăm cu forţe triilor pe stadii de vîrstă,
’taj) este privit (sau mai bine- tr-un panou de afişai). O bliotecii are prevăzută o stat, în cuvîntările tovară­ proprii şi cu sprijinul u- la montarea grătarelor şi
112 ani zis ignorat) cadrul pe care altă deosebire, de astă dată şezătoare literară şi un re­ şului Nicolae Ceauşescu, nor unităţi economice, în­ terminarea canalelor pen­
î (film deosebi al Grupului de şan­ tru apă. Sînt aproape gata
Povcs- ar trebui să-l constituie a- între cele două instituţii, cital de poezie,, realizat cu secretarul general al parti­
îov) ceastă lună pentru stimu­ ar fi aceea că I.P.H. are concursul cenaclului literar dului, privind dezvoltarea tiere hidroenergetice Rîu (se lucrează la tencuieli)
tului larea acţiunilor cu cartea. şi o bibliotecă sindicală de „Ritmuri" din Deva. „Co­ şi modernizarea zootehniei, Mare-Retezat. vestiarul pentru persona­
gramu- La Institutul de cercetări şi care se ocupă tovarăşul laborez foarte bine cu Bi­ creşterea efectivelor şi a Ne-am deplasat la mai lul de deservire, camera
proiectare a lucrărilor de Tiberiu Capra. Se ocupă blioteca judeţeană, de la producţiei animaliere este multe şantiere şi punc­ de sacrificare şi cea de us­
construcţii pentru mine­ poate e cam mult spus, care primesc sprijin în or­ necesar ca o atenţie deo­ te de lucru pentru a care a pieilor. Şeful punc­
n o mi că reuri Deva nu există încă pentru că nu prea are cum ganizarea multor acţiuni sebită să fie acordată con­ vedea care este sta­ tului de lucru sublinia că
int al diul lucrărilor. A.şa cum finisarea boxelor va fi în­
ce re- o bibliotecă a comitetului şi de ce se ocupa. După cu cartea" — precizează to­ strucţiei noilor complexe
patrio- sindicatului. „O vom con­ varăşa Şerban. zootehnice şi modernizării ni s-a spus de către cadre­ cheiată pînă la 15 aprilie.
stitui în acest an“ — ne De ce nu colaborează şi fermelor de creştere a a- le de conducere ale între­ Aşa că obiectivul va fi ga­
•unoaş- informează tovarăşul Pavel „lisna cărţii celelalte biblioteci sindica­ nimalelor. Cum se mate­ prinderii care realizează ta înainte de termen şi se
ştiinţi- Tira, preşedintele comitetu­ in întreprinderi le şi tehnice cu Biblioteca rializează aceste sarcini în complexul zootehnic al a- va putea începe popularea
lui. Institutul are o biblio­ judeţeană ? — n-am putut unităţile agricole din con­ sociaţiei intercooperatiste lui cu nutrii. la grajdul de
Lucrările
tecului. tecă tehnică cu peste 5 000 şi instituţii" afla. Din partea acesteia siliul unic agroindustrial din Peşteana şi ferma de la Densuş şi la staţia de
de volume şi foarte multe din urmă — deşi nu le Toteşti ? nutrii de la Sarmizegetu­ biogaz de la Peşteana n-au
reviste şi publicaţii de spe­ coordonează activitatea şi Anul acesta — ne spu­ sa, şi ne-a confirmat şi to­ fost însă începute din lipsă
cialitate. După cum ne desfiinţarea clubului, căr­ nici nu are vreo responsa­ nea tovarăşul Ştefan Ivan- varăşa Aurelia Cotigă, sub-
ocupă
se
mărturiseşte bibliotecara ţile au fost înghesuite în- bilitate în organizarea „Lu­ cu, preşedintele consiliului inginer, care modernizări de de proiecte. Este de dato­
să
asigu­
ria
beneficiarului
în
investiţii
şi
Dorica Gherman, numărul tr-un spaţiu impropriu, nii cărţii în întreprinderi unic — avem alocate pen­
,00 Ra­ cadrul consiliului unic, lu­ re din vreme proiectele,
ţii; 7,00 cititorilor care împrumută printre materiale sportive şi instituţii" — a existat tru construcţii noi şi mo­ întreaga documentaţie de
Revista cărţi este mare. Ce se face şi altele, destinate pomu- bunăvoinţă. Pentru ziua-de dernizări în zootehnie a- crările sînt în avans faţă
l melo- iui de iarnă. Peste 200 de 1 aprilie, de comun acord proape 20 milioane lei. A- de grafic. La ferma de nu­ execuţie, pentru ca obiec­
e ştiri; pentru aceşti cititori ? cu Consiliul municipal al trii — unde am avut ca tivele să fie date la timp
