Page 77 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 77
3* 1 * ' , v
UR
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VĂ! SUPLIMENTAR — cupereze restanţele din
3 100 TONE DE VAR primele două luni ale a-
ŞI CIMENT nulul la toate sortimen
tele şl să realizeze impor
Muncitorii din secţiile tante cantităţi de produ
de var şi ipsos din ca se fizice peste plan.
drul întreprinderii de
lianţi Deva—Chişcătlaga MOBILĂ
depun eforturi stăruitoa PESTE PREVEDERI
re pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan la pro Colectivul de oameni
ducţia fizică, asigurînd ai muncii de la între
astfel economiei naţiona prinderea de prelucrare
le cantităţi sporite de a lemnului Deva rapor
materii prime necesare în tează acum, în preajma
MffignisME siderurgie şi pe şantiere. zilei de 1 Mai, însemna
După ce a încheiat pri
mul trimestru al anului te realizări în producţie.
Astfel. în perioada trecu
cu un spor de producţie sporuri de producţie Ia tă de ia începutul anului,
de 3 000 tone, colectivul o serie de sortimente im planul producţiei nete a
secţiei var a mai reali portante. In cele trei luni fost îndeplinit în propor
| Anul XXXIV, nr. 7 606 VINERI, 23 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani zat suplimentar de Ia în şi două decade din an, ţie de 121 la sută, cel al
ceputul lunii aprilie încă muncitorii forestieri de producţiei fizice sorti
100 tone, cantitate pe ca la Dobra au realizat su mentale în procent de
re s-a angajat să o ma plimentar prevederilor de 103 la sută, producţia
Pe şantierul de locuinţe din Brad joreze sensibil în cinstea plan mai mult de 1 200 marfă fiind realizată în
zilei de 1 Mal. în ace
laşi timp, lucrătorii din mc buşteni de fag, n- proporţie de 100,2 la su
creşterea
proape
mc
celuloză tă.
pro
100
Prin
ipsos
„Cauzele" au fost înlăturate. cadrul secţiei sarcinile au de • total, 250 mc lemn de mi ductivităţii muncii cu cea
21
produs
peste
peste
nă, t 500 mc PAL şi PFL, de
procente
pian la zi o cantitate de
aproape 350 tone. La ba 15 tone de mangal, si- planificată, colectivul a
tuîndu-so
reuşit să execute în plus
frunta
printre
Să vedem urmările! za acestor frumoase organi şii în întrecerea socialis faţă de plan 80 de gar
rea
lizări
stau
buna
nituri de mobilă. în frun
Har
întreprindere.
zare a muncii pe ateliere tă pe muncitori forestieri tea întrecerii se situează
nicii
Colectivul de muncă al nea că sint asigurate toate vorbim, mai fac parte încă şi schimburi, folosirea de aici sînt hotărîţi ca în Secţia de mobilă Iirad.
Şantierului de construcţii condiţiile ca cele patru patru blocuri (27, 31, 32, integrală a maşinilor şi cel mai scurt timp să re urmată de cea din Haţeg.
nr. 4 Brad are de execu blocuri (26, 28, 29, 30) să 33), cu termene în 1983, instalaţiilor din dotare,
tat, în acest an, un număr fie predate la timp bene care riu au rezolvate pro a timpului efectiv de lu
d<V ! .236 de apartamente, ficiarului. iectele pentru alimentarea cru.
dintre care 30 în localita — Pînă în prezent am cu agent termic. De ase
tea Crişcior. Cu excepţia terminat, conform planu menea, nu sînt admise la DEPĂŞIRI DE PLAN
ultimelor apartamente, ne lui, 20 de apartamente şi, decontare drumurile, aleile LA PRODUCŢIA
începute din lipsă de do de curînd, ne-am reorga din incinta acestui ansam SORTIMENTALĂ
cumentaţii, toate celelalte nizat activitatea la blocu blu, iar la punctul termic Confruntat cu probleme
se construiesc. Am trecut rile cu termene apropiate, unele utilaje nici la aceas deosebite în parchete,
pe la câteva locuri de mun- în scopul intensificării rit tă oră nu sînt asigurate cauzate de iarna grea şi
de beneficiar. în ce ne
Sectoru
colectivul
