Page 81 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 81
®S&5Îsâs §58. H»h«4
D€ LATURA
f DECADA PRODUCŢIEI RECORD
30 000 TONE CĂRBUNE tea în abataje şi ia su
PESTE PREVEDERI prafaţă, folosind mai in
tens utilajele şi instala
La cea mai nouă ex ţiile din dotare au'reuşit
ploatare de cărbune din să obţină în perioada tre
Valea Jiului — cariera cută din acest an impor
Cîrapu Iui Neag — re tante depăşiri de plan la
zultatele înregistrate în principalii indicatori de
activitatea de producţie producţie. Eforturile har
sînt demne de luat în nicului colectiv de mineri
consideraţie. în ciuda din Poiana Ruscăi se
condiţiilor nefavorabile concretizează în depăşirea
2 \
de timp, participanţii la planului la dolomilă
acţiunea de întrajutorare pentru siderurgie şi in
muncitorească „Huilă — dustria chimică cu 30 000
Cîmpu lui Ncag“ au ex tone. Ia minereu de fier
tras peste prevederile de marfă cu 4 000 tone, iar
plan o cantitate de 30 000 la talc cu 750 tone. Ca
tone huilă cocsificabilă. tegral sarcinile Ia toate urmare a rezultatelor bu
în acelaşi timp şi activi sortimentele stabilite. De ne obţinute în acest an,
*%. tatea de descopertare a Ia începutul anului şi beneficiile suplimentare
întreprinderii
ale
LM. Ârîiiiooso îndeplinirea planului cunoscut ritmuri intense pînă ia zi, colectivul u- juns Ia 4,9 milioane Ici. au a-
a
produs
plus
nităţii
în
căro
lucru,
de
datorită
ra s-au obţinut şi aici faţă de prevederile pla
sarcină importantă importante avansuri: pî prefabricate din beton. ŞAPTE ÎNTREPRINDERI
nului peste 3 400 inc total
SI-AU ÎNDEPLINIT
nă Ia această dată canti
SARCINILE
a colectivului sectorului tatea de steril descoper- Cele mai semnificative LA EXPORT
înregistrat
s-au
depăşiri
suplimentar
depă
tată
şeşte 41 000 tone. Ceea ce la următoarele sortimen
torul nostru, a precizat in se întîmplă la Cîmpu Iui te, mult solicitate de şan Acordînd o importanţă
PRODUCŢIA DE CĂRBUNE terlocutorul. înqă de la în Neag este o nouă dova tierele de construcţii ale deosebită planului pentru
După un trimestru După două decade ceputul anului am avut de dă de înalt patriotism, judeţului nostru : la tu export, şapte unităţi e-
din aprilie executat un volum mare de dăruire şi abnegaţie buri premo -J-2,2 km, Ia conomicc din judeţul nos
de lucrări de întreţinere, în muncă, este un mod fîşii +19 083 mp, Ia beton tru raportează realizarea
Sectorul I 4-15 771 tone Sectorul I 4- 28 tone concret de a răspunde sarcinilor la acest indi
+103
Sectorul ÎI î 731 tone Sectorul II 4-1161 tone care includ rearmarea căi chemării partidului, soli celular la autoclavizat minerală cator pe primele patru
lor principale de aeraj, re
mc,
vată
Sectorul III —12 519 tone Sectorul III —4 234 tone facerea căilor de transport citărilor economiei naţio +414 tone, la cărămizi luni ale anului. Datorită
Sectorul IV 4- C51 tone Sectorul IV — 178 tone a vagonetelor, executarea nale pentru a da ţării dialitice +29 000 bucăţi, acestui fapt, la finele ce
Sectorul V — 2 292 tone Sectorul V 4-1 325 tone lucrărilor prevăzute în pro cît mai mult cărbune. lor două decade ale lunii
Total 4- 3 342 tone Total —1 898 tone iar la plase sudate +51 aprilie, planul la export,
gramul de introducere în tone.
MATERIALE al judeţului Hunedoara,
Aşa cum se poate con DE CONSTRUCŢII SUPLIMENTAR — era realizai în proporţie
stat? . sectorul I al între PESTE PLAN IMPORTANTE de 97 Ia sută. între uni
prinderii s-a detaşat net, tăţile cu cele mai bune
înregistrînd realizări deo în întîmpinarea zilei CANTITĂŢI rezultate, se numără:
sebite în activitatea de de 1 Mai, oamenii mun 1>E MINEREURI Combinatul siderurgic
producţie. Este sectorul cu cii de la întreprinderea Hunedoara, întreprinde
cele mai multe formaţii (7 de materiale de construc Colectivele de muncă rea chimică Orăştie, în
la număr) care şi-au depă Dar în întreprindere îşi exploatare a complexului ţii Deva îşi amplifică e- ale întreprinderii minie treprinderea de lianţi
E- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ J
şit sarcinile de plan, între desfăşoară activitatea 38 mecanizat. I forturile în producţie re Hunedoara, organizîn- Deva, Inspectoratul silvic
care se remarcă cea con de brigăzi. Dintre acestea, — Totuşi, planul de pro pentru a-şi îndeplini in du-şi mai bine activita judeţean.
