Page 78 - Drumul_socialismului_1982_04

pag 2 DJRUMUL SOCIALISMUL

In legătura permanentă eu comuniştii ' mujt despre hărnicia şi Un ritual ţile podului rulant 'Gheare­ 5
transpirate.
S-a scris şi s-a vorbit
prind,
le
\ priceperea oţelarilor de ai zice cu gingăşie, imen­ Teu
Prin specificul său orga­ linii generale, aşa se în- bază repartizaţi pe locu­ l la „Cuptorul tineretului" al muncii şi sa oală cu oţel lichid. 15.00 Telex
nizaţia de bază de la sec­ tîmplă. Organizatorul gru­ rile de muncă în caro exis­ ) al Oţelăriei Siemens-Mar- Deasupra trenului de 15.05 Admiti
Dar vredniciei
ţia de producţie industria­ pei si locţiitorul său ştiu tă grupă de partid. Ne I tin nr. 2 din Combinatul turnare, gura de golire mîntul
nic (c<
lă a întreprinderii de con­ însă mai bine, mai în a- consultăm şi, împreună ţ siderurgic Hunedoara. se deschide. Brusc, şu­ mie
strucţii siderurgice Hune­ mănunţime cum lucrează consultăm şi alţi comu­ i adevărata, reala nobleţe Am reuşit să urmărim voiul metalic curge per­ 15.30 La V'
doara lucrează cu trei gru­ fiecare pentru îndeplinirea nişti, cînd este vorba să i — căci are o netăgădui- un asemenea spectacol. pendicular în lingotieră. pentru*
auto
pe de partid — atelierul de sarcinilor primite, cine are întreprindem ceva, şi tre­ \ tă nobleţe — a meseriei Este de neuitat ! Subingi- Tinerii îşi strîng mâinile ţ 15,45 Emisiu
confecţii metalice, poligo­ nevoie de ajutor, cine le cem la realizare. l de oţelar nu o poţi cu- nerul Ioan Mihu, şeful bucuroşi. Reuşita a fost, germar
nul de prefabricate din neglijează, unde este vor­ E.L.: Cu ajutorul grupe­ I noaste, oricît de frumoş formaţiei, cel care în ur­ şi de această dată, de­ l 17.40 Trageri
beton şi centrala de betoa- ba de nepăsare sau nepri­ lor organizaţia de bază so­ 1 ţi-ar povesti cineva de- mă cu ani îşi dorise să plină ! \ 17,50 1001 d<
18.00 Închide
nc-balastiere. cepere, acţionînd în raport luţionează o seamă de pro­ I spre ea, decît acolo, în devină actor, regizează Munca lor este un ade­ lui
Cum lucrează grupele de cu aceste particularităţi bleme. De pildă, la noi, i mijlocul vuietului neîn- (pentru a cita oară ?) o- vărat spectacol. Un spec­ 20.00 Tclejur
partid ? Am pus această concrete. Altfel spus, gru­ învăţămîntul politico-ideo- 1 trerupt al cuptoarelor, în peraţia de elaborare a tacol în care decorul îl muncii
muncă
întrebare organizatorilor pa de partid este prima logic este organizat pe gru­ ^ preajma feeriei incan- şarjei. constituie metalul şi fo­ I 20,25 Actuali
celor trei grupe (în ordi­ verigă de cunoaştere a de- pele de partid. La fel — I descente a şarjelor. Nu- Jerbele înalte de foc cul, iar actori — care 20.40 Film a
nea enumerată) : Tudor colectivele de propagan- ) mai acolo reuşeşti să te ce se ridică din oala de îşi „joacă" rolurile la \ păna“.