priveşte sîntem ferm ho lungă, forestier de exploata
lui
INVESTIŢIILE tărâţi să ne facem datoria. re Dobra a reuşit în ul
Şeful punctelor de lucru tima vreme să rezolve
de la blocurile 11 şi 16 multe dintre ele, să re
este maistrul Dumitru Co- cupereze în martie şi de
dilă, care, împreună cu e- ia începutul Iui aprilie
că şi am constatat că murilor de lucru, al mo fectivul din subordinea sa, unele restanţe din prime I.M. Barza. Şeful echipei de mineri Florine Alba şi a-
cu
lutorul
Voruncanu
lucrează
maiştrii, şefii de echipa, bilizării lucrătorilor. Nu are de predat în acest an le două luni ale anului, Înaintări său Gheorghe Musariu I Măgura. Lunar echipa la
raionul
depăşeşte
în
muncitorii, sînt preocu avem probleme deosebite 86 de apartamente cu ma să înregistreze, la zi. planul cu 2(1 la sută. Foto: VIRGIL ONOIU
paţi, mai mult decît altă care ne-ar putea împiedi gazine la parter. în ziua
dată, de predarea obiecti ca, fîoate aprovizionarea să raidului nostru se lucra la
velor la termene, de rea mai şchioapete (asigurarea structura de rezistenţă de RESURSELE SECUNDARE — O URIAŞĂ
lizarea unor lucrări cali cabinelor spaţiale), dar ne la parter, la extinderea
tative mai bune. Ritmuri descurcăm. Avem însă liniei de macara. Benefi IN ZIARUL DE AZI: MINA, DE MARE RANDAMENT (V)
le de lucru sînt în gene alte necazuri. ciarul va putea să - recep
ral mulţumitoare, deşi — Care sînt ? ţioneze şi aceste blocuri
per
există posibilităţi pentru — Blocul 30, spre exem la termenele stabilite, în • In l e g ă t u r ă comu Copacii mor în.» rampa de gunoi
mai mult, mai ales la iulie şi, respectiv, august. manentă cu
blocurile unde coordona plu, nu are nici la aceas niştii
tori sînt inginerul Avram tă oră finanţarea rezolva Notăm şi cîţiva dintre • S8 apărăm terenurile
Gancea şi subinginerul Li- tă. . Termenul de predare cei mai harnici muncitori agricole, să protejăm
viu Dărăban. Prin aparta — 30 mai. ŞI totuşi eleva constructori: Mlhai Ze- culturile i
mente sau pe lingă blocuri ţia este gata la toate ce greanu, Ştefan Dragu, E-
muncitorii iroseau timpul le trei scări, inclusiv struc miT Unguraş, Nicolae Toş- • Delegatul sătesc — Prin lume, de mai mulţi cute prin focul „purifica
de muncă, simulau că lu tura de rezistenţă a tron ca, Gheorghe Apene, Vio- catalizator al energi ani, circulă vestea că ne- tor" sau îngropate sub po
crează, mai mult de ochii sonului A, unde lucrăm la rel Furdui, Llvia Brezo- ilor cetăţenilor sfîrşitele zăcăminte de ma vara altor tone de gunoaie.
şefilor. şarpante. Cum am decon van, Ioan Hardon, Marla • „Feţele ascunse ale terii prime sînt pe... sfîrşi- O mină gospodărească le-ar
Pînă la sfîrşituî lunii tat lucrările ? De la alte Nan. O a m e n i care fac faţadelor" te. Acolo unde au rămas fi schimbat destinul. Dacă
iunie, şantierul din Brad obiective cu finanţare si cinste şantierului de con • Dialog cu cititorii totuşi din abundenţă, se nu s-a făcut pînă acum
vînd cu preţuri mari. Aşa
are de finalizat 94 de a- termene de predare mai strucţii din Brad. stînd lucrurile, este de aş acest lucru cu destulă con
trebuie
vingere,
trecut
ne-
partamente. Şeful şantie îndepărtate. Tot din an • Reflector teptat ca risipei să-i... sune îiitîrziat la recuperarea ma
rului, Ioan lenei, ne spu- samblul 183, despre care LIVIU BRAICA ceasul. Dar, pe al-ocuri, sivă a resurselor secunda
> r «*»»■) m iww * * deocamdată pulsul ei bate re din reziduurile de acest
viguros... V-aţi gîndit cît fel sau (mult mai bine ar
de risipitori sîntem noi, fi) la selectarea lor înain
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ oamenii ? Aţi calculat vreo te de a ajunge în lăzile
dată ce tribut mare plătim de gunoi.