dusă de Pavel Dediu (cu în toate cele cinci sectoa ducţie trebuie realizat.
re, doar 15 au reuşit să-şi conomia are nevoie de căr
un plus de peste 7 000 to îndeplinească sau depă bune.
ne de cărbune extras (a- şească sarcinile de plan în — După cum am spus, CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
proape jumătate din pro primul trimestru al anului. mai avem încă două luni
ducţia suplimentară a sec Dintre cele care înregis eu probleme, determinate
torului). Lucrînd ou un trează minusuri, o bună de punerea în funcţiune a
complex mecanizat, şeful parte sînt la sectorul III. complexului mecanizat. O- Li seminalii porumbului şi erbieidări -
de brigadă Pavel Dediu şi dată cu intrarea comple
ortacii săi au obţinut con Ce se întîmplă la secto xului (semestrul al doilea),
stant randamente de 9—11 rul III ? — ne întrebăm şl sîntem pregătiţi să scoa organizare bună, calitate ireproşabilă!
şi chiar 12 tone pe post, îl întrebăm în acelaşi timp tem cîte 600 tone de căr
datorită unei mai bune or pe şeful sectorului, ingine bune în fiecare zi, fapt ce 72 000 plante recoltabile la
ganizări a muncii în subte rul Gheorghe Rancea. ne permite ca înainte de Un bun exemplu de ur s Nu este îngăduit
se
fer
ran, a conducerii ferme a — Traversăm o perioadă sfîi’şitul anului să recupe mat în ceea ce priveşte or nici un rabat la calitate hectar, ing. aflau şefa Petruţa,
Gabriela
mei,
formaţiilor de lucru. foarte dificilă pentru sec răm integral minusurile în ganizarea muncii la însă- © Alic unităţi au înce tehnicianul Augustin Bon
am
mînţarea
porumbului
registrate. Calitatea cărbu întîlnit la Ferma de stat put semănatul porum doc şi mecanicul formaţiei,
nelui din stratul 13 este Peştiş, a I.A.S. Si meri a. în- bului © La C.A.P. Sîn- Viorel Şerban. De menţio
foarte bună. Se va îmbu tr-o tarla în suprafaţă de tămăria-Orlea în două nat faptul că se acţionea
II¥ VESTIŢII JLE nătăţi în continuare, prin 48 hectare erau concentra zile s-a încheiat erbici ză cu întreaga capacitate
reducerea ponderii sterilu te toate forţele mecanice darea cerealelor pă- a utilajelor pe toată dura
lui. De pe acum am reuşit ale fermei, lucrările de ioase. ta zilei-lumină, mecaniza
să reducem şi umiditatea pregătire a patului germi torii avînd asigurate con
la cărbune. Acordăm o a- nativ, erbicidarea şi însă- diţii să servească masa la
Pe şantierul de locuinţe din Orăştie tenţie sporită funcţionării mînţarea porumbului des- cu combinatoriii — pe Du locul de muncă. Ca urma
în condiţii bune a pompe făşurîndu-se în flux conti mitru Drăgan, iar transpor re, cu fiecare maşină se
lor de evacuare a apelor nuu. La semănat i-ara gă tul apei îl asigură Ion
Stadiile „ţin pasai" cu termenele din subteran. De fapt, aici sit pe mecanizatorii Au- Raus. Alături de mecani însămînţează zilnic cu po
am avut unele probleme. gustin Milesan şi Ion Pliot, zatori, care realizează cu rumb cel puţin 10 hectare.
De ieri a intrat în lucru
de predare, dar DORIN CORPADE la discuit — pe Ion Bur- întreaga încredinţate, respectînd şi cea de-a treia semănă
răspundere
lucră
Constantin
Burlacu
rile
lacu,
şi
de
toare,
lucru
frontul
bate pasul pe loc.., (Continuare în pag. a 4-a) Constantin Vuia, la erbici- cu rigurozitate normele fiind asigurat de mecani
tehnice
stabili
calitate
dat — pe Petru Vuia şi
de
Vuium.