Product
Bărbulescu, Emilian Lupu dişti-agitatori, acţiunea de j convingi ce înseamnă ea turnare colorează totul în temperaturi înalte — O- filme r
şi Augustin Buda. GrupeSe abonare la presă şi altele. l si să o preluiesti ca ata- roşu. Ai impresia că nu ŢELAR1I. Ne face plăce­ 22.05 Farmec
E.L.: O preocupare im­ T.B.: în acelaşi mod, al / re ! se vede şi nu se aude re să amintim numele 22,20 Tclejur:
portantă a grupei noastre de partid conlucrării, ne ocupăm de l Tinerii oţelari şi-au fă- decit prin foc. Cu un cîtorva dintre ei : Glieor- 22.30 lui. închide
este să asigurăm cuprinde­ pregătirea tovarăşilor care ; cut din vatra încinsă o- ultim uruit, de parcă ci­ ghe Bărăşteanu, Abel
rea tuturor locurilor do îşi manifestă dorinţa de a 1 grada muncii şi vieţii lor. neva i-ar strînge mijlo­ Munteanu, Gheorghe Lun-
muncă. Biroul organizaţiei taliilor realităţii, a fiecărui fi primiţi in partid. Comu­ I în fiecare gram de oţel cul într-un cleşte uriaş, caşu, Constantin I-Iocan. t
de bază ne-a ajutat ca, îm­ om în parte. niştilor cu experienţă, eu i ei sădesc şi o fărîmă din cuptorul se goleşte de Sînt numai cîţiva dintre \
preună cu conducerea sec­ — La dumneavoastră, prestigiu şi autoritate ii se ) sufletul lor. De fiecare ultimele picături de me­ cei care, zi de zi, prin
BUCUR EŞ'J
ţiei, să repartizăm astfel grupele de partid există de încredinţează asemenea ţ dată, elaborarea şai’jelor tal încins, care, prelin- frumuseţea muncii lor, dioprogramul
pe cei 26 de comunişti in­ mai mulţi ani, aveţi deci sarcină. i sc constituie într-un ade- gîndu-se cu viteză şi zgo­ prin abnegaţia şi pasiu­ Radiojurnal;
cit în fiecare formaţie de o experienţă. Ce raporturi — Aţi avut situaţii gre­ vărat ritual. Un ritual al mot stîrnesc o adevărată nea dovedită fac cea mai presei; 8,10
lucru să avem cel puţin s-au statornicit între biroul le, în care grupele de ) muncii, al vredniciei şi ploaie de steluţe incan­ convingătoare propagan­ diilor; 9,00 B
4-5. organizaţiei de bază şi partid au fost solicitate ţ al mîndriei de a fi oţe- descente. dă meseriei de oţelar. 9.05 Răspunt
rilor; 10,00 13
T.B.: Lucrul acesta este grupe ? peste ceea ce numim, de ^ Iar. Oţelarii îşi şterg frun­ MIRCEA DIACONU 10.05 Atlas f
caracteristic şi celorlalte A.B.: De subordonare şi regulă, obişnuit, normal ? Ştiinţa şi via
grupe, iar atribuţiile noas­ conlucrare. Mai exact:* prin A.B. : Am avut. în lunile dul, inima \
de versuri;
tre, de fapt, de aici încolo planurile de muncă ale grele ale acestei ierni, de ACŢIUNE de ştiri; 11,
încep. în esenţă, principa­ biroului, nouă ne revin exemplu, nu s-au putut DE ÎNDRUMARE ştiu; 12,00 Bl
la noastră sarcină este să produce în condiţii bune SI CONTROL 12.05 Cîntare
Avanj
12,45
lucrăm zi de zi cu fiecare sarcini specifice, pentru betoanele, nu s-a putut lu­ IN ÎNVĂŢĂMÎNTUL dio-tv. ; 13,00
comunist, cu toţi oamenii, îndeplinirea cărora trebuie cra In cariere, ceea ce ne-a POLITICO— (Urmare din pag. 1) noi sîntem potenţiali fur­ 15,00 Student
de
ş
să facem într-un mod mai să acţionăm unitar şi sus­ făcut să rămânem sub plan. IDEOLOGIC nizori de materiale refolo­ Buletin medicului
tul
concret ceea ce face orga­ ţinut. în această sferă, a în martie, grupa noastră, Recent, la întreprinderea Hunedoara. Rampa dc sibile care se formează în componistice:
nizaţia de bază la nivelul transpunerii în viaţă a ho- sprijinită de biroul orga­ mecanică Orăştie a avut aici se ghiftuie în fiecare gospodăria noastră. în «O gomir; 16,40
conomice;
17.