uneori... comodităţii 7 Ta- Din documentările noas
Toate forţele la semănat, tă-1 ! tre anterioare a rezultat că
...25—65 kg de hirtie, 4—8
judeţeană
kg mase plastice, peste 5 întreprinderea şl valo
pentru
recuperarea
iar factorii responsabili pe cîmp —nu în birouri I km metal, 17 kg textile, rificarea materialelor refo-
40 de kg resturi alimenta Icsibiie Hunedoara nu şi-a
re, sticlă, piele, ceramică îndeplinit planul la colec
Huidui efectuat în uni curs de împrejurări, con două maşini la plantat şi nerea la punct a maşinii ete., etc. Toate acestea în- tarea de hirtie. Am arătat
tăţile aparţinătoare Consi ducerea tuturor lucrărilor cu două la semănat po de semănat trifoi: „Mai tr-un metru cub de... gu şi unele cauze. Astăzi, pre
liului unic agroindustrial din actuala campanie a- rumb. Aş vrea să-i evi repede băieţi !“. „Imediat, noi menajer. Toate, pe un zentăm alta. In loc ca hîr-
Iii a ne-a permis să consta gricolă şi s-a implicat în denţiez în mod deosebit tovarăşe preşedinte", îi drum fără întoarcere. La tia să se îndrepte spre
tăm la faţa locului cum se buna ei desfăşurare cu toa pe Roman Dănilă şi Ioan răspundeau unul sau altul rampele de reziduuri din centrele de colectare, pur
munceşte pentru ca sâmîn- din cei doi mecanizatori, afara oraşelor. Gunoaie ca
tă priceperea. Nelega, oameni foarte har cede cu maşinile salubrită
ţa din care va izvorî vii „Am terminat plantarea l! abordăm pe conducăto re putrezesc.. Gunoaie ce ţii spre rampele cu rezi
toarea recoltă să ajungă cit nici şi inimoşi". rul unităţii : „Sinteţi în ard mocnit (n-am văzut o duuri.
mai repede sub brazdă. cartofilor pe întreaga su grijorat, cum vedem", rampă de reziduuri fără DORIN CORPADE
prafaţă planificată, ceea ce «MUL FĂRĂ PIC „Cum n-aş fi ? Vremea s-a nori de fum deasupra ei).
CUM MUNCESC ne-a permis să ne regru DE ASTÎMPÂR Hirtie, mase plastice, tex
îndreptat şi nu vrem să tile, metal, sticlă, toate tre (Conlinuare in pag. o 2-a}
OAMENII HARNICI păm forţele, aşa că astăzi pierdem nici un minut bun
muncim pe două fronturi Sergiu Hod-or, preşedin de lucru".
C.A.P. Gurasada a fost — plantarea verzei şi la tele C.A.P. Sălciva, se uita 8 000 lei. (Ion Vlad, cores
prima unitate din zonă ce mereu la cer şi le zicea Maşina a fost reglată, i pondent). a DEZBATERE.
semănatul porumbului —. s-a făcut proba şi a por
termoelectrică
a început semănatul po ne-a spus ea. Lucrăm cu celor ce se ocupau de pu La centrala are loe, astăzi,
din
Mintia
rumbului, avînd însămîn- nit la semănat trifoi în dezbaterea cu tem» „Disci
cultură ascunsă. Preşedin plina în producţie — factor
ţată pînă acum o supra tele s-a luat după ea. L-am a noi ABONAŢI. Centra esenţial în realizarea şi de
faţă de 40 ha. „Ploile din la telefonie» automată din păşirea sarcinilor de plan“.
însoţit. „Vrem să reluăm
ultima vreme au oprit lu erbicidatul la păioase şi Haţeg şi-a mărit recent ca Dezbaterea va fi urmată de
crarea, ne spunea Ioan pacitatea cu încă două sute proiecţia filmului documen
mă duc să văd dacă Iosif de noi numero. Ca urmare, tar „Procesul minutelor". ■
Sorinca, şeful formaţiei Drăgoi, mecanizatorul, a au Început lucrările de in VENITURI DIN ACTIVITĂŢI
S.M.A., dar imediat ce vre stalare a posturilor telefoni ANEXE. Cooperativa agrico
început lucrul". Erbicida ce In apartamentele din noul lă de producţie din Săiclvu
mea s-a ameliorat am re tul începuse, dar preşe centru civic al oraşului. (N. a încasat, in perioada tre
început semănatul cu ho- Sbuclicn, corespondent), a cută din acest an, 150 000 lei
dintele tot nu s a oprit PRIN MUNCA PATRIOTICA. numai prin executarea de
tărîrea de a încheia cît Elevii Liceului industrial nr. araci pentru vie. Unitatea
mai repede. Se lucrează cu din mersul său grăbit. .1 Hunedoara au instalat în are pregătiţi, pentru a fi
curtea şcolii prin muncă pa
5 atelaje la pregătirea te „Azi vrem să terminăm de triotică, sub îndrumarea sub- livraţi, araci în valoare do
renului şi cu două maşini cultivat cartofii. Mă duc să lnginerului Ioan Negru —, încă 150 000 lei.
la semănat. în acest fel se TRAIAN BONDOR opt panouri pentru fruntaşi,
mănăm cite 10 ha zilnic". opt bănci, două mese de
tenis şi au plantat 50 arbori
Emilia Popa, şefa fermei de tuia. Valoarea acestei ac
pe ogoarele C.A.P. Turdaş sint concentrate însemnate
legumicole a C.A.P. Ilia, a forţe la pregătirea terenului pentru semănatul porumbului. tivităţi depăşeşte suma de
preluat, datorită unui con (Conlinuare in pag, o 2-a)