zatorul
Nicolae
Ştefan Ţăruş, la lucrarea te, inclusiv densitatea de Şefa fermei ne spunea că
Şantierul de locuinţe din erau, firesc, concentrate la s-a organizat şi acţiunea
Orăştie cuprinde, la ora blocul 120 B. Se executau de erbicidare a cerealelor
actuală, trei blocuri ce în finisajele exterioare. De păioase, lucrare care se e-
sumează 102 apartamente. fapt, se finalizau, fiindcă, fectuează în cel mult trei
Fiecare cu 34 de aparta celor 14 oameni din echi zile de lucru în cîmp. Or
mente, cu termene apro pa lui Ioan Haţegan le-a ganizarea muncii în for
piate de predare, dar în mai rămas de lucru „preţ maţii mari şi compacte
stadii diferite de execuţie. de o zi“. Aproape termi permite un ritm de lucru
Blocul 120 B, cu termen nate erau şi lucrările de susţinut, înlăturarea cu o-
de predare în 30 aprilie vopsitorie şi zugrăvit din in perativitate a defecţiunilor
a.c. se află în faza de fi terior. Ana Moldovan, şefa şi o bună supraveghere a
nisaje interioare şi exte echipei de zugravi, ne a- calităţii lucrărilor.
rioare. Blocul 120 A (ter sigura că pînă la sfirşitul Inginera şefă a C.A.P.
men — 31 mai a.c.) în zilei de muncă (21 aprilie Pestişu Mic, Ileana Radu,
stadiu de montare a pa a.c.) predă scara respecti îşi arăta optimismul în le
nourilor mari la nivelul vă. „Puţin întîrziaţi sin tem gătură cu semănatul po
patru, iar la 120 C (ter cu montatul parchetului — rumbului, afirmînd că lu
men de predare 30 iunie ne spune maistrul Marin crarea se va încadra în
a.c.) abia s-a terminat Brădişteanu. Puteam avea termenul stabilit. Ca ar
fundaţia. probleme. Dar am primit gument a invocat faptul
La opinia noastră că la ajutoare de la şantierul 1 că tot terenul — 110 hec
cele două blocuri (120 A Deva şi nu vor mai fi ne tare — este arat, mecani-
şi B) lucrările sînt întîr- cazuri. Cei şase parchetari
ziate, inginerul Radu Ho- cum au venit s-au şi apu Mecanizatorii Ion Pliot şi Augusliu Miieşan lucrează cu deosebită răspundere la în- N. TiRCOB
su, conducătorul punctului cat de lucru. Fac treabă să min ţ a re a por u ni tmi ui pe ce ie 180 hectare ale Fermei de stat Peştiş.
de lucru şi Ioan Galici, in bună". (Continuare in pag. a 3-a)
ginerul şef al Şantieru — Din partea noastră,
lui 5 Orăştie, ne asigură nici o problemă ! — ne
că ele se află în grafice asigură Viorel Cozma, zare a Consiliului popular lor de construcţii şi instala hartă, cu tema : „Soldaţi ro
şi în mod sigur'' vor fi pre unul dintre membrii echi judeţean, a vorbit despre ac ţii pentru cu minereuri Deva ce o mâni — de la Dunăre la
care
membri
regle
normative
ai
intUuire
tele
date la termenele planifi pei de parchetari şi Con mentează sistematizarea te naclului literar „Ritmuri" munţii Tatra". în încheierea
cate. \ stantin Bodac, şeful aces ritorială a localităţilor urba din Deva. In prezenţa a acţiunii au fost prezentate
dînd
o
de
participanţi
— Avem lucrători sufi teia. Vom finaliza lucrări 33 LA KADIOFIG'ARE. Pe ne şi rurale, situaţia lămuriri peste citit sută creaţiile proprii secvenţe semnificative din
Gheia-
filmele: „Riul care urcă mun
la
concret*
au
din
cienţi, aprovizionarea de le la timp. lingă ştirile obişnuite ale riului. J3 ÎNTÎLNIRE CU CE Nastasia Mar,iu, Dumitru tele", „Pe aici nu se trece",
curge ritmic şi, după pre Dacă în ce priveşte ca sâptăininii, emisiunea staţiei NACLUL „RITMURI" DIN Hurubă, Petrişor Ciorobea, „Ultima frontieră a morţii"
Vasile
şi
Cojo
darea blocului 120 B, toa litatea execuţiilor şi gos locale de radioficare din DEVA. In a cadrul decadei Ioan Vasiu călătorie imagi ş.a.
Gheiai'i a cuprins şi răspun
„Lunii
beletristice
a
carii.
cărţii
te forţele le vom concen podărirea materialelor de suri la uncie întrebări ridi in întreprinderi şi instituţii", nara PE HARTA. Ieri, 23
tra la celelalte două — construcţie lucrurile s-au cate de locuitorii aşezării. Biblioteca judeţeană a orga aprilie, Ia Liceul industrial
conchide inginerul şef. MIRCEA LEPADATU Invitatul serii, subinginerul nizat ia Institutul de cerce nr. 4 din Deva a avut Ioc
în ziua raidului nostru Constantin Vcsa, de Ia sec tări şi proiectare a lucrări o călătorie imaginară pe
ţia arhitectură şi sistemati
cele mai importante forţe (Continuare in pag. a 2-a)