său. Ca să fiu mai clar, vă tărîrilor biroului sau ale nizaţiei de bază, a discu­ loc o acţiune de îndruma­ zi ou 180—200 mc gunoaie ceste condiţii, impulsiona­ ştiri; 17,05 R
re şi control iniţiată şi co­
dau un exemplu: biroul adunărilor generale, orga­ tat cu toţi oamenii, făcînd ordonată de comitetul oră­ menajere. ..Săptămânal, din rea acţiunilor pentru pre­ femeilor; IV,3
organizaţiei de bază ma­ nizatorul şi locţiitorul gru­ apel la un efort suplimen­ şenesc de partid. Avînd ca această rampă, pe lingă darea deşeurilor apărute înfrăţite —
se
tematică
nifestă grijă ca fiecare pei lucrează direct şi per­ tar pentru recuperarea ră- desfăşoară modul In care po- fier vechi si alte materiale în fiecare gospodărie (în Iară; 17,45 /
învăţămîntul
membru de partid să aibă manent cu ceilalţi membri minerii în urmă. S-a tre­ litico-idenlogic în organiza­ refolosibile se mai recupe­ Ia A Ia Z; 1
rii; 20,00 Rad
o sarcină concretă. Şi, în ai biroului organizaţiei de cut şi la organizarea mun­ ţiile de bază, în timpul ac­ rează, după cum aprecia special la hîrtie, deoarece, Seară cultura
ţiunii — realizată cu spri­
cii pe două schimburi şi jinul direct al propagandiş­ Dumitru Vlad, şeful secto­ aşa cum am mai arătat, tăţi dc ştiinţifice
pentru fiecare tonă de ce­
tin
ştiri;
oamenii au lucrat mai bi­ tilor comitetului orăşenesc rului salubritate, vreo 500 luloză este nevoie de 3—4 gestia dv...; i
Toate tortele la semănat ne, iar recuperării sîntem pe de partid — au fost evi­ kg cTe hîrtie. Foarte puţin mc de lemn) capătă o im­ tr-o oră; 23,00
acum
denţiate
zicale;
o
seamă
de
as­
23,30—:
în comparaţie cu ce se a-
punctul
restan­
ţelor. pecte pozitive, dar şi unele duce. portanţă deosebită; tre­ muzical noctu
in
manifestate
neajunsuri
buie să se treacă din sta­
din
dezbaterilor
(Urmare din pag. 1) vei susţinea că nu. Pentru Iată doar cîteva aspecte cadrul cercuri controlate, cele Inginerul Nicolae Groza, diul de intenţii la acţiuni BBP*"UK3aBflBSK
17
ea
a stabili de partea cui se din munca, deseori anoni­ transformîndu-se, in final, de la Consiliul popular mu­ hotărâte. M ] i n e e
văd ce treabă face Gheor- află dreptatea ne-airi dus mă, dar rodnică a unor intr-un util schimb de ex­ nicipal Hunedoara, subli­ Desigur, organizarea în
ghe Moţ, cel ce execută la o tarla a brigăzii din grupe de partid. perienţă, menit să ducă niază că în localitate exis­ fiecare localitate a unor u-
îmbunătăţirea
lucrarea". Mecanizatorul Holdea şi, la faţa locului, CORNEL ARMEANU Ia acest important activităţii tă 47 dc asociaţii de lo­ DEVA: Bron
în
dome­
•făcea treabă bună. „Acum Vasile Avram s-a dat bă­ niu al muncii de partid. catari. Şi tot dînsul ne-a nităţi de sortare in vede­ tria); Lcgend;
reziduurilor
— z i s e preşedintele — tut. A promis ferm că de informat că anul trecut .de rea prelucrării unele lucrări Hian — seriile
el<
Călăreţul
comportă
şi
dau o fugă pînă la tarlaua a doua zi va începe se­ ia locuitorii municipiului de investiţii. Mai greoaie, sporturilor) ; 13
din Pojoga să văd dacă mănatul porumbului. Pă­ s-au colectat 15 tone de Comoara din
(Flacăra)
gint
putem începe semănatul cat că s-a pierdut o zi de hîrtie. Cam 200 de grame însă preluarea de la popu­ ţul (Siderurgi
porumbului. Vă rog să mă lucru, mai ales fiindcă pe locuitor. Nesemnificativ laţie în volum cit mai ma­ lumea este a
scuzaţi că n-am vreme de C.A.P. Ohaba are de insă- rc a resurselor refolosibile Tridentul nt
(Constructorul;
vorbă, dar acum mai im­ inînţat 180 ha. în comparaţie cu ce se ri­ pe sortimente nu cere de­ ŞANI: Copie 1
portante sînt faptele". sipeşte, cu ce ajunge in lă­ cât preocupare. Şi in felul nirea); Vulcan
O altă discuţie, cu Lu­ zile de gunoi. acesta containerele nu vor