cultăto- ..Periodic scoatem un bu­ cărţi au mai mult de 15 vem în construcţie un
le ştiri; letin intern cu rezumatele ani vechime. De fapt, ce sindicatelor, a organizat o complex modern pentru interlocutor pe subingine- în exploatare. Se cere, de
c; 10,15 instruire pentru bibliote­ vaci cu lapte la Peşteana, rul Virgil Bencău, şeful asemenea, ca şi celelalte
alitate ; cărţilor nou apărute şi cu rost ar avea procurarea de carele din întreprinderile, punctului de lucru — for­ lucrări de modernizări în
ile Co- titlurile articolelor de spe­ cărţi noi, cită vreme şi cele sînt în curs de fina­
ii; 11,00 existente sînt lăsate în gri­ instituţiile şi şcolile deve- lizare lucrările la grajdul ţa de muncă şi aprovizio­ ferme — alimentări cu
05 Sin- cialitate din reviste" — ne ne. în aceeaşi zi, Consiliul cu 316 locuri de la Den- narea telmico-materială nu apă, silozuri de suprafaţă,
; 12,00 spune bibliotecara. „Dar în ja... şoarecilor ? ridică probleme. Toţi cei fînare, padocuri, platforme
,05 Din această lună, sau măcar Că se poate şi altfel o municipal al sindicatelor suş, i.ar la Sarmizegetusa
nostru; demonstrează biblioteca avea însă şi o altă acţiune construim o fermă pentru 40 de muncitori — zidari, de gunoi ş.a. — care se
o-ştiin- în dtetiada cărţii tehnice, şi bibliotecarele din între­ creşterea nutriilor şi un tîmplari, dulgheri, instala­ fac cu forţe proprii şi ca
remieră ce aţi întreprins ?“. „Nimic sindicatului Trustului de prinderi şi instituţii n-au tori şl sudori, precum Mi- sprijinul unor întreprin­
la 1 Ia deosebit. Nimeni şi nici­ construcţii ITunedoara-De- grajd modernizat cu 216 deri industriale la C.A.P.
ms 20 ; fost mobilizate la instrui­ locuri. Mai construim la hai Chihaia, Iustin Brăilă,
10,05 odată nu ne-a spus că ar va, de care răspunde A- re. Cine pe cine a vrut să Unirea un grajd modern Petru Zepa, Gheorghe Pă- Rîu de Mori, Clopotiva,
Sfatul trebui să facem ceva în a- glaia Şerban, directoarea păcălească de 1 aprilie, nu traşcu, Ilie Aspritoiu, Ius­ Toteşti, Densuş, Peşteana,
Cîntec ceastă perioadă. Şi nici ce clubului „Constructorul". în cu 310 locuri, la Peşteana Unirea — să fie cit mai
— mu- ştim. Cert este că, din a- un siloz de suprafaţă cu o tin Gărdean, Păun Predi­
Tehni- să facem". Lucru pe care prima decadă a lunii a fost ceastă neînţelegere, au ie­ capacitate de 800 tone şi că — îşi dau silinţa să fa­ urgent începute pentru a
î agri- ni-1 confirmă şi tovarăşul deschisă expoziţia de car­ şit păcăliţi cititorii biblio­ alimentări cu apă, la Rîu că lucrări bune şi să fi gata la timp. Este vorba
*tin de Tira. în primul rînd de silozu­
radio ; te „Din ginţii rea economi­ tecilor din întreprinderile de Mori fose septice la scurteze timpul de execu­
e cînt, Cam la fel stau lucrurile că a tovarăşului Nicolae şi instituţiile devene men­ fermă şi un siloz de su­ ţie şi de predare a obiec­ rile de suprafaţă şi de fî­
m mu- şi la biblioteca tehnică a Ceauşescu", iar în cea de-a ţionate (şi probabil şi ai tivului. Toate cele 144 nare de care va fi ne­
ii; 20.00 prafaţă cu o capacitate de voie peste cîteva luni, de
adioce- Institutului de proiectări doua, „Revoluţia tehnico- altora). 800 tone, fînare cu o ca­ boxe pentru reproducţie
muzicii IIunedoara-Deva. Deosebi- ştiinţifieă şi progresul teh- V. ROMAN pacitate de 200 tone fieca- sînt finisate şi acum se Iu­ zile. Consiliile populare
ti de trebuie să urmărească în­
-o oră; •* “** — deaproape executarea lu­
izicale ;
muzi- crărilor de investiţii şi
Lărgirea competenţei ş i sporirea atribuţiilor modernizări în zootehnie,
să intervină cu măsuri
organelor colective de conducere pentru de impulsionarea reali-,,
rit­
şi
muncă
mului
Perfecţionarea continuă au un caracter inovator, cu tă»» eliberarea din funcţie zarea în devans -a obiecti­
a formelor şi metodelor de totul deosebit, a cadrelor din conducerea velor prevăzute în planul
ly (Pa- pe acest an.
Ciun organizare şi conducere a Dintre multiplele mod a- unităţii care au săvîrşit a-
(Arta); societăţii, de angrenare lităţi de participare efecti­ bateri grave de la disci­ N. BADIU
(Sala crescîndă a maselor largi plina muncii, de la norme­
)OARA: de oameni ai muncii la a- vă a oamenilor muncii la
de ar­ actul de conducere, deose­ le eticii şi echităţii socia­
şi ho- doptarea deciziilor, la ac­ bit de importante sînt a- liste sau care dau dovadă Schimb
Toată tul de conducere a vieţii de lipsă de răspundere în
(Arta) ; sociale şi de stat sînt prin­ tribuţiile adunărilor gene­ realizarea planului.
.spun de rale ale oamenilor muncii de experienţă
’ETRO- cipii programatice ale Aceleaşi atribuţii sînt
igo (U- partidului nostru. Aceste sau ale adunărilor oame­ prevăzute, pentru prima
Noiem- principii şi-au găsit o ex­ nilor muncii referitoare la dată în legislaţia noastră, 30 de învăţătoare din
Liniştea presie concretă, nouă, în Deva, Hunedoara şi Si-
iltural) ; meria au participat la
18 (Lu- „Legea eu privire la orga­ un schimb de experien­
Mon- nizarea şi conducerea uni­
i); pe- tăţilor socialiste de stat, ţă organizat, âi judeţul
s oriile Braşov, de Casa jude­
ANI- precum şi la funcţionarea ţeană a corpului didac­
contra acestora pe baza autocon-
se); U- Fabrica de încălţăminte Hu nedoara. Muncitoarea Ioana ducerii muncitoreşti şi au- tic şi Comitetul sindi­
— se- Gavrilă lucrează Ia maşina de cusut feţe încălţăminte. Exe­ catului învăţămînt De­
■ zaţul) ; cută lucrări de bună calitate si îşi depăşeşte sarcinile de togestiunii economico-fi- încheierea sau încetarea pentru adunările oameni­ va. Schimbul de expe­
nagan plan. Foto : VIRGIL ONOIU nanciare" nr. 5/1978, prin raporturilor de muncă ale lor muncii pe secţii, ate­ rienţă, care a inclus
AB AR­ modificările aduse acesteia tuturor categoriilor de per­ liere sau alte unităţi de
II erul) ; 1 0 7 apartamente în sesiunea din decembrie vizite la Uzinele „Trac­
ce (Pa- sonal. Astfel, de pildă, a- producţie similare, care au torul" şi la unităţi dfe
Marea 1981 a. Marii Adunări Na­ dunarea generală a oame­ competenţă privind înca­ învăţămînt patronate de
GEOA- (Urmcue din pag. 1) activitatea de la blocul 30 B. ţionale. nilor muncii are atribuţii drarea şi desfacerea con­ acestea — liceul indus­
e (Casa Staţia, de betoane, pre­ Desigur, principiile auto-
3: Vi­ (S-ar mai fi executat şi aco­ ciza interlocutorul, ne-a conducerii şi autogesti unii exclusive referitoare La în­ tractului de muncă al per­ trial nr. 7, şcoala gene­
ei (Da- cadrarea, respectiv promo­ sonalului din subunitatea rală nr. 13 şi grădiniţa
itoarea; peririle de faţadă de la blo­ creat şi ne creează proble­ muncitoreşti îşi găsesc ex­ varea personalului în func­ nr. 4 — a fost deosebit
;asa de cul 17 B - n.n.). me. Timp de zece zile n-a presia cuvenită în tot cu­ ţii de conducere, precum şi respectivă. Hotărârile pri­ de util, modalităţile fo­
î Imc- ...Trecuse bine de ora fost ciment şi din această prinsul legii, creînd cadrul vind desfacerea contractu­
MERIA: 14,30 şi betonul comandat cauză am pierdut şase zile organiza torte de participa­ la confirmarea anuală a lui de muncă al personalu­ losite în orientarea, şco­
ie I-II acestei categorii de perso­ lară şi profesională, în
Micuţa pentru ora 13 nu venise. ,,E- bune de lucru. Am pierdut re efectivă a oamenilor lui sînt definitive. pregătirea forţei de
.mina) ; venimenlul" este banal, in două etape de diafragme. muncii la conducerea uni­ nal în funcţie. De aseme­
e dimi- timp de zece zile a devenit Ne vom mobiliza însă pen­ tăţii în care lucrează. în­ nea, adunarea generală a LiVIU ANTAL muncă dovedindu-şi e-
obişnuinţă. tru ca la sfîrşitui trimestrului să, modificările aduse legii oamenilor muncii poate ho­ consilier juridic şef ficienţa.