LUPE
CUM SE VEDE da Oniţiu, inginerul şef întreprinderile comercia­ mai conţine nici hîrtie, nici bric); adîncuri
din
CÎMTUL DIN BIROU al C.A.P. Teiu. „Am fi le din Hunedoara nu şi-au mase plastice, metal, tex­ întîlnirea r
vrut să ieşim azi la arat îndeplinit planul de recu­ Balint (M u n
„Ce se seamănă azi ?“ si erbicidat — ne spunea perare la acest material tile, sticlă etc. Doar rezi­ VULCAN: Ha
îl întrebăm pe Vasile A- — dar pămîntul este încă refolosibil. în preajma u- duurile menajere. Asocia­ ccafăru!) ; ; lc
do uman
O (IV
vram, inginerul şef al umed". A intervenit direc­ ţiile de locatari trebuie mai TRILA: Yan k
C.A.P. Ohaba. „Nimic, fi­ torul S.M.A. : „Se poate nor magazine am văzut mult implicate în aceste I-TT (Muncitoi
NOASA:
Kra
indcă e prea moale". Pe­ ara lingă şosea, acolo unde containere in care era acţiuni. Apoi, trebuie re­ Kramer (Mun
tru Puia, directorul S.M.A. multă hîrtie provenită de vizuite programul de func­ RTCANT: înti
Ilia, a intervenit: „E cam s-a lucrat' toamna trecută, la ambalaje. Şi tot la Hu­ ţionare şi amplasarea to- dragostea dinii
moale pămîntul, e drept, iar erbicidarea ar merge nedoara am mai întâlnit netclor de colectare a hâr­ BRAD: R ăzboi
'oriile T-l 11 (S
dar sînt tarlale unde se dincolo de calea ferată. containere în care mai ră­ tiei în oraş. oftAŞTIE : Arr
Am fost eu şi am văzut". măsese xloar scrumul din
poate lucra". Din acest Cazul Hunedoarei a con­ tria); Aventi
„Da ? Dacă-i aşa începem conţinutul lor (să fie şi a- Nordului (Fl ac
moment discuţia s-a însu­ stituit un exemplu. Dar GIU-BAT: Al
miine...". De unde conclu­ ceasta o „tehnică" prin ca­ ia Deva, Petroşani, Lupeni,
fleţit. Directorul S.M.A. zia că, din birou, cîmpul, re se evită transportul re­ Călan, Orăştie, cîţi copaci mortal (Casa Pied
HAŢEG:
zicea că se poate semăna, starea terenului nu se ve­ ziduurilor la rampă ?). nu mor în... rampele de (Dacia) ; BRA
inginerul şef al cooperali- de prea bine. Aşadar, fiecare dintre gunoi ? fără cer : CI
munţilor
(Cdî
ră); Sch iţe
—
a — • — a — m — o ~ o - • — o ~ t» ~ « — ® — — — — a — eo — o» — a ~ r — a — • — » ~ m — m ~ « ~ — e ~ — • — ® o a * o (11 Iunie) ; SIP
do u m ano
ILIA: Cîinelc
— înfăptuirea obiective­ ne dc interes naţional, ca­ (Lumina) ; oi
lor cuprinse în programul Să apărăm terenurile agricole, si protejăm culturile! re implică răspunderea pa­ zi ta de d 1 i m in
dc autoconducere şi auto- triotică şi cetăţenească a rul).
aprovizionare teritorială fiecărui om al muncii. Co­
impune — aşa cum a sub­ noastre. în conformitate cu de la 500 La 10 000 lei. mitetele şi birourile exe­ 1 S PECl
liniat în repetate rînduri prevederile legii, trebuie Interviu cu tovarăşul NICOLAE STĂNCULESCU, Menţionăm totodată că şi cutive ale consiliilor popu­
secretarul general al parti­ înlăturată orice degradare secretar al Comitetului executiv Hotărârea nr. 2/1981 a Con­ lare au însă obligaţia să
dului, tovarăşul Nicolae sau risipă de terenuri, ca­ al Consiliului popular judeţean siliului popular judeţean stabilească măsuri eficien­ o GEOAGI1
cultură
orele
Ceauşescu, folosirea cu ma­ re dăunează producţiei a- Hunedoara prevede sanc­ te în vederea efectuării în Iul „întilnire <
ximă chibzuinţă a fiecărei gricole şi economiei naţio­ ţionarea unor contravenţii, cele mai bune condiţii a şoarâ“, prezen
palme de pămînt. în acest nale. în acest sens, Hotă- iectele de organizare cin­ lite a suprafeţelor prevă­ cum sînt: intrarea fără a- lucrărilor agricole, asigu­ de cultură D
context, v-am ruga, tova­ rîrea Consiliului de Mi­ stituie contravenţii şi se zute să compenseze terenu­ probare în livezi, grădini ri nd folosirea integrală şi gramul con cei
mui
oamenii
răşe secretar, să vă refe­ niştri nr. 656/1975 stabileş­ sancţionează cu amendă de rile scoase din producţia şi vii, pentru consumarea eficientă a pămîntului, a- odihnă şi tratî
riţi la actele normative ca­ te sancţiuni pentru orice la 500 la 1 500 lei. Potrivit agricolă sc sancţionează cu produselor agricole, cosirea vînd dreptul legal să-i mente vesele
re reglementează proble­ contravenţie de la normele aceluiaşi act normativ, alte amendă de la 1 500 la 4 000 sau luarea ierbii, călcarea sancţioneze pe cei ce în­ Păcurar şi mi
mele privind fondul fun­ privind evidenţa, folosirea, contravenţii, cum sînt: ne- lei. De asemenea, degrada­ cu orice mijloace a tere­ calcă aceste norme. Spe­ cu Olivia Rot,
ciar. protecţia şi ameliorarea te­ apliearea de către deţină­ rea terenurilor şi culturi­ nurilor agricole şi introdu­ cialiştii împuterniciţi de
— Cadrul juridic prin renurilor agricole. tori a măsurilor tehnice de lor agricole prin decoper- cerea fără drept a vitelor Direcţia agricolă judeţea­ VREM
care este reglementată va­ — Ce sancţiuni se apli­ la păşunat, pentru care a- nă, primarii şi subofiţerii
lorificarea integrală şi cu că pentru abaterile de la menda este de 300 la 500 de miliţie au dreptul să
eficienţă sporită a pămân­ normele legale ? Pe marginea unor norme de protejare lei. în acelaşi timp, în spi­ constate unele contravenţii Timpul pr<
tului il reprezintă Legea — Nerespectarea de că­ a pămîntului şi culturilor agricole ritul prevederilor Decretu­ şi să aplice sancţiunile pre­ ziua de 23 aj
nr. 59/1974, privind folosi­ tre deţinătorii de terenuri lui 410/1981 privind auto- văzute de lege. Implkân- Vremea se me
continuare,
cu
rea fondului funciar. Legea agricole şi de alte persoane / aprovizionarea teritorială du-se în realizarea sarcini­ porar noros. 1
stabileşte reguli şi norme a dispoziţiilor legale pri­ protecţie, ameliorare şi a- tarea stratului fertil, de­ se pune un accent deosebit lor de autoaprovizionare verse izolat.
tehnice şi juridice pei)tru vind conservarea, amelio­ menajare, neluarea în cul­ pozitarea de materiale, de­ pe folosirea raţională a pă­ teritorială, fiecare cetăţean Vîntul va su
cu - intcnsificăi
efectuarea lucrărilor de a- rarea şi evidenţa terenu­ tură şi nelucrarea întregii şeuri şi resturi menajere mântului, ca principal mij­ este chemat să apere prin din sectorul j
meliorare, obligaţia sub rilor se sancţionează cu a- suprafeţe de teren, inclu­ fără aprobare legală, crea­ loc de producţie agricolă. toate mijloacele fondul peratura minii
sancţiune, pentru toţi po­ mendă pînă la 10 000 lei. siv a terenurilor libere din rea de drumuri şi poteci, — Care este răspunderea funciar şi producţia agri­ prinsă noaptea
sesorii de terenuri agricole De asemenea, scoaterea din curţi, dintre construcţii, a organizarea de locuri de consiliilor populare şi spe­ colă, să contribuie la creş­ 3 şi 2 grade, i
8
între
mă
de a cultiva întreaga sa­ producţia agricolă şi schim­ locurilor virane din peri­ popas, instalarea de cor­ cialiştilor agricoli pentru terea acesteia în scopul ri­ Local se va i
pi a faţă deţinută, pămîntul barea categoriei de folosin­ metrele construibile ale lo­ turi sau staţionarea aut)- utilizarea cu randament dicării nivelului de trai al mă şl îngheţ
constituind avuţia naţio­ ţă a terenului, crearea de calităţilor, nerecuperarea şi vehiculelor în soo-p turis­ maxim a fondului funciar ? oamenilor muncii. cal ceaţă de dim
se
teorolog
nală cea mai de preţ, care drumuri sau poteci în afa­ neaducerea în stare de cul­ tic pe terenurile agricole — Folosirea raţională a Interviu consemnat de j na Tuţnriga).
asigură existenţa naţiunii ra celor prevăzute în pro­ tivare ia termenele stabi­ se sancţionează cu amendă pămîntului este o chestiu­ NICOLAE TÎRCOB 1