Şi ca să meargă treaba... I! să predăm locatarilor a-
cu beţe-n roate, mai aflăm partamenlele de pe două
că sint situaţii cînd ziua de scări, O încercare nereuşită nulat şi permisul de conducere. La avea de executat 1 204 zile de închi­
muncă demarează mai greoi. „Sînt convins că vor fi scurtă vreme după eliberare, sub in­ soare. în loc să se încadreze în mun­
erii din Jumătate din efectivul coor­ predate", a fost părerea to­ fluenţa alcoolului fiind, a comis aite că şi să intre în rîndul oamenilor cin­
donat de acest maistru în- varăşului Gheorghe Popescu. Paulin Gîrbea din satul Păclişa, de două infracţiuni. Tot la legea circu­
6, 13, meserie zugrav, lucra ca şef al sec­ stiţi, s-a dedat din nou la furt. A
tîrzie la lucru. Naveta, ni se După cum se lucrează acum, laţiei ! A fost condamnat la un an fost din nou condamnat. Are acum
, 36, 7, explică. Dar nemotivatele cred că acest şantier va de­ ţiei zidari-zugravi a Cooperativei de de executat un an şi şase luni în­
1
cum se mai explică ? Şî veni un loc de muncă mo­ producţie, achiziţii şi desfacerea măr­
1 225 402 furilor Băiţa. Cum nu-i prea plăcea chisoare, plus cele 1 204 zile rămese
chiar la un şef de echipă — del. Consiliul popular al o- munca, a încercat un trai mai uşor neexecutate din condamnarea ante­
Moise Tomoni. Ori la Ştefan raşului Haţeg le acordă tot însuşindu-şi bani şi materiale din fapte din instanţă rioară. Păcat de tinereţea lui, irosi­
Vîrtopean. Apoi mai sînt şi sprijinul. Constructorii n-au gestiunea cooperativei. A încercat, tă în închisoare !...
unele utilaje care trag... pe rămas insensibili la solicită­ că de reuşit n-a reuşit. A fost con­
dreapta. Şeful şantierului rile noastre. De fapt, alta damnat la un an şi şase luni închi­ şi şase luni închisoare, timp în care îi va lipsi muzica
preciza că din lipsă de car­ este atmosfera de lucru de i
pentru soare pentru delapidarea sumei de poate tot medita la... legea circula­
1982 : buranţi. Vicepreşedintele bi­ cînd s-a schimbat conduce­ peste 10 000 lei. ţiei. Pătrunzind prin forţaiea unui geam
ie rece roului executiv spunea că şî rea şantierului". în locuinţa lui E.L., loan Teglaş, mun­
nor os. consiliul popular' se preocu­ Dar, precizăm noi, mai citor din Hunedoara, a sustras un
izolate pă pentru a asigura un mi­ trebuie să se insiste pentru Şi legea circulaţiei Păcat de tinereţe !
a sufla radiocasetofon şi mai multe obiecte
nsificări nim de carburanţi. (i,n timp instaurarea unui climat ferm e... lege ! La 21 de ani, neîncadrat în mun­ de îmbrăcăminte. Prins, a fost con­
n/h din ce unele maşini umblă ,,goa­ de disciplină, utilizarea de­ că, lean Florea din satul Bretea Mu- damnat la un an şi patru luni în­
empera- le ' pe la întreprinderea de plină a timpului de lucru,
1
?ă între îmbunătăţirea în continuare Artenie Cornea, mecanic de utilaje reşană fusese condamnat la trei ani chisoare. Acum regretă ce a făcut,
e noap- materiale de construcţii De­ la întreprinderea mecanică din Orăş- închisoare pentru furt din avutul ob­ pentru că acolo-i va lipsi... muzica.
10 şi 15 va, doar s-ar putea prinde a calităţii lucrărilor şi, bine­ tie, făcuse un an de închisoare pen­ ştesc. Beneficiind de graţierea dis­
ocal se o încărcătură din b.c.a. - înţeles, aprovizionarea ritmi­
şî în- tru o infracţiune la legea circula­ pusă prin Decretul prezidenţial nr. Rubrică realizată cu sprijinul:
a locală n.n.). că şi în cantităţile necesare, ţiei, motiv pentru care îi fusese a- 189/1981, a fost eliberat cînd mai Tribunalului judeţean
Continuăm discuţia cu şe­ solicitate de ritmul construc­
ful d& şantier, în legătură cu ţiilor.